Loc de dat cu…EPIGRAMA (LXXVIII)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (LXXVIII)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Psiholog de prestigiu, Gheorghe Bălăceanu pare convins, prin ceea ce scrie, că orice eşantion uman luat cu topos cu tot (casă, stradă, sat, oraş, provincie, ţară etc.) are o stare de spirit care influenţează orice membru component.  De aceea, între epigramistul Gheorghe Bălăceanu şi prozatorul din el există o legătură ombilicală dată de sângele pe care îl pompează ironia. Cu aceste convingeri am citit  volumul acestui autor, intitulat „Nu râdeţi, că-i chiar aşa!” (Editura „Feed Back”, Iaşi, 2011). Scriind  despre această carte, Călin  Ciobotari vede în volumul în discuţie „un demers programatic, o metodică şi o vocaţie asupra  căreia nu mai există îndoieli: vocaţia autorului de ridendolog, capacitatea sa de a developa poveşti, realităţi, personaje şi de a le pune în slujba cititorului”. În acelaşi timp, Emilian Marcu apreciază că Gheorghe Bălăceanu „ştie să-şi culeagă cu penseta şi să le zugrăvească răbdător cu pensula, personajele din viaţa cotidiană, portrete tipologice de excepţie pe care apoi le studiază la detaliu şi le ancorează în prozele sale, mereu suculente, mereu cu un miez pedagogic”.

Universul  ales de Gheorghe Bălăceanu nu este unul tăcut. Personajele sunt într-o continuă mişcare, având plăcerea  dialogului. Deşi pare că nu, cititorul atent sesizează o revenire periodică la politic, evidente fiind  cele două forme de bază ale existenţei: a trăi împreună şi a face împreună. Pe aceste două concepte  îşi desenează Gheorghe Bălăceanu personajele sale.  „Plec la serviciu”  este un fel de „gâlceavă” a lumii cu intelectualul de azi. Fac ce fac  şmecherii tranziţiei şi având puterea de a recunoaşte  în mediu un intelectual, îl abordează cu „miştouri”. Prin „Eşti slab domnule”, Gheorghe Bălăceanu  demonstrează că există  şi în Moldova „mitici”.  „Dialog la ghişeu” este o schiţă care prin arta dialogului,  cât şi prin logica acestuia,  ne introduce în absurdul caragialean. „Un`altra paese”  e un text scris cu scopul de a întări  existenţa şi confirmarea viselor premonitorii. Şi toate, ca şi celelalte, pliate pe  o voioşie sănătoasă, una specifică marilor umorişti ai acestei naţiuni. Personajele din „Patronii”, spre exemplu, vin dintr-o tipologie a vlahului modern în accepţiunea lui Luca Piţu. Acest mare eseist cu „limba de foc” identifică trei tipuri ale românului modern: 1. cel care se trage din autorul „Ţiganiadei” („cu sentimentul definitoriu al „ţigăniei naţionale”; 2. cel care se trage din autorul „Luceafărului” („din legiunea de fonfi, flecari, bâlbâiţi, huseni cu gura strâmbă”; 3. cel care se trage din autorul „Scrisorii pierdute” („cu sentimentul românesc al farsei, ce-s undeva pe la mijloc, între ţigănie şi nulitatea extraordinară”). În cea de-a treia tipologie se regăsesc  Frosa, Costel a lui Târtan, Vasilică, Tănţuca, Burduhosu, Clăpăugu, Cristina, Mario şi  toate personajele din „Patronii”, text care ridică miza volumului prin capacitatea autorului de a portretiza, de a încadra în mediu acţiunile acestora şi, mai ales, prin credibilitatea limbajului.  

„Salutare, maestre!”  este un text impregnat  de un umor amar faţă de modul cum este receptată cultura astăzi. Sunt scoase în relief de către psihologul Gheorghe Bălăceanu ceea ce un alt psiholog, Ana Muntean, consideră că trăim:  momente de vacantalizare, ciaodarwinizare şi manelizare a culturii. Personajul acestei pilule este snobul Coţofană care  „începe să-ţi povestească cum a avut el fericirea să-l cunoască pe Nichita Stănescu… ce sfaturi pline de înţelepciune îi dădea, cum îl trimitea pe el să-i cumpere vreo sticluţă de trăscău, cum doar pe el îl ruga să-i încălzească o ceaşcă de cafea…Şi să vezi ce farsă i-a făcut poetului X care îl vizita frecvent…” etc. 

Ultima secvenţă, cea care dă şi titlul volumului,  tratează pe un fond umoristic subtil  caracteristicile de bază ale spiritului competitiv manifestat prin confruntări la toate nivelurile de organizare socială: 1. nivelul de bază, „unde îşi duc viaţa oamenii de  la baza societăţii, talpa ţării”, aici confruntarea   „e cu pumnii, cu parul sau cuţitul”; 2. nivel mediu, cel urban, unde în confruntări sunt folosite elemente mai rafinate precum: bârfa, forţa de convingere a banului, pâra, denunţul etc.; 3. nivelul persoanelor cu studii superioare, unde se apelează la atacuri ce vizează latura psihologică; 4. nivelul concurenţei acerbe, cel mai înalt,  „unde se acceptă orice fel de tehnici de atac, de la cele inferioare, până la cele mai sofisticate atacuri psihologice”.

Analizând din perspectiva celor trei teorii pe care Terry Eagleton le aduce în explicarea funcţiilor umorului, textele lui Gheorghe Bălăceanu se supun teoriei descărcării  (pe care Marius Chivu o numeşte principiul psihic), explicat astfel: „Umorul realizează pentru adulţi ceea ce face joaca pentru copii, şi anume îi eliberează de despotismul principiului realităţii şi permite principiului plăcerii o doză de joc liber, meticulos reglementat”. Ceea ce face Gheorghe Bălăceanu nu numai prin acest volum, ci prin întreaga lui operă, aici incluzând şi epigrama. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

CRIZA LA EI ŞI LA NOI

Pe glob, cu traiul care nu-i uşor

Se mai descurcă omul cu umor;

În ţara noastră, care-i numai una,

E nevoit să râdă totdeauna… (GHEORGHE BÂLICI)

 

PRIMĂVARA, ÎNCEPUTUL TUTUROR GRIJILOR

E cel mai greu în aste timpuri,

Atunci când vine primăvara

Şi cel mai greu e-n toată ţara

În celelalte anotimpuri… (GHEORGHE BÂLICI)

 

SCARA IERARHICĂ

Constat că mulţi au tot urcat

Pe a ierarhiei scară,

Doar după ce-au acumulat

Incompetenţa necesară… (GHEORGHE BÂLICI)

 

ACUZE ACTUALE

Că scara de valori e inversată,

Aud pe mulţi plângându-se într-una;

Dar serioase analize-arată,

C-aşa a fost la noi dintotdeauna!  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

REALIZĂRI REMARCABILE

În UE, NATO, s-a intrat,

În înfrăţiri, în noi tratate,

Şi-n mod constant s-a evitat

Intrarea în normalitate.  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

SFAT DE VIAŢĂ LUNGĂ

Dacă tot n-ai bani în pungă,

Aminteşte-ţi câte-odată

Că de vrei o viaţă lungă,

Nu e bine s-o faci lată!  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

DE LA UN OM  „ÎMPĂCAT” 

Prilejul, cred, că s-a ivit 

 S-afirm şi riscul mi-l asum:

Cu răul  m-am obişnuit,*

 Mai greu cu binele de-acum! (VASILE LARCO)

*Îmi asum cacofonia din versul trei.

 

IMPRESIE NAŢIONALĂ

Un trai cum e la noi, mai rar;

Ca-n basme-i peste tot, frumos,

Cu o deosebire, doar:

Că răul e victorios. (VASILE LARCO)

 

GUVERNANŢI REALIZAŢI

Cu opoziţia rocadă

Fac des, urmând apoi destinul,

Căci într-o scurtă perioadă

Au reuşit să-şi facă plinul. (VASILE LARCO)

 

CANDIDATUL PROMIŢĂTOR

După gesturi şi cuvinte

Exprimate nu pompos,

Pare sănătos la minte,

Dar şi minte sănătos. (VASILE LARCO)

 

CUMUL DE FUNCŢII

Şefa din inspectorat

E din toate câte-un pic,

Însă mulţi au observat

Că din toate-i mai nimic. (GRIGORE COTUL)

 

CAUZĂ ŞI (D)EFECT

În educaţia de stat,

S-a observat de multe ori,

Că dascălul adevărat

E deformat de formatori. (GRIGORE COTUL)

 

TABLETE PENTRU TOŢI ELEVII

În perioada ce-o să vină,

Elevilor li s-au promis

Tablete, însă au omis,

Să spună că-s de Lecitină. (GRIGORE COTUL)

 

PROVERB MODIFICATPENTR-UN 

CUPLU BLAZAT

În nopţile prea lungi de ierni

Din anii voştri uniformi,

Cu cine patul ţi-l aşterni,

Cu-acea persoană ai să dormi! (MIHAI HAIVAS)

 

PROVERBIALĂ

Când te însori cu-o doamnă prea frumoasă,

O vorbă, cred, nu trebuie uitată:

Că o nenorocire-n orice casă

Doar singură nu vine niciodată. (MIHAI HAIVAS)

 

DUPĂ DIVORŢ

Când ieşit-au din instanţă,

Au pornit-o pe alei;

El o ţine la distanţă,

Ea o ţine tot pe-a ei! (MIHAI HAIVAS)

 

GHINION

Vecinul meu, cu mână grea,

M-a prins cu-a lui aseară

Şi, Doamne, bine mai era

De mă dădea afară! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

DRAGOSTE IMPOSIBILĂ

Eu m-aş iubi cu baba mea,

Ca-n anii vechi, de glorie,

Dar veşnic uită să îmi dea

Pastila…de memorie! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

LIBERTATE

Onoare domnului jurat

Că m-a băgat în puşcărie

Şi-n felul acesta m-a scăpat

De zece ani de căsnicie! (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

SONDAJ DE OPINII

De venituri nici că-mi pasă,

Am de toate, asta-i clar,

Viaţa-i straşnic de frumoasă…

Zise un parlamentar. (ELENA MÂNDRU)

UNUI AMIC GROBIAN

Adesea, nechemat petreci,

De tot ce spui ne e ruşine;

Tu crezi c-aşa ne pare bine?

Ne pare…mai ales când pleci! (ELENA MÂNDRU)

 

PORTAR DE SPITAL

Munca asta i-a dat soarta,

Ba se pare că-l şi prinde:

Îţi deschide veşnic poarta,

Şi spre tine…mâna-ntinde. (ELENA MÂNDRU)

 

„DULCE ZĂBAVĂ, CETITUL CĂRŢILOR”

Eu nu-i citesc pe scriitori,

Dar deschizând o carte,-n fine,

Am constatat, cu dulci fiori,

Că unii scriu mai prost ca mine. (ION DIVIZA)

 

UNUI POET PRODIGIOS

Scrie mii şi mii de rânduri,

Dar nicicând pe bardul chel,

N-o să-l vezi furat de gânduri,

Pentru că le fură el! (ION DIVIZA)


 

MULŢUMIRI DE PE CEA LUMEA

Mă-necam într-un bazin,

Dar noroc de-un bun creştin: 

El, colacul de salvare

Mi l-a dat cu…lumânare. (ION DIVIZA)

 

SUGAR DE CARIERĂ

La pieptul mamei-ntâi ai stat

Cuminte, fără de suspin

Apoi din bănci te-ai alăptat

Şi-acum bugetu-l sugi din plin. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

VOTUL UNINOMINAL

Schimbarea, cred că este-n bine,

Căci înainte-n mod stupid,

Minţea partidul pentru tine.

Acum, minţi tu pentru partid. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

SLUJBĂ PENTRU UN FOST ALES

După un mandat, mon cher,

Cu ani buni,  foarte mănoşi,

Te poţi face patisier,

Căci vei vinde tot gogoşi! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

REVELAȚIA UNEI MINISTRESE

Liftul, aș putea să jur că

...E ca  viața, o comoară -

Pe cât de ușor te urcă,

Tot la fel te și coboară.  (AL. D. FUNDUIANU)

 

CITIND ”SCARA RAIULUI”, de IOAN SCĂRARUL

M-am tot rotit o viață-n cerc

Și-aflând, din Sfinți, o cale dreaptă

Pe ”Scara Raiului” încerc

Să urc și eu... măcar o treaptă. (AL. D. FUNDUIANU)

 

FATA DIN PORT  

Cu fustă scurtă, decolteu,

Se simte în deplin confort;

Iar dacă umbli-n portmoneu,

Pe loc se leapădă de port!  (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

MODA   

Capriciu fără căpătâi

E moda, poţi să zici un fum,

Când haina Evei cea dintâi

Nu-i demodată nici acum! (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

FUSTA MINI   

Dacă e să sari pârleazul

Vezi că e ceva util:

S-o ridici nu este cazul,

S-o cobori, e inutil! (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

OPT MEMBRI

Opt membri de partid

Au promis mari fapte…

Unul – învins de Sistem!

…Şi-au rămas doar şapte! (NAE BRĂDĂŢEANU)

 

ECVESTRĂ

Călăream câmpiile

Şi pădurile, de zor,

Azi, călăi cu miile,

Călăresc acest popor. (TEODOR JACOTĂ)

 

PRIMARUL

Se trezi primar deodată,

Cu agenda încărcată…

Acum face şi desface

Trupuri de femei vorace. (TEODOR JACOTĂ)


 

BASARABENII ŞI NORD-BUCOVINENII 

(în așteptarea cetățeniei române)

Spic de aur polignit sub coasă,

Țara-mamă m-a trădat de când,

Ca să pot veni și eu acasă,

Ani de zile am de stat la rând. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

STRĂINII ŞI CETĂŢENIA ROMÂNĂ 

Cuc arab sărind din plav în plaur,

Tinzi la supușenie română?

Pune-n nadă-un peștișor de aur

Și-ți acordă nenea pe sub mână. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

CHINEZII SÂRGUINCIOŞI 

ŞI BINAGIII NOŞTRI CHIULANGII  

Fac chinezii năzdrăvani

Un spital în șase (!) zile.

Binagiii noștri, pe pile,

Nu-l ridică-n zeci de ani. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PREŞEDINTELE SENATULUI NU SE DĂ DUS 

Acum, că sunt scos din pâine,

Ba chiar și - forțat - din horă,

Te rog, Doamne, mă mai ține

Cavaler. Măcar o oră. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

REPLICĂ LA CRITICA ZIARIŞTILOR  

Mi-am numit - șef la externe -

Fiul consul la Strasbourg?

Multe - de când sunt - guverne

Fac așa. Mă doare-n   ... șnur. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

TRĂNCĂNEALA MINISTRULUI TRANSPORTURILOR  

Geaba scoți fum din băgeacă

Despre-un amărât tronson.

Nu mai bine-ai fi oleacă

De chinez sau de nipon? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

BATALIA PENTRU MAJORITATE  

Se caută majoritate,

Comanda e la cel ce-i fruntea,

Soluţia-i...ANTICIPATE!... 

Să faci pe Dracu să treci puntea! (MAX OPAIŢ)  


 

,,ASA SĂ-MI AJUTE DUMNEZEU !"  

Astăzi, domnul senator,

Cât mai este la putere ,

Vrea să nu fie dator…  

S-a pus pe făcut...avere ! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI DEPUTAT CU ...AFACERI  

Ca manager, a aflat 

Că firma-i în faliment 

Şi-a decis, cât a umblat, 

Că-i mai bine-n Parlament! (MAX OPAIŢ)

 

NEGOCIERI PE PROIECTE  

S-a gândit că s-ar putea

Aprobarea, evident,

Într-o cameră s-o ia…  

Dar nu cea din ...Parlament! (MAX OPAIŢ)   

 

UNUI INDRAGOSTIT  

Deşi erau împreună,

Fermecat, işi pierde firea 

Şi a vrut mâna să pună 

Unde i-a picat...privirea. (MAX OPAIŢ)

 

247 DE DEPUTAȚI AU VOTAT PENTRU
ELIMINAREA PENSIILOR SPECIALE

Nu ale lor, alea sublime,
Ale amărâților, pulime;
Ce concluzii tragem toți?
C-am votat parșivi și hoți! (DUMITRU BUJDOIU)


SE MĂREȘTE VÂRSTA DE PENSIONARE
Crește nivelul de trai
În Occident, nu la noi;
De-o prinzi, cu boli și nevoi,
Îți ceri pensia în...rai! (DUMITRU BUJDOIU)

 

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Tânăr „drogat” cules de pe stradă. Polițiști au chemat ambulanța

astăzi, 19:32
134

Polițiștii locali din cadrul serviciului ordine publică au desfășurat activități pentru asigurarea unui climat de ordine și siguranță pe raza municipiului Botoșani.Astfel, vineri, &icir...

Tânăr din județ, amendat pentru o țigară fumată în parc

astăzi, 18:39
290

Patrula Poliției locale care acționa în zona parcului Mihai Eminescu, din municipiul Botoșani, a intervenit vineri, în jurul orei 15.50, în parcul de  joacă pentru copii din...

Județul Botoșani scapă de vijelii, dar nu de tot. Cod galben de vânt în această seară

astăzi, 18:36
154

Administrația Naională de Meteorologie a emis, luni, o nouă avertizare de tip nowcasting, potrivit căreia, începând cu ora 18:00, județul Botoșani se află sub Cod galben.Potrivi...