Loc de dat cu…EPIGRAMA (LXXVI)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (LXXVI)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Mereu am fost de acord cu faptul că cei care scot în evidenţă deficienţele unei clădiri, punând buline roşii pe aceste imobile cu  risc la cutremur, au vocaţie de constructor. Epigrama este şi ea un fel de bulină roşie pusă pe o inadecvare, pe o meteahnă, pe o imperfecţiune etc., scoţând în relief vocaţia de scriitor a epigramistului. Asta  face Gheorghe Bâlici   în  „O mie şi una de epigrame” (Editura „Gunivas”, Chişinău, 2013, cuvânt înainte de George Petrone).  Aşează buline roşii cu un calm exasperant, dublat de o precizie a construcţiei şi dând impresia că nu se lasă subjugat de prea multe presiuni contradictorii.

George Petrone remarcă la Gheorghe Bâlici „uşurinţa cu care recurge la un limbaj lesne de perceput”, că este „înzestrat cu darul observaţiei dublat de un spirit omniprezent” şi faptul că  „inteligenţa spontană, umorul fin, spiritul prospectiv şi plăcerea de a şugui, peste care a presărat câteva firimituri de maliţie, sunt parte inalienabilă a structurii sale creatoare”. Ion Diviza, un alt epigramist de marcă, ţine să puncteze într-o prefaţă la o altă carte a lui Gheorghe Bâlici că „fiorul liric penetrează unele din catrenele sale, „nota de umor şi de lirism conferă epigramei o savoare aparte, iar sarcasmul „se conjugă efectiv cu ironia şi cu autoironia”. Academicianul Mihai Cimpoi vede în Gheorghe Bâlici „un epigramist pozitiv”, „un nativ predestinat acestui gen”, unul care „valorifică şi arhetipalul epigramatic”. Elis Râpeanu îl numeşte „scriitorul cu limba de un hexametru”, un adept al „temelor mari”, ceea ce este cu asupra de măsură adevărat, remarcându-se prin „nota de prospeţime de idei şi atitudini, în consistenţa mesajului”.  Harul epigramatic excepţional al lui Gheorghe Bâlici este remarcat şi de Efim Tarlapan. George Corbu pune în evidenţă „nivelul de conştiinţă patriotică şi a umorului său plin de substanţă”. Buzoianul Mihai Sălcuţan îl consideră un „umorist pur sânge românesc”, unul care „în sufletul său de român neaoş, harta României este desenată de la Nistru pân` la Tisa şi în acest spaţiu este un alergător de cursă lungă”.

Spaţiul românesc, considerat  a fi cel ce excede unor împărţiri arbitrare ale unor decidenţi politici de azi şi de ieri,  se supune nevoii lui Gheorghe Bâlici de a avea ţeluri, punând fiorul patriotic sub semnul ironiei:  ÎN AŞTEPTAREA CETĂŢENIEI ROMÂNE: „Să fiu un cetăţean ca orişicine, / Mi-aş da şi viaţa, Ţară, pentru tine, / Dar pân` ajung să jur sub tricolor, / Cred c-aş putea eu şi aşa să mor!...; CALEA FERATĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA: „E bună calea cea ferată, / Dar inima îmi este arsă, / Că ruşii au făcut-o lată, / În loc să fi făcut…întoarsă.”;  CALEA MOLDOVENILOR SPRE EUROPA: „Voronin ne arată calea / Şi eu de asta nu mă mir, / Că-n ţară e mai mare jalea / Şi ne-ar deschide-o prin Sibir…”;  DRUMUL CONDUCĂTORILOR NOŞTRI SPRE EUROPA: „Chiar cu Europa-n coaste, / Merg de parc-ar fi miopi, / C-avem drumurile proaste / Şi mai dau şi ei în gropi…”;  PATRIOTICĂ:  „Eu sunt ţăran din talpă lată, / Am ţara-n inimă şi-n gând: / Cu ruşii nu m-aş da vreodată, / Dar cu rusoaicele – oricând…”;  EUROPA PENTRU BASARABENI: „Ajungând la Prut, pe mal de ape, / Îmi şopteşte conştiinţa-mi trează: / Cu cât vine dânsa mai aproape, / Cu atât mai mult se-ndepărtează…”; NINSORI NEAŞTEPTATE:  „Primim din NATO ajutoare / Şi mai primim, cum suntem goi, / De pe la ruşi câte-o ninsoare, / Că n-au uitat nici ei de noi…”;

Multe epigrame ale lui Gheorghe Bâlici mi-au amintit de o constatare făcută de soţia spaniolă a universitarului George Uscătescu, care era contrariată de uşurinţa cu care românii trec de la duşmănie la normalitate, de la prietenie la ură, de la implicare la abandon, de la reflecţia genială la cea tâmpă: „Acest fel de a fi al românilor, prea schimbător fără temei, are cauzele lui. Pricina lui se găseşte poate în mulţimea stăpânirilor din istoria lor, care le-au impus o  astfel de purtare ca să supravieţuiască. Din acest mental se alimentează şi gâlceava ce otrăveşte viaţa ţării”. Ori Gheorghe Bâlici sesizează şi el aceste aspecte pe care le supune unui tratament ironic ziditor, generator de speranţe: MIORITICĂ: „Duşmanii noştri, care nu-s miopi, / La care adevărul le mai scapă, / Cum să nu spună toţi că dăm în gropi, / Când ţinem mult la cei ce ni le sapă?!..; SĂRBĂTORILE DE IARNĂ LA BASARABENI: „Cu-atâtea sărbători, în lung şi-n lat, / O ducem bine şi ne veselim, / Iar dacă ne-mbătăm cu-adevărat, / Nici la alegeri nu ne mai trezim!”; GURA LUMII: „Văzând cum au păţit-o unii / Mai rău decât cu un satrap, / Eu mă păzesc de gura lumii, / Căci gura lumii n-are cap…”.

Cartea poate fi considerată şi un veritabil curs de psihologie având în vedere vasta arie de „personaje” supuse unor tratări caracterologice: politicianul, prostul, femeia, donjuanul, soacra, şeful, beţivul, doctorul, amicul, ţăranul, pensionarul etc. Meritul lui Gheorghe Bâlici este că pentru fiecare categorie găseşte o caracteristică dominantă.  Femeii îi sunt specifice versatilitatea, inconstanţa şi aura misterioasă: ÎNTORS DIN DEPLASARE: „La nevăstica-i voluptoasă / Când vine mai devreme-acasă, / Constată soţul fistichiu / Că este totuşi… prea târziu.”;  SINCERITATEA FEMEII: „Nu sunt de felul meu despot / Şi n-o întreb de ce şi unde, / Dar, pentru că îmi spune tot, / Îmi pare că ceva-mi ascunde!”. Beţivul lui Gheorghe Bâlici nu este unul sălbatic, agresiv, neelegant. El este unul plăcut, excelând printr-o filozofie proprie: AM CONTRAZIS ŞTIINŢA: „Că băutura ne-ar slăbi voinţa / Citeam prin cărţi, pe unde mai scria, / Dar, bând mai mult, am contrazis ştiinţa, / Căci nu-mi slăbi voinţa…de a bea.”; MOTIVAŢIE: „Pentru că beau de-o viaţă numai vin, / Tot vesel, optimist mă ţin, / Pe când vecinul meu, băiat simpatic, / Bea numai apă şi-i mereu…apatic.”.

Gheorghe Bâlici se fereşte, pe cât posibil, să dea ţăranului un sens peiorativ. Epigramele îmi relevă un autor care, pe această temă, dă dovadă de un conservatorism social, unul care  găseşte ca  civilizaţie firească relaţia omului cu natura, relaţie pe care nu o poate armoniza decât ţăranul ca „talpă a ţării”: „Prin secole, destin ingrat, / Ţăranul capul şi-a plecat, / De a atins, ca în poveste, / Nivelul unde…talpa-i este”.

Place epigrama lui Gheorghe Bâlici pentru limpezimea ei, pentru fineţea cu care trece dincolo de posibile animozităţi ascunse şi pentru râsul  care,  în momentul ce ţi-a  fost produs, te pune pe gânduri. (GEORGICĂ MANOLE)

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

UNUI SEXAGENAR

Îmi vorbeşti de vârstă cu tristeţe,

Tocmai lăcrimez când te ascult;

Tu să nu te temi de bătrâneţe,

Că la noi ea nu durează mult! (ION DIVIZA)

 

SFAT PENTRU UN VIITOR PREŞEDINTE

Te vezi în vis un faraon

În astă ţară de netoţi?

Ai prins un loc la microfon?

…Să minţi, dar să te creadă toţi! (ION DIVIZA)

 

ECOLOGICĂ

Pe pădurile alpine,

Cu puştoaice când petreci,

Nu mai vezi poteci virgine,

Nici virgine pe poteci. (ION DIVIZA)

 

DIN PODGORIILE ALBEI

Șard, Bucerdea sau Vinoasă,

Când le bei mai consecvent,

Uiți de soacră și de casă

Și vorbești ca-n Parlament. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

CHIRURGIA ESTETICĂ

Schimbă multe, cu migală

Și atât de mult frapează,

Că-n imaginea globală

Ce-i în cap, nu mai contează. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

EXPLICAȚIE

‒ Ce ai de ești mereu cu dosu-n sus ?

Te rog să-mi spui și poate că te scap.

‒ Că eu gândesc cu fundul, mi s-a spus

Și stau așa, să-mi vină mintea-n cap! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

UNUI RECĂSĂTORIT

I-e sufletul plin de regrete,

Aşa cum au destui berbanţi:

Avea cu prima două fete,

A doua are…trei amanţi. (VASILE LARCO)

 

UNUI CANDIDAT

S-ajungă sus, în minister

Spunea că-i om de caracter,

Votat fiind, a tot furat,

Deci caracteru-i demonstrat. (VASILE LARCO)

 

LA PORŢILE RAIULUI

Că a plătit mult la intrare,

Fiind corupţia în floare,

Îşi zice, prea dezamăgit, un sfânt:

Precum în cer aşa şi pe pământ! (VASILE LARCO)

 

BIROCRAŢIE ROMÂNEASCĂ

Când vreau s-ajung la câte-un boss,

Să n-am de aşteptat tot anul,

Căţeilor le-arunc un os,

Să pot ca lui să-i dau ciolanul. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

STUDIU

Privindu-i un timp, am dedus

De ce inşi cu firi mai supuse

Sunt, totuşi, cu nasul pe sus:

Adulmecă funduri sus-puse. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

OPRIT ÎN TRAFIC

Văzând cum îmi descrie vina

Pe formularul din agendă,

M-am dus şi mi-am vândut maşina,

Să dau o parte din amendă. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

PATUL

E locul care ţi-l doreşti

Cu aşternut şi perne moi,

Să te-odihneşti, când singur eşti

Şi-apoi să oboseşti... în doi. (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

LA IARBĂ VERDE 

Bucuroasă, la pădure,

După vin şi fripturică,

Din senin porni să jure

Că acuma o... furnică! (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

...O NOAPTE FURTUNOASĂ 

La o „raită” pe alei,

Printre murmure şi şoapte,

L-a poftit la ziua ei

Într-o viitoare... noapte. (MIHAI SĂLCUŢAN)

 

UNUI TIP COMOD

Când nu vrei să faci nimic,

Poți găsi ușor pricine -

Sau cum zice un amic:

 ”N-ai cu cine...” (AL. D. FUNDUIANU)

 

RUPT DE REALITATEA PREȚURILOR

Cum la shopping nu merg des,

Întreb - azi - luat de val:

- ...E roată de Mercedes?

- Nu, bade, de... cașcaval! (AL. D. FUNDUIANU)

 

CONSTATARE

Spunea cândva un om cu carte:

Se-ntâmplă, deseori, în viață

Cei buni să fie dați deoparte

Și idioții... scoși în față. (AL. D. FUNDUIANU)

 

UNUI COLEG BIROCRAT

Adesea ni se face rău,

Ne doare capul ziua toată

De apa din discursul său,

Că nu e nici chiar ea curată. (GHEORGHE BÂLICI)

 

RÂNZA LA MOLDOVENI

Am scăpat de birocraţii

Comunişti şi vremuri crunte,

Dar ne miră democraţii,

Unii mai…cu stea în frunte! (GHEORGHE BÂLICI)

 

GUVERNANŢII IARNA

În tot ce fac, muncind cu multă artă,

Simţim întreaga grijă ce ne-o poartă,

Răceala lor, în starea cea mai pură,

Noi o simţim în preţul la căldură… (GHEORGHE BÂLICI)

 

LA MITING

În timp ce râd şi se distrează,

Ascunşi în văgăuni stăpânii,

O luptă se prefigurează:

Se bat românii cu românii! (GRIGORE COTUL)

 

SEMNE

În vremuri grele, de restrişte,

Când nimeni nu mai crede în minuni,

Începe ţara să se mişte,

Românii se retrag în staţiuni. (GRIGORE COTUL)

 

CERTITUDINE

Ne-ar plesni economia,

Toate-ar merge ca pe roate,

Dacă toată România

Ar munci-n străinătate. (GRIGORE COTUL)

 

POEŢILOR CONCURENŢI

Nu pot spune că fac larmă,

Dar dorinţa e firească:

Muza lor aş vrea s-adoarmă,

Iar a mea să se trezească! (MIHAI HAIVAS)

 

UNUI ORATOR ÎNFLĂCĂRAT

Se laudă la toţi, se ştie,

Dar azi i-am măsurat pe viu

Materia sa cenuşie…

La un discurs prea cenuşiu! (MIHAI HAIVAS)

 

MEREU LE FULGERĂ ŞI TUNĂ

„Constipaţi”, mai totdeauna,

Plini de gânduri negative,

Doar un prânz cu laxative,

Le-ar împrăştia furtuna. (ELENA MÂNDRU)

 

SOACRĂ ŞI GINERE

Când ginerele, cu-aroganţă,

Priveşte doar de la-nălţime,

„Iubita” soacră, cu asprime,

I-ar da un pumn direct în clanţă! (ELENA MÂNDRU)

 

IARNA ÎN CAMERA MEA

Deşi afară-i ger cumplit,

Fac armonii neîncetat

Şi chiar sunt leoarcă, transpirat…

De-o lună-s cobză de răcit! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

UNUI VORBĂREŢ

Vorbeşti într-una şi ades

Spui ce faci tu... alţii ce fac...

Te înţeleg... nu ai de-ales,

Ştim doar, că  înţelepţii tac... (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

SUFERINŢE DE FECIOARĂ

O gheară-n piept avea mereu

Şi suferinţe-neîncetat

Dar i-au trecut instantaneu,

De-ndată ce-a căzut la pat. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

SE CERE O PRECIZARE

Văzând că-s necăjit, vecinul ieri mi-a spus:

”Trimite o scrisoare aceluia de Sus...”,

L-am întrebat, desigur, fiindcă nu discern:

”La cela de prin ceruri, ori cel de la Guvern?” (NICOLAE MEREACRE)

 

LAMENTARE

ÎN EPOCA INTERNET-ULUI

Am pensia mai mult de-o mie,

Nici traiul nu e de prăpăd,

Doar că nepoții și copiii

Pe Skype i-aud, acolo-i văd. (NICOLAE MEREACRE)

 

”MONUMENT” PENTRU CONDUCĂTORUL ”IUBIT”

Urmașii credincioși se-adună

Și stăruie numaidecât

Un cap pe umeri să îi pună,

Ca nu cumva să-l plouă-n gât. (NICOLAE MEREACRE)

 

VIN ALEGERILE

Vin alegerile-n trap,

Candidaţi avem o droaie,

Unii au bătăi de cap,

Alţii şi-l pun la bătaie. (GIREL BARBU)

 

CEA DE-A DOUA MIŞCARE A

GUVERNULUI MINORITAR  

O mișcare tare-abilă.

O putere cam fragilă.

Cum să-ți aperi spatele?

Cu anticipatele! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

VOX DEI 

Președintele, la toate,

Ar vrea, cert, anticipate.

„De-o da bunul Dumnezeu,

Am și Parlamentul meu!” (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

ȘTIE SICĂ-O VORBULICĂ 

Meditează Mandolină:

„Să dau vrabia din mână?”

Știe zicerea străbună:
„Ce-i în mână nu-i minciună” (NICOLAE MĂTCAŞ).

 

MAI NU VREA, DAR PARCĂ POATE? 

Mai n-ar vrea anticipate,

Da-l împing ai săi din spate:

„Dacă dă Divinitatea

Să avem majoritatea?” (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

DECIZIE SOLOMONICĂ 

Ajuns la pensionare

În funcții deficitare,

Tu decizi: ieși la odihnă

Sau îți vezi de treabă-n tihnă. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

UN FAKE NEWS AL DISPERĂRII:

„CRESC VÂRSTA PENSIONĂRII” 

La zisa solomonie

Opozanții din regie

Au sărit arși pe frigare:
„Cresc vârsta de cotizare!” (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

REVOLTA NEVESTELOR
Noi muncim enorm, nespus,

La servici și-apoi acasă;
Spală rufe, pun-te masă,
Și mai vreți și ...cracii sus! ( DUMITRU BUJDOIU)

 

ÎI DOARE-N C… DE NOI
Viață de parlamentar :

Bani, masiv, la buzunar;
Toți, de luni și până luni,
Se screm doar pe moțiuni. (DUMITRU BUJDOIU)


850.000 EURO, DEFICIT  FRF PE AN
Pe teren e vax Burleanu,
Știe doar să toace banu’;
Se pricep mult la vrăjeli,
Campioni la...cheltuieli. (DUMITRU BUJDOIU)

 

MUTU LA NAȚIONALA TINERILOR FOTBALIȘTI
Fost talent, dar ce păcat!
De Burleanu reșapat,
Să-i învețe cum să bea,
Cum să soarbă-o iarbă rea? (DUMITRU BUJDOIU)

 

CONTRASTE 

Ieri, ,,Trăiască naţiunea!"

Eminescu  saluta;

Azi, ,,Trăiască moţiunea!"

Vai de România mea!!! (MAXD OPAIŢ)        

 

POLITICA FISCALĂ

Accizele au dispărut,

A scăzut preţul la benzină,

Speranţa a reapărut…

Dar ţine doar ...o săptămână!?... (MAX OPAIŢ) 

 

ROMÂNIA NORMALĂ 

Românii vor lucruri normale,

Dar, nu ştiu toţi  dacă se poate,

Căt mai avem pensii speciale

Şi ...conflicte-ntre palate! (MAX OPAIŢ)

 

UNEI DOMNIŞOARE  

Am văzut o minijupă,

Dezgolind prea mult piciorul,

Gura lumii  mai s-o rupă

Dacă nu-i auzi...glăsciorul! (MAX OPAIŢ)

 

CADOU CU...PROBLEME

Aseară n-a mai răbdat, 

I-a dat fetei un colier,

Ea, cât costă, l-a-ntrebat ...

Câţiva ani, că n-am ...cazier ! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI SOŢ

Îmi zici în glumă fluturaş

Şi pentru asta nu-ţi fac vină:

Am fluturat, ca un poznaş,

Chiar pe la tine prin grădină. (I. GR. PERIEŢEANU)

 

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Raid al poliției în municipiul Botoșani. Zeci de autovehicule trase pe dreapta, pietoni opriți

astăzi, 17:06
589

Efective impresionante ale Poliției Municipale din Botosani, însoțiți și de agenți ai Poliției Locale au efectuat, miercuri, o acțiune de control în regimul circulației, pentru ver...

Casieriile Nova Apaserv, redeschise. Care este programul

astăzi, 16:38
273

Datorită schimbărilor intervenite în legislația privind starea de urgență și ținând cont de fluxul de utilizatori prezenți în casieriile S.C. Nova Apaserv S.A. din Boto...

Localități limitrofe municipiului Botoșani, luate cu asalt de polițiști. ZERO sancțiuni împărțite

astăzi, 15:58
569

Miercuri, 8 aprilie a.c., în intervalul 12.00-14.00, poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) din Botoşani au fost desfăşurat controale pe raza comunelor Răchiţi ...