Loc de dat cu…EPIGRAMA (104)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (104)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Cineva ne atrăgea atenţia că în România „fiecare este omul cuiva”. Eu aş merge mai departe şi aş spune că fiecare om se regăseşte în cel puţin un animal. Oricărui nume dintr-o mulţime a cunoscuţilor noştri îi corespunde un animal dintr-o mulţime specifică acestora. Vă propun un exerciţiu: pe partea stângă a unei foi  alcătuiţi o listă cu 20-30 de cunoscuţi (eu am făcut exerciţiul pentru politicieni!) apoi, printr-o săgeată, ataşaţi fiecăruia un animal care i-ar pune în evidenţă „apucăturile”. Stabiliţi elementul negativ dominant şi, cu puţin talent, creaţi o fabulă.  Veţi constata că  ceea ce aţi realizat îl contrazice şi pe omul momentului, istoricul Yuval Noah Harari care, în „Scurtă istorie a omenirii”, scrie: „adevărata semnificaţie a cuvântului „om” este un animal aparţinând genului Homo”.  La o metodă aproximativă  apelează şi Gheorghe Gurău în cartea sa „Ceremonii în travesti” (editura „Axis Libri”, Galaţi, 2017, prefaţă Ion Manea).  Fabulele acestui autor le-aş pune sub semnul unei întrebări eminesciene din „Sărmanul Dionis”: „Câţi oameni sunt într-un singur om?”  Răspunsul ar fi că mereu există cel puţin un altul pe care ne chinuim să-l descoperim după eul interior şi eul exterior: „Prin pădurea media/ s-a spus că / bâzâia la întâmplare-o muscă / şi că rolul ei era acela / de-a sustrage vigilenţa de la / marile probleme ce frământă / lumea celor care / ne-cuvântă; / Aici vin şi fac o paranteză / bâzâitul ei era ca o sinteză / la problemele nediscutate / despre un sistem / de sănătate / ce-au făcut consoartele-i / de-au sucombat; / (nu am motive s-o combat, / ar fi fost rost / nici gunoiul nu mai e / ce-a fost); / Vreau atâta doar ca să constat / că prin bâzâială / musca a uitat de…morală:  / Cum că observaţiile ei sunt nule / câtă vreme sunt muşte destule!” (Bâzâit de muscă…”). Personajele fabulelor lui Gheorghe Gurău sunt umbre ale omului. Ele sunt rezultatul unui flux de lumină cerebrală care le scoate în relief pe un ecran imaginar sub forma unor animale, obiecte, concepte etc. Concluzia, exprimată printr-o morală, e devastatoare: „ aşa cum în viaţă e, fireşte, / când unul varsă, celălalt…primeşte!”; „nu te lăsa influenţat de supra / faţă”; „nu-i de mirare / vulpoiul prin şiretlicuri şi-a găsit scăpare!”; „totdeauna să te fereşti de peşti / dar şi de mai marii…broscoi!”; „chiar şi viaţa de gândac / e periculoasă / când nu îţi vezi / de propria-ţi casă!”; „când plânge pădurea / securea o…consolează”; „porcul…tot porc va rămâne!”;  „mare scofală şi ce mai folos / să fii mare şi…putregăios!”; „până la urmă / boul tot…bou rămâne!”; „normal să nu te pui cu cel ce ţi-a dat viaţă!”; „vulpea-i acum purtată / pe post de blană… asortată!; „n-ai ce să faci, / dacă îţi place să fii mare / înghite şi…taci!”;  „nu râde niciodată de cel de lângă tine”; „nu te da mare /  când judeci sub acoperire”;  „libertatea-i coroană de spini / atunci când o cauţi…printre străini!”; „gândire de …vacă!”; „important e ca să ştii /  când şi cum să mi te dai cocoş”!; „înainte ca să îţi rişti viaţa / e bine să-ţi asculţi şi soaţa!”; „mai bine tragi la jugul de la car / decât să fii un bou minoritar!”;  „în materie de nămol / aparenţele înşeală!” ; „şi un animal rival te poate învăţa de bine!” etc.

Fabulele lui Gheorghe Gurău sunt şi o veritabilă analiză a ipocriziei morale. Andrei Pleşu  definea acest tip de ipocrizie ca fiind „maladia cea mai răspândită a speciei, un fel de gripă generalizată de care nu se moare, dar nu se scapă până la sfârşitul vieţii”. Nici autorul în discuţie nu e departe de aceste constatări.  Oamenii  lui Gheorghe Gurău se privesc în oglindă şi, deşi  îşi ştiu greşelile, se văd normali, pentru că la ipocrit, spune acelaşi Andrei Pleşu, „nu actul blamabil e ruşinos, ci eventuala lui publicitate”. Fabulistul, însă, stă în spatele fiecăruia şi-l vede în conformitate cu eul  interior, concluzionând adesea: „Vreţi o morală? E prea banală, / în viaţă e ca şi în lumea animală!”  sau „aparenţele înşală / chiar şi în lumea animală!”.  Fabulele sunt construite după mecanismul hermeneuticii inverse, întâi observă actul şi apoi găseşte sensul: „Un porc de York / stilat, educat, da…tot porc / s-a aventurat cică, / ademenit şi de o purcică / să râme în locuri nepermise, / interzise prin lege / (ase înţelege, să râme / prin ţări străine)…/ Haine vremuri vor spune unii, / pe bune, dacă până şi porcii / au ajuns să ne plece, să râme…/  Asta se petrece în vreme ce la noi în ţară   / ţărâna e din ce în ce mai uşoară / adică mai uşor de râmat, mai afânată, / troaca e oarecum neschimbată / în timp ce s-aui estimat valorile occidentale / ce nu au nevoie de astefel de animale!... / Morala, e una cât se poate de clară, / porcul e tot porc, aici sau afară” (Porcul ca porcul). Oglinzile prin faţa cărora sunt puse personajele să treacă nu sunt totalizante, ele sunt selective în funcţie de dispoziţia de moment a autorului.

Privind în ansamblu această carte şi chiar întreaga operă, descifrez un triptic specific  structurării creaţiei acestui autor: 1. face o radiografie  a spiritului local cu mare putere de generalizare; 2. urmează o inventariere a exemplelor de rele practici şi purtări; 3. în final vine creaţia (epigramă, fabulă, aforism, reflecţie etc.) care vizează îndreptarea. (Georgică Manole)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole)

 

UNUI BURLAC INDECIS

I-a spus unul vorba asta,

Privitoare la femei -

Că mai dulce ca nevasta,

Nu-i decât... amica ei. (AL. D. FUNDUIANU)

 

METEO - DEPENDENȚĂ

Nu importă c-am spus glume,

Ori ce cărți am, câte premii -

La plecarea mea din lume,

Va conta doar... starea vremii. (AL. D. FUNDUIANU)

 

METAMORFOZĂ

Soaţa este ca o zână,

Căsniciei se consacră,

Dar în casă nu-I stăpână

Dacă nu devine soacră. (VASILE LARCO)

 

DESTIN ANAPODA

De-o fi român, bulgar sau rrom,

Ucrainean, chinez sau rus,

Pensionarul e un om

De toţi considerat în plus. (VASILE LARCO)

 

ANOMALIE PE LITORAL

De ajungi pe plaja-ntinsă

Te cuprinde-n zori mirarea,

Când o tânără distinsă

Are PEŞTI mai mulţi ca marea. (VASILE LARCO)

 

ÎN SATUL MODERN

La câmp țăranul nu mai trage

Din greu, dar merge bine treaba;

Nici vaca-n curte nu mai rage…

Privind cum face fitness baba. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

COMPENSAȚIA MĂRIEI

Pe câmp Ion la muncă-i ziua-ntreagă

Și seara cade lat pe patul rece,

Iar ea se-nfurie pe el… că-i bleagă…

Dar cu „sosia” din sertar îi trece… (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

DORINŢĂ ÎMPLINITĂ

Pe vremuri, trişti, cu suflet stins,

Puţini sperau să mai apuce,

Să vadă-n fine c-a învins

Şi RÂSUL… iată… ne conduce! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

CONSTATARE

Nu fur, nu-nşel şi nu cerşesc,

Mă port ca oamenii, firesc…

Muncesc de când m-am deşteptat,

Deci nu am cum să fiu bogat. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

CV

Am note demne de luat în seamă

La patru facultăţi în care-am fost;

Mi-aş da şi doctoratul, dar mi-e teamă

Ca nu cumva să fiu luat de prost. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

MODA ŞI EA  

Şi-a tras o bluză peste ea,

În grabă şi-a legat fundiţa,

A vrut să-şi pună şi-o curea

Dar îi acoperea… fustiţa! (GHEORGHE GURĂU)

 

ARTA CA ARTĂ  

Din mâna lui de mare faur

Se nasc bijuterii de aur,

Iar munca lui, pe cât trudeşte

Ajunge-apoi pe… zece deşte! (GHEORGHE GURĂU)

 

CHEFLIUL SPRE CASĂ   

Mai mult de ce se-ntâmplă-acum

Pot chiar să spun că nici nu-mi pasă

Îmi văd de propriul meu drum

Din cele trei ce duc spre casă! (GHEORGHE GURĂU)

 

PARADOX 

Avem şi noi femei frumoase

Drăguţe şi atrăgătoare

Dar şi deschise multe case

De dres şi înfrumuseţare! (GHEORGHE GURĂU)

 

GRIJĂ PENTRU LIMBA MATERNĂ

Şi-a-nfipt în limbă fata dacă

Cercel din platină şi aur,

Crezând că poate-aşa să facă

Din limba mamei un tezaur… (GHEORGHE BÂLICI)

 

PARADA PROŞTILOR

Cu-a proştilor eternă sfadă

Putem trăi în bun accept,

Căci proştii vor mereu să vadă

Dintr-înşii care-i mai deştept. (GHEORGHE BÂLICI)

 

SUPRAPONDERALUL

Nevasta l-a asigurat

Atunci când el s-a însurat,

Că e un om deja-mplinit,

Doar după ce l-a cântărit. (VASILE MANOLE)

 

VIAŢA LA ŢARĂ

Când pe câmp îi e bărbatul,

În atare conjunctură,

Soaţa lui, vorbeşte satul,

O mai ia pe arătură. (VASILE MANOLE)

 

LEGILE

Legea-i clară şi afirmă

Dreptul zilnic la o pâine,

Iar istoria confirmă

Că ea ţine până mâine. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DILEME DESPRE SIRENĂ

Cică-i juma-juma, om-peşte…

Poate că-i place-n alternanţă

Da-ntreb: ce, Doamne, ea păţeşte,

De ţip-aşa în ambulanţă? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

CUI ÎI STĂ-N GÂT CREŞTINISMUL? 

De milenii ne vânează,

Ne aruncă-n beznă, tină.

Astăzi ni se profanează

Și memoria creștină. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

PREŞEDINTELE ERDOGAN

transformă catedrala „Sfânta Sofia” în moschee

Iataganul próclet vine

Iar asupra Sfintei Cruci.

Replica lumii creștine

O ploiță-i cu bulbuci. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

ASTA-I TOT CORECTITUDINE POLITICĂ?

Drept ghiauri blamați mi-s frații,

Crezul Sfintei Cruci ni-l fură,

Iar cârmacii și prelații

Au luat toți apă-n gură. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

NU ŞTIE SĂ POARTE MASCA? 

În sfidarea-n curs (turceasca),

Seama ia să nu-l deochi,

Occidentul și-a pus masca

Nu pe gură, nas - pe ochi! (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

COMUNIŞTII CHINEZI 

persecută credința și simbolurile religioase creștine

Nu Iisus ori Sfânta Cruce

Ajutoarele-ți aduce.

Dacă vrei să le mai iei,

Șefii de partid ți-s zei. (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

ZEUL XI  ŞI ZEUL MAO   

Lume, tu, n-ai vrea să știi

Că se-nchid zeci de „Sofii”,

Iar în casă, la icoane,

Altor zei se-aduc plocoane? (NICOLAE MĂTCAŞ)

 

BULIBĂȘEALA GUVERNANȚILOR
Sigur, boala nu-i de joacă;
Ei reduc din interdicții,
Apoi, iar impun restricții;
Noi plutim toți într-o troacă. (DUMITRU BUJDOIU)

D-ALE STATISTICILOR MEDICALE
Sunt orășele și sate,
(În acte), neinfestate;
Nu-i cazul să-i lăudați,
Oamenii n-au fost testați. (DUMITRU  BUJDOIU)
 

STREHAIA, LANSATOARE DE CONCURSURI EPIGRAMATICE
Hai să facem un bairam,
Că n-o fi o mare dramă;

Mai lansezi o epigramă,
Bei zaibăr, mănânci ...salam. (DUMITRU  BUJDOIU)

 

OCTOGENARI PUPĂCIOȘI
Vrea iar sărut franțuzesc,
Doar așa ar vrea să-i placă;
E nebună, o pocnesc,
Mi-a-nghițit a doua platcă. (DUMITRU  BUJDOIU)

PARTENERIAT

Erau parteneri la firmă,

Hotărau de la egal,

S-au schimbat apoi la ,,cârmă":

EL la... apă, EA pe... val! (MAX OPAIŢ)

 

POLITICA DE CAMPANIE

E o chestiune de partid

Să vezi ce candidat propui,

Să aibă doar testul COVID,

Că doar ,,măşti" are dumnealui! (MAX OPAIŢ)

 

DECLARAŢIE PE PROPRIE RASPUNDERE

Din C.V. s-a constatat

Că aleşii n-au averi,

Doar un frate mai bogat

Şi vreo câteva ...muieri! (MAX OPAIŢ)

 

LA SHOPPING :

Azi i-a picat şi ei la ţanc

Şi-a luat o rochie de gală;

 Văzând-o, el i-a spus-o franc:

Eu cred ca-ţi stă mai bine ...goală! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI SEMIDOCT

Cultura e un dat universal

De care nu se-atinge, pe motiv

Că i-ar părea cu totul neloial

Să-şi însuşească bunul colectiv. (GHEORGHE CHIRILĂ)

 

UNOR TINERI CĂSĂTORIŢI

Trecând-o pragu-n braţe, el, ca mire,

Făcu-n bucătărie primul pas;

De-atunci a avansat fără oprire

Dar ea şi azi acolo a rămas. (ANGELA CHIUARU)

 

 

DIVIZIEI „TUDOR VLADIMIRESCU”

DECIMATĂ LA DEBREŢIN

Din falnic vânător de munte

Mi te-a făcut Ana pandur!

Întâi ţi-a-nfipt o stea  în frunte

Şi-apoi un Debreţin în cur! (PĂSTOREL TEODOREANU)

 

AMERICANILOR

Dacă şi de astă dată

Se retrag din Orient

Mă fac porumbelul păcii

Şi mă piş pe Occident! (PĂSTOREL TEODOREANU)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Amenzi COVID de peste 50.000 de lei aplicate în Botoșani într-o singură zi

astăzi, 19:30
389

Duminică, 9 august a.c., toate structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne din Botoșani au continuat acțiunile desfășurate în sistem integrat, împreună cu celelalte i...

Șeful Urban Serv: „Fiecare cetățean să dea un leu sau doi pentru curățenia pe morminte”

astăzi, 18:45
684

Directorul Urban Serv, Bogdan Buhăianu, a declarat că suplimentarea personalului de muncă, în vedere curățării cimitirelor din Botoșani, este imposibilă pentru că, astfel, societatea ar...

BEJ a stabilit numărul minim de susținători pentru a candida Consiliul Județean

astăzi, 18:33
264

Biroul Electoral de Circumscripţie Județean (BECJ) din Botoşani a stabilit, luni, numărul minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor pentru funcțiile de președinte al Consili...