Potrivit unui comunicat al DNA, Bogdan Buliga i-ar fi pus la dispoziţie Ralucăi Stăncescu resurse umane şi tehnice pentru a o ajuta în "rezolvarea" problemelor partenerului său, Cătălin Stavără.
-"în acelaşi dosar în care sunt efectuate cercetări faţă de inculpata STĂNCESCU RALUCA ş.a., prin Ordonanţele din data 21 iulie 2017, procurorii din cadrul DNA – ST Suceava au dispus extinderea acţiunii penale şi luarea măsurii preventive a controlului judiciar faţă de inculpatul BULIGA BOGDAN DANIEL, şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 25 iulie 2017 şi până la data de 22 septembrie 2017, inclusiv, pentru săvârşirea infracţiunea de mărturie mincinoasă.
Concret, inculpatul a declarat că nu intenționa să folosească resursele umane și tehnice ale Serviciului pe care-l conducea pentru a o ajuta pe inculpata Stăncescu Raluca în demersul său infracțional, lucru total neadevărat, ofițerul de poliție manifestându-și disponibilitatea în acest sens de mai multe ori.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, Bogdan Buliga trebuie să respecte, printre altele, câteva obligaţii:
-să informeze de îndată Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava cu privire la schimbarea locuinţei;
-să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava care au dispus măsura;
-să nu se apropie şi să nu comunice, direct sau indirect, pe nicio cale, cu inculpaţii STĂNCESCU RALUCA şi STAVĂRĂ CĂTĂLIN, cu o serie de martori indicaţi în ordonanţă precum şi cu persoana vătămată;
În fapt, potrivit DNA, fiind audiat în calitate de martor în dosarul ce îl privea pe prim- procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, Raluca Stăncescu, Bogdan Buliga, având calitatea de şef al Serviciului Judeţean Anticorupţie din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, cu intenţie, a făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei în privinţa cărora a fost întrebat, în contradicţie vădită cu aspectele care rezultă din probatoriul cauzei, omiţând totodată să declare toate aspectele despre care avea cunoştinţă.
"Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție", arată procurorii DNA.