Teribile momente miercuri dimineaţă, în Cimitirul Pacea din municipiul Botoșani. Tatăl lui Mugur Călinescu, alături de actuala sa soţie şi de rude, precum şi de Maria Puiu, preşedinta Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, au venit la mormântul lui Mugur Călinescu, tânărul care şi-a pierdut viaţa în 1985 în urma unei leucemii considerate suspecte de către mama sa, Rodica Uncescu.

La scurt timp, în Cimitir au sosit reprezentanţii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului, conduşi de Marius Oprea, expert în cadrul instituţiei, reprezentanţii Institutului de Medicină Legală şi un procuror de la Parchetul Militar Iaşi, alături de criminaliştii Inspectoratului Judeţean de Poliţie. Perimetrul mormântului a fost înconjurat cu bandă de către jandarmii chemaţi să asigure ordinea.

La mormânt a fost săvârşită o slujbă de pomenire, de către preotul paroh Gheorghe Andrişescu de la Parohia Pacea, mai ales că miercuri se împlinea un an de la decesul Rodicăi Uncescu.

"Din 1984 eu sunt preot aici în oraş, dar până acum, după Revoluţie, nu s-a mai întâmplat. Ştiam de tânărul Iulian- Mugurel, care a murit în 1985, dar nu ştiam care este cauza. Suntem şi noi de acord, şi Biserica vrea să se afle adevărul- ce s-a întâmplat cu acest tânăr şi de ce a murit aşa de tânăr. Sperăm să fie o cauză naturală, dar ştiinţa va dovedi adevărul. Lumea vorbeşte, dar eu nu mă pot pronunţa pe această temă. Familia Călinescu, i-am cunoscut pe toţi, pe unchii tânărului...”, a spus preotul Gheorghe Andrişescu.

Marius Oprea, expert în cadrul IICCMER, a susţinut că, în opinia sa, Mugur Călinescu a fost unul dintre eroii prea puţin cunoscuţi ai Rezistenţei anticomuniste şi că a declanşat investigaţiile în privința morţii tânărului botoşănean din anii 2006- 2007, pentru că de atunci i s-a părut suspectă.

"El a avut marele curaj să se împotrivească regimului comunist, scriind pe panourile care împrejmuiau şantierele de construcţii din Botoşani înscrisuri duşmănoase, după cum au fost considerate de către securitate. El cerea libertate, cerea o îmbunătăţire a calităţii vieţii oamenilor, cerea ceea ce toată lumea gândea, or pentru un adolescent de liceu acest curaj a fost ieşit din comun", afirmă Marius Oprea. Mai mult, spune expertul IICCMER, preşedintele Klaus Iohannis ar trebui să facă un gest de recunoaştere a curajului lui Mugur Călinescu prin decorarea acestuia post- mortem. De asemenea, spune Marius Oprea, odată cu deshumarea osemintelor lui Mugur Călinescu, s-a deschis o anchetă penală in rem privind moarte suspectă şi asta în condiţiile în care dintre anchetatorii lui Mugur Călinescu mai sunt câţiva în viaţă, care ar trebui să răspundă pentru moartea tânărului.

Pe toată perioada operaţiunilor de deshumare, tatăl lui Mugur Călinescu a stat aproape de mormânt, sprijinindu-se în baston, ca o mărturie vie a durerii pierderii unui copil în condiţii ciudate.

Verişorul lui Mugur Călinescu, Dumitru Călinescu, a fost cel care l-a asistat în mai multe rânduri.

"În primul rând, cred că ar trebui să ştim dacă securitatea din vremea comunismului a ucis oameni. E foarte important, chir dacă au trecut atâţia ani, să se facă diferenţa între decesul unui om provocat de o boală şi uciderea unui om cu mijloacele specifice acelui moment din istorie.
Mătuşa mea, mama lui Mugur, a făcut foarte mulţi ani demersuri, foarte multe încercări să afle adevărul, dar din păcate, a decedat anul trecut, după o luptă de o viaţă, fără să afle răspunsul. Lucrurile au făcut ca abia anul acesta IICCMER să aibă fondurile necesare să întreprindă această acţiune care se desfăşoară astăzi, şi anume deshumarea lui Mugurel. Mi-l amintesc, era un tip volubil, plin de viaţă, de aceea am fost, chiar dacă eram mai mic, surprins să aflu că a suferit de o boală incurabilă care l-a luat dintre noi la o vârstă atât de fragedă, la numai 20 de ani, pentru că nu îl vedeam ca pe un om suferind. Dimpotrivă, era un tip plin de viaţă, glumeţ...”, spune Dumitru Călinescu.

Prof. Gheorghe Petrov, de la IICCMER, spune că în ancheta lui Mugur Călinescu au fost implicaţi familia lui, prietenii, colegii de şcoală. "S-a deschis în 21 octombrie 1981 acel dosar de urmărire informativă, codificat cu denumirea de „Elevul”, ăsta era numele conspirativ pentru el, a început o urmărire, s-a instalat în locuinţă tehnică operativă de ascultare, informatorii au fost instruiţi să supravegheze familia şi anturajul de prieteni, a fost pus în discuţia Consiliului Profesoral", spune prof. Gheorghe Petrov.


Copleşit, Mihai Călinescu, tatăl lui Mugur, a spus că nu-şi doreşte decât să afle ce s-a întâmplat cu copilul lui, povestind că unul dintre anchetatorii Securităţii, locotenent- colonel Sârbu, locuieşte şi acum în aceeaşi scară de bloc.

"Îl duceau la un loc sigur, numai acolo îl duceau. Îl serveau cu o cafea şi era obligatoriu să o bea, iar de sus îl încălzeau nişte becuri. Stătea două ceasuri acolo. El nu bea cafea dar acolo era în mod obligatoriu ca să bea cafeaua. Îi spuneau: trebuie neapărat să bei cafeaua ca să ne poţi răspunde. Asta tot timpul se întâmpla. Întâi îl chemau la două zile, iar apoi mai treptat, mai rar. Era anchetat pentru că el a avut curajul ăsta să facă … Şi nu numai într-un loc a scris. Acolo s-a întâmplat că l-au prins. Eu făceam serviciu la fabrica de confecţii şi când am mers, că stăm chiar lângă Prefectură, am văzut acolo toată miliţia. De acum radia peretele unde a scris el", susţine Mihai Călinescu.

După prelevare, osemintele urmează a fi duse la Institutul de Antropologie de la Iaşi, urmând ca rezultatele să fie făcute publice într-o lună de zile. Ulterior, osemintele vor fi reîngropate. "Osemintele vor fi expertizate mai întâi medico- legal apoi se va face o analiză amănunţită în laboratoare specializate pentru a se vedea dacă a fost otrăvit sau iradiat, dacă acea leucemie care i-a adus moartea a fost cauzată de anchetele de la Securitate", spunea Marius Oprea.