Manifest pentru cei care au intre 30 si 50 de ani: De ce avem nevoie de pensiile private!

Pilonul I si Pilonul II au mecanisme de functionare total diferite, sunt doua sisteme complementare, iar desfiintarea Pilonului II ar insemna o grea lovitura aplicata nivelului de trai al actualilor salariati dupa ce vor iesi la pensie. Marea problema este ca lovitura ar fi aplicata acum, iar efectele le vor simti cei care vor iesi la pensie peste circa 15 ani.

Manifest pentru cei care au intre 30 si 50 de ani: De ce avem nevoie de pensiile private!

Avem parte zilele acestea de o controversa aprinsa cu privire la meritele Pilonului I de pensii prin comparatie cu Pilonul II de pensii. Faptul ca vorbim de Pilonul I si Pilonul II este de natura sa semene foarte multa confuzie: multi contribuabili trag concluzia gresita ca cele doua sisteme ar fi de fapt asemanatoare, doar ca primul este administrat de stat si cel de-al doilea de firme private.

Ba chiar, suprema confuzie (indusa prin propaganda Puterii), reprezentanti ai Guvernului afirma ca Pilonul I (administrat de stat) ar avea un randament mai ridicat decat Pilonul II (administrat de firme private specializate) si, de aceea, ar fi mai bine ca toate impozitele platite de salariati pentru a finanta sistemul de pensii sa fie administrate de stat! Nimic mai neadevarat.

Pilonul I si Pilonul II au mecanisme de functionare total diferite, sunt doua sisteme complementare, iar desfiintarea Pilonului II ar insemna o grea lovitura aplicata nivelului de trai al actualilor salariati dupa ce vor iesi la pensie.

Marea problema este ca lovitura ar fi aplicata acum, iar efectele le vor simti cei care vor iesi la pensie peste circa 15 ani.

De aceea, trebuie sa intelegem acum de ce desfiintarea Pilonului II ne va afecta grav dupa ce vom iesi la pensie. Si de ce promisiunile oficiale de genul "Statul se va ingriji ca pensiile pe care le vor incasa cei care azi sunt activi sa nu sufere nici o diminuare" sunt doar vorbe goale, fara nicio acoperire in realitatea economica.

Pensia de Stat - un sistem nesustenabil

Mai intai despre pensia de stat (numita, in mod uzual, Pilonul I) . Aceasta este o inventie a epocii industriale, atribuita lui Otto von Bismarck, cancelarul Germaniei Imperiale intre 1871-1890 si unificatorul Germaniei moderne.

Pana la introducerea sistemului de pensii publice, oamenii isi asigurau batranetile pe doua cai: prin economii si prin asigurarea unui numar suficient de mostenitori, care sa aiba grija de parintii care nu mai pot munci. Traiul la batranete era mai bun sau mai rau in functie de cum isi asternea fiecare - cati bani a reusit sa puna deoparte, ce active producatoare de venit a acumulat (de exemplu, pamant agricol sau cladiri care puteau fi inchiriate) - dar si functie de cat de prosperi deveneau copiii.

Cum copiii erau vazuti ca cel mai de nadejde reazem la batranete, familiile erau mari, ceea ce ducea la cresterea populatiei. In conditii normale, fiecare generatie era mai numeroasa decat cea dinaintea ei.

Acest fenomen de crestere numerica a populatiei cu fiecare noua generatie este ideea fundamentala din spatele sistemului de pensii publice. Daca pornim de la ideea ca generatia de azi e mai numeroasa decat cea de ieri, inseamna ca un impozit moderat platit de cei (multi) care azi muncesc sa se transforme intr-o pensie decenta pentru cei (mai putini) care azi sunt prea in varsta pentru a mai munci.

In acest mod (si acesta este elementul central care trebuie inteles in functionarea pensiei de stat), cei care au ajuns la batranete fara sa fi facut economii, fara sa acumuleze active producatoare de venit, fara sa aiba copii sau ai caror copii nu pot sa ii sustina nu vor fi condamnati la o batranete traita in saracie si boala si vor putea duce o viata decenta.

Pensia de stat este, practic, un contract intre generatia de azi si generatia de ieri, prin care generatia de azi se obliga sa plateasca un impozit, iar banii astfel acumulati sa fie distribuiti sub forma de pensii catre generatia de ieri.

De ce face generatia de azi acest lucru? Pentru a beneficia maine de exact acelasi drept la o pensie platita din banii produsi de generatia de maine - care, sa reiteram ideea, ar trebui sa fie mai numeroasa decat generatia de azi - astfel incat un impozit moderat platit de cei (multi) care maine vor munci sa asigure o pensie decenta pentru cei (mai putini) care maine vor fi prea in varsta pentru a mai munci.

Mai trebuie sa observam un lucru: mecanismul pensiei de stat este unul de pura redistribuire: impozitele colectate in cursul lunii sunt imediat platite sub forma de pensii. Nu are loc vreo forma de investire a acestor sume. In consecinta, nu se poate vorbi despre vreun randament al pensiei de stat. Cresterea de valoare a punctului de pensie este rezultatul unei decizii administrative si nu rezultatul investirii competente a sumelor colectate in conditii de concurenta. Citeste integral, pe Ziare.com, un material de Claudiu Vrinceanu....

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri

Adoptat ieri în Guvern: Tinerii fără venituri vor putea cere credit fără dobândă de până la 40.000 de lei

astăzi, 12:07
207

Tinerii români care nu au un loc de muncă stabil sau care sunt în perioada studiilor vor putea solicita credite fără dobândă de până la câteva zeci de mii de lei. M...

Iată cele mai sănătoase tipuri de carne recomandate de nutriționiști

Joi, 21 Iunie 2018
1000

Pentru cei care vor alternative la porc, carnea de pasăre e varianta cu beneficii maxime. Conţine proteine care repară ţesuturile corpului, vitamine şi acizi esenţiali. Totodată, are un conţin...

Teodor Meleșcanu: Suntem pregătiți să oferim asistență consulară femeii bănuite de spionaj în Rusia

Miercuri, 20 Iunie 2018
297

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat miercuri că nu a primit o comunicare oficială privind reţinerea femeii acuzate de spionaj în Rusia, precizând că, în cazul în care v...