Volumul poartă, după cum recunoaşte Victor Teişanu, o notă de subiectivism faţă de poeţii prezentaţi, dar autorul îşi exprimă speranţa că "unda afectivă, colegială şi amicală n-a înăbuşit cu totul spiritul critic". Victor Teişanu atrage atenţia, deopotrivă, asupra faptului că mulţi dintre autorii de poezie din Botoşani merită "primplanul literaturii româneşti de azi", însă au nevoie de o promovare insistentă, iar opera lor să fie tradusă şi difuzată, pentru ca astfel numele cu rezonanţă nordică să se "înscrie lejer într-un amplu circuit de valori".
Poezii botoşăneni cărora Victor Teişanu le dedică paginile volumului sunt (ordonaţi alfabetic) Lucian Alecsa, Maria Baciu, Cristian Bădiliţă, Constantin Bojescu, Nicolae Corlat, Theodor Damian, Gellu Dorian, Constantin Dracsin, Augustin Eden, Val Guraliuc, Constantin Iftime, Vasile Iftime, Dumitru Ignat, Valeriu Imbir, Horaţiu Ioan Laşcu, George Luca, Ciprian Manolache, Mihai Munteanu, Dumitru Necşanu, Lucia Olaru Nenati, Petruţ Pârvescu, Corneliu Popel, Cristina Prisacariu Şoptelea, Vlad Scutelnicu, Cristian Simionescu, Dan Sociu, Dumitru Ţiganiuc, Mihai Ursachi, Lucian Valea.
Volumul a fost prezentat, la Darabani, de către Lucia Olaru Nenati şi Dumitru Ţiganiuc, în faţa unui public numeros şi în prezenţa câtorva dintre scriitorii botoşăneni (Dumitru Necşanu, Nicolae Corlat, Vlad Scutelnicu, Cristina Prisacariu Şoptelea), cărora li s-au alăturat politicieni, de la senatori şi deputaţi la prefectul judeţului Botoşani, Costică Macaleţi.
Scriitoarea Lucia Olaru Nenati a avut un discurs pe marginea cărţii semnate de Victor Teişanu, evidenţiind caracterul hermeneutic al lucrării, căreia îi lipseşte rigoarea şi "securea" criticii de specialitate.
"Nu este o carte de poezie, nici măcar o antologie a confraţilor săi botoşăneni, ci un demers mult mai dificil, mai temerar, la care poate nu ne-am fi aşteptat, nici chiar el nu s-ar fi aşteptat. Este vorba de o carte care la prima vedere ar putea fi numită o carte de critică literară despre opera şi portretele poeţilor care fie trăiesc acum în Botoşani, fie s-au născut aici, şi el nu face diferenţa aceasta care, zic eu, nu este constructivă, între cei care s-au născut aici şi cei care au renăscut aici, sau care au plecat din Botoşani dar au luat cu ei acest aer şi această amprentă, indiferent unde s-au dus. Dar nu este o carte de critică. Pentru că o carte de critică este scrisă de un critic literar, pe care noi îl cunoaştem dintotdeauna ca un om căruia îi place să critice, în sensul generic de a analiza. Aici este ceva mai complicat, mai deosebit şi mai dificil. Încercând să încadrez într-o categorie această carte, nu greşesc prea tare dacă o numesc o carte de hermeneutică. Un termen mai rar, dar se referă la un fel de traducere a textului literar de către un cititor avizat, pe înţelesul cititorilor, ajutându-i, dar şi venind în întâmpinarea textului, completându-l, decelându-i cumva intenţiile regizorale ale textului, aşa cum face un regizor atunci când construieşte un spectacol", a spus Lucia Olaru Nenati.Prezent la manifestare, poetul Dumitru Ţiganiuc, care cu ani în urmă a activat ca profesor la Darabani, a situat demersul literar al lui Victor Teişanu în zona "generozităţii", dar a apreciat şi aducerea limbajului, de la nivelul abstract al criticii, la nivelul metaforei.
"Această carte este foarte generoasă. Aduce toată poezia, toate numele, cele chiar mai recente, şi le prezintă ca nişte fragmente ale unui destin literar care s-a împlinit sau se va împlini. Cât priveşte cartea lui Victor Teişanu, eu apreciez această coborâre a nivelului abstract al criticii literare la nivelul metaforei, la limbajul poetico-metaforic, încât îţi dai seama că parcă transgresezi într-o vastă pădure de simboluri şi metafore. Apreciez stilul destul de dens al paginilor, apreciez culoarea mai aparte pe care o dă Victor Teişanu cărţilor apărute pe meleagurile botoşănene. Contribuţia lui sper că nu e doar un început, ci că va fi continuată şi cu un al doilea volum. Vreau să subliniez acest limbaj aparte al poetului, la nivelul cronicii şi criticii literare", a menţionat Dumitru Ţiganiuc.La rândul său, poetul Victor Teişanu a precizat că lucrarea constituie o încercare de a suplini unele carenţe ale criticii literare româneşti, punctând mai ales pe faptul că poezia care se naşte în provincie nu este cu nimic mai prejos decât cea creată de trăitorii din Capitală, care se şi bucură de o atenţie sporită din partea criticii de specialitate.
"Cartea a încercat să suplinească o carenţă a criticii literare româneşti, care oricât s-ar strădui de la centru nu poate acoperi toată plaja literară din România. Este de înţeles acest lucru, dar există şi un dram de subiectivism asupra criticilor profesionişti, care se apleacă de obicei asupra cunoscuţilor, asupra prietenilor. Există prejudecata, care funcţionează cu putere de lege, neoficial, că poezia adevărată se scrie în marile centre, în special la Bucureşti, şi că acest lucru ar fi imposibil pentru cei marginali, care trăiesc departe de centru. Este adevărat că poeţii care trăiesc în Capitală au un mare avantaj, se cunosc între ei, se află aproape sau în epicentrul literaturii românesşti. Noi, cei marginali, aflăm mai târziu veştile, suntem implicaţi mai puţin în tot felul de maşinaţiuni care până la urmă decid soarta unor poeţi, soarta unor cărţi. Eu am încercat să suplinesc carenţa criticii profesioniste, care nu se poate desfăşura pe toată suprafaţa literaturii române de astăzi. Am făcut-o pentru judeţul Botoşani, dar nici aici nu am investigat întreg patrimoniul. Zona este mult mai bogată decât am reuşit eu să reflect în această carte", a spus Victor Teişanu.Victor Teișanu s-a născut pe 15 septembrie 1950, la Darabani, şi este membru al Uniunii Scriitorilor din România.
A debutat concomitent în ziarul regional "Zori noi" (Suceava, septembrie 1965), cu o poezie prezentată de către scriitorul George Sidorovici, și în revista ieșeană "Cronica", unde apar două poeme și un portret liric semnat de Horia Zilieru. Până la finalul anilor `80 este distins cu mai multe premii de poezie, fiind, între altele, laureatul primei ediții a Concursului Național de Poezie "Porni Luceafărul...".
A condus revista de cultură "Hyperion", publicată sub patronajul poetului Lucian Valea și a organizat cenaclul "Nicolae Labiș" (mai târziu "Corneliu Popel"). A fondat și administrează în continuare Casa Memorială "Leon Dănăilă" din Darabani, conduce publicația locală "Mesagerul de Darabani" și este director al bibliotecii din localitate.
(Florentina Toniţă)