Sfantul Trifon este sarbatorit pe 1 februarie. In popor exista credinta ca el are putere asupra inceputului de primavara. Astfel, el este cunoscut in credinta populara ca cel ce pazeste livezile de omizi si lacuste, iar pe oameni, de nebunie.

In ziua de pomenire a Sfantului Trifon se practica o serie de rituri, cu scopul de a asigura protectia si fertilitatea livezilor de pomi fructiferi si a viilor. In vechime, viticultorii si pomicultorii tineau post in aceasta zi si chemau preotul sa le stropeasca cu agheazma livezile si via, ca aceastea sa fie ferite de nerodire si de seceta sau grindina.

In sudul Olteniei exista un ritual complex de pregatire a viei pentru noul sezon, cunoscut sub numele de Arezeanul (Taiatul) viilor. Pe langa acest obicei de taiere a corzilor de vita-de-vie, viticultorii aprindeau focuri la marginea plantatiilor si afumau via cu o carpa aprinsa, spre a feri via de patrunderea fortelor malefice.

In zonele Banatului si ale Transilvaniei, in ziua de 1 februarie barbatii ieseau in livezi si dupa ce curatau pomii ii stropeau cu apa luata in zori din izvoare si sfintita de preot.

Un alt obicei intalnit in aceasta zi era "scuturatul pomilor". Cu topoarele in maini, barbatii loveau pomii la radacina, mimand taierea acestora:

"-Mai, pomule, face-i roade, ca de nu, eu te tai".

Raspunsul era dat de un copil in varsta de 7-8 care simboliza "sufletul" pomului:

"- Lasa-ma, iarta-ma, nu ma lovi, nu ma taia, c-oi inflori si-oi rodi, cand vremea mi-a veni si de noroc ti-oi fi".

O data ce ritualul de la vie era incheiat, viticultorii se indreptau in alai spre casa. Veneau spre casa purtand pe cap cununi facute din primele corzi taiate din vie. Acasa, viticultorii erau asteptati cu masa abundenta, semn ca astfel trebuia sa fie si productia viticola.

Se pare ca Sfantul Trifon a imprumutat si atribute ale zeului Dionysos, caci o cana cu vin ii era destinata spre a castiga bunavointa sa spre a apara viile si a obtine recolte bogate de struguri.

In Banat a existat un obicei, astazi pierdut, ca din varful dealurilor cu vii sa se rostogoleasca o roata aprinsa. Sensul obiceiului era de a fertiliza via si a indeparta de ea duhurile nefaste, printre care si iarna.

Ziua de 1 februarie este numita in unele zone Ziua omizilor. In aceasta zi, unele gospodine sfinteau graul si porumbul pe care il aveau spre a fi semanat. Alte gospodine mergeau cu turte la musuroiul furnicilor si le spuneau: "Cum va dau eu de mancare, asa voi sa nu-mi mancati recolta!".

 

 

CrestinOrtodox.ro