George Simion este un român născut în Focșani, pe 21 septembrie 1986. A trecut târziu Prutul, dar odată călcat, pământul Basarabiei i s-a lipit de talpă. În urmă cu mai bine de 10 ani privea cu uimire către tinerii care, la Chișinău, se urcaseră pe clădirea unui liceu pentru că Ministerul Educației încerca să modifice denumirea din liceu român-francez în liceu moldo-francez. Era vorba despre Liceul "Gheorghe Asachi".
Impresionat de determinarea liceenilor basarabeni, la București, George Simion mobiliza tinerii să iasă în stradă pentru a-i susține pe cei de la Chișinău. S-a îndrăgostit atunci iremediabil de Basarabia, de entuziasmul și curajul fraților de peste Prut. Din 2012 a decis să formeze o platformă unde să se regăsească toți cei care cred în Unirea cu Basarabia pierdută. Platforma Unionistă Acțiunea 2012 luptă de ani buni pentru conștientizarea, de ambele maluri ale Prutului, asupra unității naționale.
Concretețea acțiunilor, manifestațiile deschise, curajoase, discursurile aplicate la problematicile grave, urgente pe tema Unirii, întâlnirile directe, călătoriile la firul ierbii au făcut ca George Simion să fie deseori privit ca o persoană controversată, de bună seamă și în urma politicilor denigratorii duse de către cei care cred că Basarabiei îi stă bine între granițele actuale, sub privirile atente ale Marelui Vecin de la Răsărit.
Nimic nu l-a descurajat, însă, pe George Simion. Nici interdicțiile dure, nici reținerea și expulzarea gălăgioasă la care l-au supus autoritățile Republicii Moldova în luna mai 2015. După numai un an, la Vama Albița primește o nouă interdicție de a intra pe teritoriul Basarabiei. "Stăteam blocat pe malul Prutului, la vama Republicii Moldova. Pe figura polițiștilor de frontieră puteam citi că nu le face plăcere să acționeze așa, dar erau niște bieți funcționari, care trebuiau să asculte de ordinele de sus. Iar de acolo venise ordinul să nu intru, sub nicio formă, în Republica Moldova. În stare de șoc, m-am așezat și am încercat să-mi dau seama ce se întâmplă: de ce se tem atât de tare conducătorii Republicii Moldova? Eu sunt un simplu om și această restricție nu avea logică defel. M-am simțit ca într-un labirint, a cărui imagine de ansamblu nu o percepeam. Drepturile mele avea cine să mi le apere, dar, în fiecare zi, o mulțime de oameni ca și mine, doar născuți pe cealaltă parte a Prutului, sunt supuși unor nedreptăți de tot felul, iar lor nu le sare nimeni în ajutor", mărturisește George Simion în debutul cărții "Blocați în labirint", carte lansată vineri, 9 martie, la Botoșani, în sala Muzeului de Istorie.
Lansarea cărții Blocați în labirint, apărută anul trecut la Editura Timpul, a fost un prilej pentru George Simion de petrece mai puțin de două ore în mijlocul botoșănenilor. "Am venit la Botoșani, teoretic, să lansez o carte, Blocați în labirint. Am scos-o anul trecut și are ca principal public publicul din Republica Moldova. E un fel de privire a unui moldovean de aici pentru frații înstrăinăți de partea cealaltă. Spun că, teoretic, am venit să fac lansarea unei cărți, pentru că practic am venit să văd ce e cu unioniștii din Botoșani".
"M-a sunat domnul primar al Botoșaniului: Noi de ce stăm? Chiar așa, de ce stăm?"
Nădejdea că la Botoșani s-ar putea crea o reală mișcare de susținere pentru ReUnire a fost sporită de un telefon venit chiar din fața unui șef de administrație. "Eram la Chișinău și m-a sunat domnul primar al Botoșaniului. M-a întrebat: Domnule Simion, noi de ce nu dăm declarația de unire cu Republica Moldova? Noi de ce stăm? Chiar așa, de ce stăm? La Iași, vineri, vor veni cei 100 de primari care au votat Unirea, și numărul va fi mai mare până pe 27 martie. Dar să știți că nu o să facem unirea fără Suceava, fără Botoșani, fără fiecare dintre voi. Dacă aveți impresia că vă puteți asuma luxul de a fi spectatori în procesul Unirii, să știți că nu vă lăsăm să fiți spectatori, pentru că avem nevoie de voi", a rostit George Simion.
Publicul prezent, vineri, în sala Muzeului de Istorie Botoșani, a fost însă mult prea mic față de interesul pe care un asemenea subiect ar trebui să îl stârnească în inima fiecărui român, în anul de grație 2018: 100 de ani de la momenut astral al Unirii Basarabiei cu România.
Întâlnirea de la Botoșani s-a datorat implicării directe a Muzeului Județean Botoșani, impreuna cu Uniunea Vatra Românească – Filiala Județeană Botoșani, Platforma Unionistă – Acțiunea 2012, Asociația Culturală "Pro Basarabia și Bucovina” și Asociația "Scut botoșănean". În cadrul evenimentului a avut loc și lansarea numărului jubiliar (28/50) – dedicat Centenarului Unirii Basarabiei cu România – al periodicului „Vatra Noastră Românească” editat de Filiala Județeană Botoșani a Uniunii Vatra Românească.
"E admirabilă munca pe care o faceți pentru a menține focul românesc aprins aici, în Botoșani. Puține județe mai au așa ceva. Mă bucur că sunt alături de frații botoșăneni. Am obținut multe ca mișcare unionistă în ultimii 7-8 ani, atât în România, cât și în Republica Moldova. Mai avem multe de făcut, multe se vor face în anul Centenar. Este un nou suflu din Republica Moldova. Ieri am venit de la Chișinău, e un suflu de Unire în toată Basarabia. Până astăzi, 107 localități din Republica Moldova, consilii locale împreună cu primarii, au votat unirea cu țara", le-a transmis George Simion botoșănenilor din sala Muzeului Județean.
Temerile celor prezenți au prins glas, fiind puse pe tapet probleme precum Igor Dodon, politicieni îndărătnici, inacțiunea organismelor românești, frici și spaime care au fost dezamorsate una câte una de către George Simion. "Dodon e un accident în istoria unui neam. Poate ne va și ajuta această prezență efemeră ca președinte al Republicii Moldova a lui Igor Dodon. Oamenii și-au dat seama că nu are nicio consistență. De fapt el, în funcția de președinte, nu are nicio putere, nu poate decât să se agite. Noi noi avem mult mai multe căi, pentru că avem o întreagă Românie care să fie alături de Basarabia".
"Basarabia pământ românesc înseamnă că venim și le luăm pământul, să îi cotropim, așa cum le spuseseră rușii"
S-a vorbit însă răspicat despre neimplicarea guvernanților români. "Cei de la Guvern nu prea înțeleg ce se întâmplă. Avem speranță, am reușit să avem o ședință solemnă la Camera Deputaților, pe 27 martie. Dar baza este în noi. Trebuie să facem ceva, nădejdea este în noi. Și zic Botoșani, Suceava, Focșani. Despre asta am scris în carte. Blocați în labirint este o radiografie a Republicii Moldova. Și de multe ori când am ajuns la Chișinău – prima dată am trecut Prutul în 2007 – eram foarte înflăcărat. Frați români, suntem români și punctum! Basarabia e pământ românesc, după cum a spus și marele Eminescu. Nu înțelegeam de ce la mesajul acesta rezonau numai o mică parte din societate. Mi-am dat seama că s-a făcut o uriașă propagandă împotriva unor astfel de idei, precum "suntem români și punctum". În mintea unora, supuși la această propagandă, Basarabia pământ românesc înseamnă că venim și le luăm pământul, să îi cotropim, așa cum le spuseseră rușii".
Recâștigarea Basarabiei s-a făcut metru cu metru, om cu om, conștiință cu conștiință. De la o zi la alta, basarabenii au prins a-și aminti cine sunt, de unde vin și încotro trebuie să privească. "Numărul celor care îmbrățișează ideea Unirii este mult mai mare dacă au fost în ultimii 10 ani în România. Aparatul de propagandă le creează unora niște idei false despre țara noastră. România a făcut în ultimii 10 ani multe progrese, față de Republica Moldova, unde lucrurile au mers cu tot de ține de calitatea vieții, din rău în mai rău. Și vor merge din rău în mai rău, pentru că altă cale nu există pentru un stat artificial".
Problema Republicii Moldova, a Basarabiei Române, nu este doar una de conjunctură istorică, nu este un moft naționalist. Este o durere și, mai presus de toate, este despre o reîntregire de neam mai mult decât necesară.
"Republica Moldova pe care o cunoaștem noi astăzi, fie se va uni cu țara, fie va reprezenta un uriaș pericol de securitate pentru țară", spune George Simion.
Cei care au impresia că vom aștepta Unirea 30-40 de ani, care cred minciunile securiste și de pe la noi, că nu e acum momentul, se înșeală amarnic, trage semnalul de alarma focsaneanul. "În 30-40 de ani, tinerii care teoretic ar trebui să ia locul bătrânilor sovietizați vor avea o altă identitate față de noi, vor avea altă cultură, învățând din clasa I că ei sunt moldoveni din Republica Moldova. Pe de altă parte, să nu uităm depopularea masivă care are loc în Republica Moldova, în proporții colosale...".
Lupta nu are loc doar la nivel istoric, în interiorul unui adecăr de necontestat. Lupta se duce pe un teritoriu puternic atacat de către noii ideologi, cu sprijinul vechilor propagandiști.
Minciuni și propagandă. "La multe am fost și noi complici". Și despre 100 de primari-eroi!
Da, s-au spus multe minciuni pentru a menține statul Republica Moldova departe de România și să existe graniță la Prut. "La unele minciuni am fost și noi complici, am fost părtași. Despre parcursul european al Republicii Moldova, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Chestie care nu există, este falsă, o minciună sfruntată. Uniunea Europeană nu se mai extinde, și Republica Moldova nu are cum să devină stat membru. Din rațiuni diplomatice, din rațiuni de context... Li s-a indus cetățenilor Republicii Moldova acest mit al intrării în UE, li s-a indus pe diferite segmente de populație".
Multe li se spun basarabenilor despre frații lor români... "Pe categoria votanți ai lui Dodon, românii sunt țigani, românii vor să îi cotropească, să le ia pământurile, iar Ștefan cel Mare s-a bătut cu românii, și Moldova a fost înainte de România, iar Ștefan cel Mare e îngropat, dacă nu pe lângă statuia din centrul Chișinăului, atunci pe la Căpriana cu siguranță. E o categorie de oameni care în lucrurile astea cred. Pare amuzant, dar ne confruntăm cu asta, nu e o rușine, avem și noi votanții lui Dodon. Problema e cât de tare au fost mințiți și cât de mulți consideră România dușmanul lor. Din ce în ce mai puțini, vedem în 2018".
Din ce în ce mai puțini se lasă duși de propaganda celor care văd în Unire un act de destabilizare a Basarabiei. Tot mai mulți basarabeni privesc cu speranță peste Prut. Mai bine de 100 de localități din Republica Moldova au semnat acte de Unire cu România. "Suntem aproape să avem o majoritate favorabilă unirii la Chișinău. Noi pregătiserăm aceste declarații de Unire, ne gândeam să atingem100 de localități cam pe 27 martie, dar a mers mult mai repede. Multe localități la care nu ne așteptam să semneze au semnat. În ciuda faptului că partidul de la guvernare, care are cel mai mare număr de primari, le-a interzis primarilor sub amenințări – nu mai vin bani de drum, facem dosar penal, rude care lucrează în adminstrația publică – să nu voteze delcarația de unire. Și de asta acești primari, acești conducători de obște, sunt niște eroi".
Care este miza opoziției? De ce nu e bine ca Republica Moldova să se întoarcă la Țara-Mamă? "Nu diamantele, nu armamentul, nu agricultura sunt cea mai bună afacere pentru administrația centrală de la Chișinău. Nu! Ci să ai propriul stat, să ai propriile granițe și să trăiești de pe urma a trei milioane jumătate de locuitori care muncesc pentru tine în interiorul granițelor sau pe care îi trimiți să producă peste hotare. Au mai fost boieri care își pierdeau privilegiile. Ei alimentează pe diferite paliere antiunionismul. Lucrează perfid, întrețin 100-200 de familii de la Chișinău".
25 martie: Marea Adunare Centenară de la Chișinău
Ce este de făcut?, se întreabă și ne întreabă George Simion. "Putem să îi lăsăm, să îi abanonăm din lașitate, cum am mai făcut-o. Dar nu am făcut-o noi, ca oameni, au făcut-o conducătorii slabi pe care i-am avut și pe care îi avem în continuare. Lasă să ceară ei Unirea, auzim".
Dar să nu uităm că au existat oameni, ca Doina și Ion Aldea Teodorovici și Grigore Vieru, care și-au sacrificat propria viață în numele acestui ideal.
România a făcut 900 de grădinițe în Republica Moldova, dar nu se spune că a făcut România, ci Fondul de Investiți Sociale din Moldova, deși 99% sunt bani din România. "Populația nu știe. Cei de la București, la fel, pentru ei e bine să fie liniște, să nu fie tărăboi. Ei trebuie să își asigure următorul mandat, nu se gândesc la un proiect de țară. Deși, de la Burebista încoace, proiectul nostru a fost să fim toți în cadrul aceleleiași țări. Ce facem cu Basarabia? În anul Centenar, din populism, vom debloca mai mulți bani poate. Dar nu e de ajuns!".
Pe 25 martie, românii sunt așteptați la Chișinău. "Pe 25 martie, împreună, o să scriem istorie. Marea Adunare Centenară de la Chișinău. Piața Marii Adunări Naționale va fi plină după foarte mult timp. Eu îmi fac datoria mea de vrâncean, să vă faceți datoria de botoșăneni, să ne facem toți datoria de buni români".
Până atunci, spune George Simion, poate mai sunt patrioți și pe la Dorohoi. Să semneze și Dorohoiul, să semneze și Darabaniul. "Să creăm curentul. Momentul nu va fi niciodată, dacă nu îl creăm noi. Cred în momentul acesta că trebuie să facem mai mult".