Următorul cutremur care se va produce în România va apărea în zona Vrancei, la mare adâncime, şi va afecta oraşe din Moldova, precum Focşani sau Bacău, dar şi oraşe din sud-estul ţării, ca Tulcea sau Galaţi. El va fi resimţit totodată, potrivit directorului onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) - Gheorghe Mărmureanu, şi peste hotare, în Chişinău sau Odesa.

Sistemul de atenţionare în caz de cutremure de la Vrancea permite, la ora actuală, ca în 4 secunde să se cunoască magnitudinea seismului şi în circa 30 de secunde instituţiile importante să fie anunţate pentru a putea închide unele utilităţi, în încercarea de a preveni accidente devastatoare.
   
Minimalizarea efectelor seismelor care s-ar putea produce în următoarea perioadă în România nu ţine însă doar de modul în care vor acţiona instituţiile în astfel de momente, ci şi de educaţia pe care o are populaţia pe această temă, educaţie care trebuie să fie bazată pe o campanie extinsă de informare, spune secretarului de stat din Ministerul Sănătăţii - Raed Arafat.

La ora actuală însă, până şi metodele prezentate elevilor prin intermediul materialelor distribuite în instituţiile de învăţământ de către Ministerul Educaţiei sunt controversate.

Acesta este doar unul dintre subiectele care sunt puse în discuţie duminică în emisiunea "După 20 de ani" difuzată, la ora 10:00, de postul de televiziune ProTV, alături de invitaţii Gheorghe Mărmureanu şi de Raed Arafat.

În cadrul aceleiaşi emisiuni este discutat, de asemenea, modul în care ar trebui construite imobilele în Capitală, dar şi cauzele care au dus la producerea seismelor înregistrate recent din judeţul Galaţi.

Cât de corecte sunt materialele distribuite în şcoli

În ultimii ani, în instituţiile de învăţământ din România sunt distribuite materiale prin care elevii sunt învăţaţi ce trebuie să facă în cazul în care, în timpul orelor, se produce un cutremur. Materialele, elaborate de reprezentanţii Ministerului Educaţiei, îi învaţă, spre exemplu, pe elevi că ar trebui să se adăpostească sub mese sau sub bănci într-un astfel de caz.

"Dacă eşti elev şi cade planşeul, eşti sub bancă, planşeul distruge banca şi îl duce până la pământ", susţine Gheorghe Mărmureanu explicând că, practic, capul copilului este stivit. Alternativa ar fi ca acesta să se întindă lângă diferite obiecte şi să aştepte trecerea cutremurului.
 
"Materialul se bazează pe informaţii care până acum s-au mai dat, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă tot timpul a transmis astfel de informaţii", declară secretarul de stat Raed Arafat la "După 20 de ani". "Sfaturile respective s-au bazat pe anumite puncte de vedere care se consideră că sunt puncte de vedere de experţi. Ce a venit domnul Mărmureanu azi şi ne-a arătat, care este un alt punct de vedere, un alt expert", a mai adăugat el.

Pentru a evita astfel de contradicţii în viitoarele programele de educare a cetăţenilor, Arafat spune că înainte de a fi comunicate mesajele către populaţie ele trebuie să fie foarte clar stabilite şi că acesta este şi rolul comisiei care le va elabora.

El susţine, totodată, că o idee bună ar fi aceea ca atunci când vor elabora astfel de mesaje destinate populaţiei, membrii comisiei să ia exemplul altor state unde acestea au devenit deja un lucru obişnuit.

"Nu va fi o comisie care va produce un lucru şi va tăcea, va fi ceva continuu şi ajustabil. Aşa văd eu o activitate pe un lucru imprevizibil despre care toţi ştim că există riscuri", spune secretarul de stat, adăugând că o strategie la nivel naţional pe acest subiect este necesară şi că în ultimul timp mai multe instituţii au lucrat la actualizarea planurilor de care dispun în cazul producerii unor astfel de fenomene.

El a ţinut să sublinieze faptul că dezvoltarea unor astfel de planuri trebuie realizată pe termen lung şi nu doar ca reacţie la cutremurele înregistrate în ultima perioadă. "Trebuie să fie o viziune de lungă durată şi să fie o continuitate în ce vom începe acum, în educaţie, în tot", este de părere Arafat care sugerează totodată că informarea românilor ar putea fi realizată prin mesaje similare celor difuzate în pauzele publicitare la posturile de televiziune şi care îi atenţioneză pe aceştia să nu consume, spre exemplu, grăsimi în exces.

gandul.info