Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, a prezentat, într-un interviu acordat Agerpres, principalele direcții de acțiune în mandatul său. Ministrul Curaj nu este de acord cu afirmația că învățământul românesc ar fi doar de nota cinci, dar consideră că trebuie continuate eforturile pentru îmbunătățirea performanței și a transparenței în sistem. Adrian Curaj s-a referit la sistemul de burse pentru elevi și de granturi pentru profesopri, a anunțat că încep concursurile pentru directori de școli,a pus în discuție sistemul cu nouă clase obligatorii și trei ani de liceu, reforma programei și masterul didactic. Ministrul Curaj a anunțat că proiectul laserului de la Măgurele a încheiat prima etapă de dezvoltare, iar zona va fi dezvoltată după modelul Silicon Valey.

"Nu avem un învățământ chiar de nota cinci"

Ministrul Curaj a explicat de ce a pus pe primul plan transparența. "Pe de o parte, pentru a fi clar că ceea ce se întâmplă în învăţământul românesc nu este chiar de nota cinci, cum zic unii. Ce se întâmplă dovedeşte că avem destul de multă calitate, forţă, dar uneori vorbim numai despre lucrurile nereuşite şi asta nu creează emulaţie. Dacă toate cadrele didactice vor afla că în România şcoala se face doar prost, copiii fug şi nu vor să înveţe, atunci nu vom mai avea modele pentru alţii şi mesajul va fi: "Orice aş face tot prost este". Eu prefer un mesaj de construcţie, tocmai pentru că ştiu că sunt multe probleme, dar încerc să ofer bune practici pentru a-i motiva pe ceilalţi. Se întâmplă multe lucruri deosebite, avem o şansă mare, iar cei care nu au reuşit să intre în mecanismul acesta au timp şi le creăm condiţii", a explicat ministrul.

"Putem discuta de obligativitatea a nouă clase"

Ministrul Adrian Curaj a adăugat că este îngrijorat de pierderile de talente din sistemul de educație. "Mă refer la copiii care părăsesc şcoala. Pierderea aceasta se întâmpla iniţial atunci când înscriem târziu copiii la învăţământul preşcolar. Apoi, am fost foarte ferm când am spus: vor merge în clasa întâi copiii care au clasa pregătitoare. Este un mesaj puternic. În tot jocul acesta trebuie să fim conştienţi că, până la urmă, obligaţia noastră este să fim responsabili cu nevoia de dezvoltare a copilului.

Apoi, o altă pierdere majoră o avem la finalul clasei a VIII-a. Aici aproape că simt o durere fizică. De ce? Copilul termină clasa a VIII-a în zona rurală, lângă părinţi, dar trebuie să meargă la liceu şi familia nu are resurse. Aproape 25% din aceşti copii renunţă şi îi pierzi aproape definitiv. Aici este o discuţie care trebuie purtată: nu spun "aşa" sau "altfel". O discuţie care trebuie purtată. Nu cumva, uitându-ne la ce se întâmplă şi din practica internaţională, uitându-ne la nevoia de educaţie tehnică, profesională şi duală, mai ales duală acum, nu ar fi interesant să reflectăm dublu şi să luăm o decizie dacă învăţământul obligatoriu s-ar termina la clasa a IX-a? Acesta este doar un scenariu, a mai fost realitate cândva. Clasa a IX-a să rămână acolo, în comunitatea lui. Când termină clasa a IX- a, copilul are vârsta potrivită să semneze un contract de ucenicie, reuşeşte să meargă într-un sistem dual cu sens. Iar noi reuşim să se întâmple ca sistemul dual să fie foarte apropiat de dualul întâlnit în ţările puternice precum Germania, Austria. Ne-ar ajuta foarte mult. Sigur, am un mandat scurt, nu îmi propun să schimb, nu îmi propun să bulversez, dar îmi propun să ridic subiecte. Pierderile acestea dor major pentru că toţi aceşti tineri aproape că nu mai găsesc calea de întoarcere. Liceul ar putea să fie de trei ani, poate cel profesional să fie de patru. Sunt diverse variante. Cred că trebuie să vorbim şi să ne uităm la sens, nu inventăm, încercăm să fim atenţi şi la practica internaţională".

Unde se duc cei care nu promovează Bac-ul?

"Până la urmă trebuie văzut - ce oferi celui pe care îl educi, ce alternative îi dai, nu pentru tine ca educator, ci pentru el. Poate pentru el o zonă practică, profesională, tehnică este mult mai importantă decât una pur teoretică care îl conduce spre un tip anume de bacalaureat ce nu îl duce nicăieri. Nu promovează bac-ul, rămâne agăţat, iar aici pierderea este mare. Tehnicul post-liceal non-universitar este foarte prost, l-am tot schimbat şi de fapt nu le mai dăm nicio şansă. Unde se duc copiii aceştia? Nu se regăsesc nicăieri. Este o abordare de sistem, avem nevoie de decizii. Partea de învăţământ profesional dual este de asemenea important şi cu sens pentru mine. De ce? Este o schimbare de paradigmă. Din păcate, realitatea ne spune că nu prea ne uităm la piaţa muncii din varii motive. Un raport pe care îl am la dispoziţie spune că sunt zone în care 5-7% din aceştia sunt absorbiţi de piaţa muncii. În schimb, în partea cealaltă, în învăţământul dual, până la 95% din absolvenţi se duc pe piaţa muncii. Trebuie să discutăm, să vedem cum arată această hartă a opţiunilor. Trebuie să faci cu responsabilitate, poţi marca o viaţă".

Manualele sunt prea rigide

 Ministrul Curaj a explicat cum ar fi o oră de curs ideală în vizunea sa.

"O oră de curs în care, după mine, ar trebui să fie un continuum între profesor şi elev. Manualele, ne plac sau nu ne plac, sunt prea rigide, sunt mai puţin inspirate. Rolul nostru ar fi acela de a-i ghida spre informaţie, spre cunoaştere. Aş vrea ca şcoala să fie spaţiul în care copiii noştri, elevii noştri, să fie stimulaţi pentru a se apropia de cunoaştere. Aici ar trebui să ajungem: un mediu în care elevului să nu-i fie frică de profesor, iar profesorul stimulează elevul să caute, să întrebe, să fie curios. Toţi aceştia, profesori şi elevi, pot contribui foarte bine la dezvoltarea de conţinuturi de învăţare online. Avem atâtea resurse pe care le putem folosi la clasa, sau putem face altele noi ... îmi doresc să văd folosite la clasă materiale noi, profesorii să nu mai stea doar după manual, să fie creativi în relaţia cu elevii lor".

Concursuri pentru directorii de şcoli, în această primăvară
"În primăvara aceasta vom începe concursurile pentru directori de școli. Pregătim metodologia, de şapte ani nu au mai fost organizate concursuri pentru posturile de directori. Avem nevoie de oameni devotaţi şcolii, care să pună energie în ceea ce fac".

Școlile își vor face public bugetul

"Transparenţa vine şi din respectul faţă de societate. Mă gândesc la universităţi, la şcoli. De exemplu, am solicitat ca şcolile să îşi afişeze, să publice bugetul de venituri şi cheltuieli. Este respectul şcolii faţă de finanţarea activităţii educaţionale de către administraţia locală, sau atât cât vine de la minister, ori din fonduri europene. Dacă aceste elemente de transparenţă ar veni ca un reflex natural, nu forţat, atunci ar fi mult mai simplu. Interfaţa principală cu cetăţeanul simplu este site-ul ministerului. Dacă accesaţi acum site-ul ministerului nu ştiţi cine răspunde de un subiect anume, cine este deţinătorul cunoaşterii în zona respectivă sau unde este locul unde pot întreba de subiectul respectiv. Vom schimba aceasta, lucrăm la un site nou, prietenos şi făcut să răspundă nevoilor de informare ale elevilor, profesorilor, părinţilor, ale tuturor acelora cărora noi am putea să le răspundem. Apoi, vom acorda posibilitatea de a ni se adresa petiţii on-line. De ce să trimită prin poştă, când poate face asta printr-un simplu click? Vom implementa asta. Mai mult, în noua structură a ministerului vom avea un birou care va face doar asta: răspuns prompt şi documentat la petiţii. Este un pas major. Tot ceea ce ţine de transparentă instituţională - bugete, rapoarte anuale, declaraţii de avere ori interese, chiar date deschise despre educaţie - le vom pune la dispoziţie pe noul site, pe care îl vom lansa cât de curând".

Masterul didactic, proiect major în educație

"Alt proiect major este cel legat de noile resurse din sistem, adică formarea profesorilor. Aici este vorba de masterul didactic pe care încercăm să îl operaţionalizăm. Am toată încrederea că anul acesta vom porni. Programul va fi destul de lung astfel încât să nu fie doar o serie, să fie cel puţin trei serii de absolvenţi de master didactic. Părerea mea este că trebuie să facem ceva robust şi cu sens. Îmi doresc să aducem oameni noi, de calitate. Ei vor fi nuclee care aduc nou şi aduc tot ce ne trebuie. Pe de altă parte nu vom uita de cei existenţi deja în sistem şi care sunt buni, dar au nevoie de puţin ca să fie şi mai buni.

Apoi, mai este un proiect pe care l-am discutat mult cu organizaţiile, un proiect care să investească mult în consilierii şcolari pentru că ei ar trebui să facă o treabă excelentă în şcoală. De obicei sunt utilizaţi în alte direcţii decât ar trebui. Avem mare nevoie de ei, de multe ori fac consiliere şi cu familiile elevilor. Sunt oameni bine pregătiţi mulţi şi mi-ar face plăcere să le dăm instrumente noi, să încercăm să îi mobilizăm. De la ei am putea avea informaţii despre copiii noştri, pentru că atunci când afli multe despre cum se comportă îţi dai seama că, poate, într-o regiune sunt orientaţi mai mult spre manual, în altă parte mai reflexiv orientaţi. Dacă extragi toată această informaţie ai o şansă să vezi cam unde este construcţia aceasta fină şi delicată a copilului din jurul nostru şi cum anume îl dirijăm. Reuşeşti să îi creezi linia proprie de performanţă pentru fiecare copil, ceea ce este esenţial pentru şcoală".

10.000 de granturi pentru profesori

Granturile pentru profesori sunt destinate instituţiilor unde se găsesc acei profesori extraordinari, a precizat ministrul Curaj. Găsim instrumentele prin care îi susţinem pe cei care au iniţiativă, care au demonstrat ceva sau sunt dispuşi să se implice mai mult în şcoli, mai ales în spaţiul rural. Acolo sunt resursele mai mici. Vom da granturi şcolilor astfel încât profesorii, cei care aduc inovare în sala de clasă în lucrul cu elevii, îi stimulează să facă filmuleţe, tot felul de lucruri de genul acesta, concursuri, să aibă un venit relativ constant pe doi-trei ani. E un venit suplimentar, lună de lună, măcar zece luni pe an, pentru că avem şi vacanţa. Eu am în vedere undeva la 10.000 de granturi. Uitându-mă că ar putea să fie cam 10 profesori per grant ar putea să fie undeva la 100.000 de profesori. Poate este puţin din tot ansamblul, dar uitându-mă pe toată această componentă, mai ales la rural, cred că mişcăm lucrurile într-o dinamică.

Vreau să văd toate universitățile cu programe în engleză

"Mă preocupă prezenţa noastră în plan internaţional. Am stipulat în contractul instituţional dintre noi şi universităţi ideea că aş vrea să văd toate universităţile prezentându-şi programele de studii în limba engleză. Trebuie să fim actori în jocul acesta global. Apoi, avem la dispoziţie acest portal, Study in Romania, care este o oportunitate majoră pentru universităţile noastre să fie găsite la un click distanţă. Autonomia universitară, responsabilitatea publică şi internaţionalizarea, cred că sunt ingrediente pentru un mediu academic robust". SURSA: dcnews.ro