Mircea Dumitru
Ministrul intentioneaza mai multe schimbari de substanta in aceasta toamna, considera ca profesorii ar trebui salarizati mai bine, dar s-a aratat favorabil citeriilor de performanta pentru profesori si unei mai mari autonomii a scolilor dupa modelul universitatilor.
-Care sunt proiectele din invatamantul preuniversitar pe care vreti sa le duceti la bun sfarsit?
-Prioritatea mandatului meu, proiectul asupra caruia insista si premierul, este invatamantul profesional dual. Au fost facuti cativa pasi, dar nu suntem la sfarsitul perioadei de elaborare si aplicare a conceptului. Si cred ca aici e nevoie de ceva mai multa dinamica si implicare din partea colegilor de la CNDIPT.
Am dori ca la sfarsitul toamnei sa putem pilota proiectul in cateva licee, sa avem o legislatie care sa permita dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic, ruta alternativa fata de aceea a liceelor cu profil teoretic, pe care sa se poata inscrie tinerii care doresc sa aiba o meserie.
-Concret, ce presupune acest proiect?
-El tine de coodonarea intre ministerele Educatiei si al Muncii, ONG-uri, Camere de Comert dar si cu mediul de afaceri, companiile private. Ceea ce trebuie sa avem in vedere este in primul rand legislatia specifica, un pachet legislativ care sa permita implementarea programelor de formare in sistem profesional dual, responsabilizarea institutiilor care urmeaza sa ii angajeze pe elevii care vor absolvi aceasta forma de invatamant, acordarea de facilitati pentru elevii cuprinsi in aceste programe.
Cred ca exista niste intarzieri ale procesului care a fost coordonat din interiorul Ministerului Educatiei de structura care se ocupa de invatamantul profesional si tehnic. E nevoie de mult mai mult dinamism, de mai multa hotarare si de luarea unor decizii, pentru ca in acest moment nu exista niciun motiv pentru ca invatamantul dual sa nu fie implementat.
Trebuie sa facem anumite schimbari pentru ca vedem rezultatele din fiecare an ale examenelor nationale, nemultumirea elevilor si a parintilor fata de scoala si fata de sansele acestor copii dupa ce termina scoala.
-In invatamantul teoretic avem o ruptura clara intre scoala si elev, reflectata si de testele PISA. Cum poate scoala sa ii recastige pe copii?
-E nevoie de o schimbare de atitudine a profesorilor, dar si a parintilor fata de scoala, a tuturor celor interesati ca scoala sa functioneze mai bine. Este in primul rand necesara o revalorizare a profesiei noastre de profesori, de invatatori, de educatori.
E nevoie ca societatea sa exprime nu doar un interes legitim, ci si respect pentru aceasta profesie. E nevoie sa intelegem ca desi criticile sunt utile, a ne cantona in critica distructiva zilnica poate avea ca efect demoralizarea, demotivarea, lipsa de perspectiva pentru cei care lucreaza sau ar dori sa lucreze in invatamant.
Daca nu vom intelege ca efortul trebuie sa fie comun, ca nu doar ministrul sau ministerul poate face aceasta transformare, nu vom avea scoala pe care o dorim.
-Respect inseamna salarizare mai buna?
-Este nevoie de o salarizare mai buna, dar nu e vorba numai despre bani. Daca ai un salariu decent, dar societatea nu te priveste ca pe un factor de progres, de formare si educare a tinerei generatii, meseria de profesor nu va fi una atragatoare. Daca reusim sa reconstruim reputatia acestei profesii am facut un pas mare.
Dar profesorii insisi trebuie sa inteleaga ca astazi invatamantul nu poate fi doar un transfer unilateral si mecanic, sub forma de comenzi, de la profesor la elev, ci trebuie sa fie un dialog in care elevilor sa li se acorde drepturile si demnitatea pe care le au, ca fiinte umane.
-Spuneti de salarizare corespunzatoare si respect. Ele trebuie si meritate. Nu e nevoie ca profesorii insisi sa fie conditionati de anumite criterii de performanta clare?
-Evident. Mecanismul pe care trebuie sa il avem in vedere este oarecum asemanator cu mecanismele care functioneaza in invatamantul superior si care insista foarte mult asupra ideii de autonomie functionala a scolilor. Exista consiliile de administratie ale scolilor in care se regasesc conducerea scolii, parintii, autoritatile locale si care trebuie sa insiste asupra unei evaluari reale a performantelor profesorilor in raport cu progresul scolar al elevilor si, in functie de ele, pe criteriile de salarizare.
Pentru ca sistemul sa functioneze mai bine e necesara o reala vointa de schimbare a celor care sunt in sistem.
-Repetatele amputari ale Legii educatiei au facut sa ne indepartam de aceasta autonomie. Considerati necesara revenirea la forma initiala a acestui act normativ?
-In momentul de fata, o revenire la legea anterioara nu cred ca este un lucru pe care sa ni-l propunem in mod rezonabil, pentru ca nici timpul nu ne permite sa facem acest lucru. Nu ne putem concentra pe proiecte dificil de indeplinit si care s-ar putea bloca.
Timpul e prea scurt pentru a aborda lucruri care sunt dificil de rezolvat, care implica un consum mare de energie din partea institutiei si de argumentare in Parlament, unde ar trebui sa propunem revenirea la legea de care vorbiti.
-Au fost elaborate noi planuri cadru pentru invatamantul preuniversitar, caracterizate de fostul ministru prof. univ. Mircea Miclea drept "mestesug de tampenie". Dvs sunteti multumit de ele sau aveti intentia sa le modificati?
-Am unele rezerve fata de aceste planuri cadru, dar lucrurile au avansat suficient de mult, au fost luate anumite decizii, ele conditioneaza alte miscari din sistem. In baza planurilor cadru discutam despre programele scolare, despre manuale care trebuie elaborate in urmatoarele luni pentru ca generatia care va intra in clasa a V-a in 2017 sa le aiba pe banci. Trebuie facute licitatii. Daca reluam intreaga discutie, multe miscari ar fi incetinite sau oprite.
Dar daca aceste planuri cadru nu sunt adecvate, daca sunt "mestesug de tampenie", merita sa continuam constructia pe un schelet defect?
Probabil ca ceea ce putem face cu planul cadru, ca sa incerc totusi sa gasesc o solutie de compromis, ar fi sa discutam cu conducerea Institutului de Stiintele Educatiei si cu cei care au fost implicati in dezbatere pana acum despre numarul de ore pe care trebuie sa le petreaca elevul in scoala si cum se desfasoara ele.
Cred ca numarul acestor ore este foarte mare, solicita mult elevul din punct de vedere psihologic, iar rezultatele nu sunt foarte bune. Putem discuta despre calitatea educatiei si a orelor, dar nu cred ca ne mai putem intoarce asupra discutiei ca atare asupra planului cadru.
Trebuie sa ne asumam decizii luate de institutii, de cei care au participat la dezbatere.
-Vorbeati despre respect, el presupune insa si o calitate superioara a actului didactic. Introduceti din octombrie masterul didactic?
-Da, il introducem si vom discuta care este forma adecvata. Este esential in acest moment sa ne ocupam de formarea profesorilor. Sistemul e in mare criza de profesori si credem ca ar trebui sa militam pentru un sistem de formare in care profesorii sa aiba dubla specializare.
E greu, mai ales in invatamantul rural, sa ai profesori care sa predea stiintele daca au monospecializare: ca sa isi faca normele didactice au ore in mai multe scoli care pot fi in mai multe sate sau comune, ceea ce le face programul imposibil.
Citeste interviul complet...