Înainte de a citi această carte a lui Girel Barbu, „Zgomotul tăcerii” (Editura „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2017), am citit o altă carte a acestui autor special despre care spuneam într-o cronică: „Supus unei priviri psihologice - unei priviri normale, nu pieziÅŸe – Girel Barbu poate fi pus sub semnul procesului de autoactualizare. Satul este cel care îl determină să se supună acestui proces aplicat propriei personalităţi. DeÅŸi sensul este invers, întâlnim un conservatorism organicist eminescian, dublat de unul social. Girel Barbu atenÅ£ionează că orice autoactualizare ce vizează evoluÅ£ia ÅŸi dezvoltarea capacităţilor umane, nu se poate face fără un raport cu civilizaÅ£ia satului”. Numai că acolo totul era tratat cu seriozitatea iubitorului de glie.
În „Zgomotul tăcerii”, Girel Barbu schimbă tonul, eul său nu mai preferă tăcerea, apelând la umor ca funcÅ£ie eliberatoare. Citind-o, mi-a venit în minte un vers din Lucian Blaga, „lăsaÅ£i-mă să umblu mut printre voi”, ÅŸi mai că nu erau necesare alte opinii despre carte, putând transcrie drept cronică poezia „Către cititori”, din care am evidenÅ£iat versul.
Prima parte a cărÅ£ii, o colecÅ£ie de catrene, madrigale în esenÅ£a lor, care adeseori alătură lirismului specific acestui poet, ghearele ascuÅ£ite ale umorului de factură socratiană: „Urlă valea, sună câinii, / Gropile mănâncă drumul / Se-amărăşte preÅ£ul pâinii, / Dintr-o lege iese fumul.” (p. 16); „Te zăresc adeseori / La lumina unei flori, / Cum pluteÅŸti, într-adevăr / În aromele de măr.” (p. 17); „Cu un an de zile-n urmă / Era parte dintr-o turmă, / Azi săracul se tot vaită / Că trăieÅŸte într-o haită.” (p. 26); „Pe lângă spinii fără soÅ£ / De pe Golgota am trecut / Eram tâlhar, borfaÅŸ ÅŸi hoÅ£ / Pe buze-aveam acel sărut!” (p. 33); „BateÅ£i din palme, bateÅ£i vârtos, / Până se crapă prezentul în două; / Cei bătrâni mângâie un os, / Tineretul piaptănă ouă!” (p. 38); „CocoÅ£at pe paralela 45, / Blagoslovit de taica popa, / Artist de nota 10 în opinci, / Încerc să sar ÅŸi eu în Europa.” (p. 39); „Å¢ara mea nu-i Å£ara mea, / Este-a cui se dă la ea. / Å¢ara mea, a mea nu eÅŸti, / EÅŸti a cui te nimereÅŸti!”(p. 41) etc.
Girel Barbu este prin gândire ÅŸi atitudine un Petre Å¢uÅ£ea al Buzăului. Cum Petre Å¢uÅ£ea era denumit „Socratele României”, nu exagerez dacă pe autorul în discuÅ£ie îl voi numi „Socratele PINULUI”. Petre Å¢uÅ£ea spunea că „trebuie să ne golim de preaPLINUL, ca să mai intre în noi un pic de Dumnezeu”, eu parafrazez ÅŸi spun că Girel Barbu ne-ar îndemna, aÅŸa cum o face el, să ne „umplem de preaPINUL plaiului său pentru a mai intra în noi un pic de Dumnezeu”: „Îmi învăţ tăcerea pe de rost / Åži-am s-o recit când o-nflori smochinul / Pe prispa lunii îmi caut adăpost / S-adorm în gând cu satul PINU” (p. 31); „Nu cer la nimeni un căpătâi de aţă / Încerc să-i fiu lui Dumnezeu pe plac / Mă spăl în zori cu tril de ciocârlii pe faţă / Un pământean cu zilele pe fund de sac.” (p. 33). AcelaÅŸi Petre Å¢uÅ£ea a lansat ÅŸi teoria dispariÅ£iei ultimului ţăran, aspect întâlnit ÅŸi la Girel Barbu: „Sunt ultimul ţăran din sat / Ce mai trudeÅŸte pe ogor / CeilalÅ£i cu toÅ£ii au plecat / În lume după viitor.”(p. 21).
Partea a doua a cărÅ£ii conÅ£ine „radifuri”. Sursele specifice ne spun că „radiful”, într-o traducere din persană însemnând „ordine”, „este o colecÈ›ie de numeroase linii melodice vechi păstrate de-a lungul multor generaÈ›ii de tradiÈ›ia orală”. GeneraÅ£ii întregi au adăugat ceva acestor linii melodice, îmbunătăţindu-le, sau adăugând altele colecÅ£iei. Radifurile lui Girel Barbu sunt epigrame a căror versuri (V1, V2 ÅŸi V4) sunt completate de câte un comentariu pus în ghilimele: CâÅŸtigul: “Au “tras” unii în trecut / “din greu” / Åži-au pierdut ÅŸi ce-au avut / “la greu”/ Ea a “tras” ÅŸi-a câÅŸtigat / Din poziÅ£ia culcat / “ÅŸi n-a fost greu…”; Un nou partid: “E un început timid / “terminat cu ESCU”/ În zadar se-aruncă-n luptă / “alde ESCU” / Linia lor de partid, / Ici ÅŸi colo e-ntreruptă / “de BăsESCU”; Discutabila geneză: “Românului i-ai luat o coastă / “în vis” / Doamne ca să-i faci nevastă; / “de vis” / Turcului prin alt sistem, / Dintr-o coastă un harem! / “ăsta da vis”; Tristul adevăr: “Citind raportul de Å£ară / “a câta oară?” / SituaÅ£ia e clară / “UE ne-arătară” / Pe cuprinsul ţării mele, / Sărăcia-i de trei stele, / “problemă amară”; Bahică: “De laÅŸi vinul să decidă “ / “e păcat” / După ce-ai pierdut măsura / “ce păcat!” / Încep ochii să se-nchidă / Åži să se dezlege gura / “te culci împăcat”.
“Zgomotul tăcerii” este rezultatul unor “polemici prin tăcere” exprimate aici prin catrene, madrigale, epigrame ÅŸi radifuri. (Georgică Manole)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
CIOBAN MODERN
Privind pe laptop printre oi la stână,
Cum Veta lui mulgea de zor Bălaia,
Gândi profund, cu „ÅŸoricelu”-n mână,
La-ndemnul salvator: alege oaia! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
ȘEFUL
De pare dur, rigid sau chiar anost,
Dar e un „cap” aÅŸa cum altul nu-i,
Să nu-l compari nicicum cu orice prost...
Ci doar cu unul pe măsura lui! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
IERI ÅžI AZI
„CreÅŸtea nivelu”-atunci, dar de nevoi
PuÅ£ini plîngeau, iar leafa mică,
Cum creşte azi, la tot mai mulţi din noi
Nivelul nu se mai ridică... (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
TRATAMENT HOMEOPATIC AL ALCOOLISMULUI
M-am dus la Manea-n câteva etape,
Da’-mi ”toarnă” alcool aÈ™a puÈ›in,
Că-l blestem cum Villon îl blestema pe
CrâÈ™marul care toarnă apă-n vin! (PETRU-IOAN GÂRDA)
DISPARIÈšIE MISTERIOASÄ‚
Nu pot a pune geană peste geană
Și nopțile mi-s vaier și mi-s chin:
Eu știu că mai aveam o damigeană
...Și-amantul soaÈ›ei mele nu bea vin. (PETRU-IOAN GÂRDA)
PUTEREA VINULUI
Mi-am dat curaj cu-o busuioacă, joi,
Să-i spun în față: ”Soacră, È›ine seama,
De mâine nu mai vreau să stai la noi!”
...AÈ™a că vineri am dormit la mama. (PETRU-IOAN GÂRDA)
EPIGRAMISTULUI AL. D. FUNDUIANU
(care a zis că alegem ce-i mai rău)
Sunt în asentimentul tău,
Putem să fim aici egali:
Eu l-am ales pe cel mai rău,
Ceilalţi fiind... catastrofali! (VASILE LARCO)
MAESTRULUI VASILE LARCO -
(alegând răul, dintre catastrofe / catastrofali, să nu ne mire... ”starea naÈ›iei”)
Cum am, încă, mintea trează,
Rezum ”starea” (într-o strofă):
Biata țară balansează
...Între rău È™i catastrofă! (Al. D. FUNDUIANU)
SCRIITORULUI GEORGICÄ‚ MANOLE
(care m-a lăudat)
Că tu m-ai ridicat prea sus,
Fiind aproape de Iisus,
Manole dragă, te implor:
Adu-mi o scară să cobor!(VASILE LARCO)
RÄ‚SPUNS DOMNULUI VASILE LARCO
Ca să cobori, precum insişti,
M-am calmat încă de-aseară,
CâÅ£iva colegi epigramiÅŸti
Au şi adus, deja, o scară! (GEORGICĂ MANOLE)
INSTANTANEU POLITIC
Lucrează-n Parlament cu spor
Când ÅŸeful sarcini le împarte,
Sunt oameni toÅ£i la locul lor…
Cu gândurile-n altă parte. (VASILE LARCO)
REALITATE EXISTENÅ¢IALÄ‚
Românii duc un trai de câine,
Speranţele dispar tiptil,
Åži dau cartela pentru pâine,
Pe cea de telefon mobil. (VASILE LARCO)
ACTIVITATE POLITICÄ‚
În Parlament e lume multă,
Precum era prin şezători,
Discută toÅ£i, puÅ£ini ascultă…
Se şi lucrează uneori. (VASILE LARCO)
ŢĂRANUL ROMÂN
Săracul ţăran român,
Nu mai e pe el stăpân,
Ce câÅŸtigă cu căruÅ£a,
Cheltuie cu… „SăniuÅ£a”. (GIREL BARBU)
CARAGEALEASCÄ‚
Caţavencu e primar
Pentru încă un mandat,
Iar pe post de secretar,
Cetăţeanul turmentat. (GIREL BARBU)
CELOR DE LA GUVERNARE
În zadar vă străduiÅ£i,
Deşi pielea i-aţi luat,
Pe român să-l jupuiÅ£i…
E un tip împeliÅ£at! (GIREL BARBU)
UNUI INSTRUMENTIST
Chiar de nu e el de rangul
Celorlalţi la partitură,
Însă poate Å£ine hangul…
Cel puţin la băutură! (MIHAI HAIVAS)
UNOR AUTORI DE ANTOLOGII
În cărÅ£i ce nu sunt de-autor,
Dorind ca tot mai mult s-adune,
Apar ÅŸi epigrame bune,
Apar ÅŸi multe de-ale lor. (MIHAI HAIVAS)
COMPARAÅ¢IE
I-am spus nevestei, nu cu teamă,
Bărbatul e ca vinul care,
Cu vârsta-i creÅŸte-a sa valoare…
Åži-atunci m-a sechestrat în cramă. (MIHAI HAIVAS)
FARSORII MERSULUI SPRE EUROPA
AL REPUBLICII MOLDOVA
Vorbesc de-a UE măreţie,
Ne-ndeamnă, cu aplomb teatral,
Să fim cu ei în drumeÅ£ie,
Făcând ocolul prin Ural… (GHEORGHE BÂLICI)
DEMOCRAÅ¢IEI MOLDOVENEÅžTI
Democraţie, timpul fuge
Åži eu a-Å£i spune îndrăznesc:
Duşmanii ţării te-ar distruge,
Dar nicăieri nu te găsesc!... (GHEORGHE BÂLICI)
DEMOCRAÅ¢IA
Ne-arată şefii mari de stat
Că e, când a-nÅ£elege poÅ£i,
Un lucru-atât de minunat…
Încât n-ajunge chiar la toÅ£i. (GHEORGHE BÂLICI)
PARADOXUL PREÅ¢ULUI
Avem un trai mai fericit,
Se mângâie, muncind, ţăranii,
Căci viaţa mult s-a ieftinit,
Dar cât de scump ne costă banii! (ION DIVIZA)
CE NU DĂ OMUL CA SĂ SCAPE CU VIAŢĂ!
Doctorul nici nu l-ar fi tratat
Rezervându-i rolul de martir;
Ca să scape, omul i-a cedat…
Locul arendat în cimitir. (ION DIVIZA)
JUCÄ‚TOR DE POKER PROFESIONIST
Câte regine a avut...
Åži-n mânecă mereu trei aÅŸi,
Sau popi ÅŸi regi de ar fi vrut.
Acum... e joker la „vieÅ£aÅŸi”! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
LAUDELE MAMEI
Ce bine tu se ţine-al tău,
Nurorii, soacra îi spunea.
Iar el fălos de trupul său,
Numai de garduri se ţinea! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ALE VORBEI VREMURI
It’s perfectly, sau poate cool,
Ce mai de mult era miÅŸto,
Dar bine că este-n recul
Mult prea bătrânul haraÅŸo. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
REZOLVARE ECHITABILÄ‚
Supărat pe-a lui aleasă,
Că nu poate spune glume,
El pe prostu-o face-n casă,
Însă ea…pe bani în lume! (ELENA MÂNDRU)
INVOLUÅ¢IE
IubeÅŸte cât eÅŸti domniÅŸoară
Şi nu rata vreo escapadă:
Cu timpul, mintea-n nori îÅ£i zboară,
Iar sânii moi, încep să cadă! (ELENA MÂNDRU)
MANEA
- Cui mă plăteşte mai bine
Îi dau haina de pe mine
Åži mă are de îndată...
Cânta o prostituată. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
CLASEI POLITICE
În forum s-au adunat
Cu sublimă unire
Åži moralei i-au cântat
VeÅŸnica pomenire. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
CARACTERIZARE
Despre ea, o moralistă,
Afirmă oameni rutinaţi,
Este mare familistă
(Îi plac bărbaÅ£ii însuraÅ£i). (GHEORGHE I. GHEORGHE)
TRUMP ÅžI LIBERALIZAREA VIZELOR PENTRU ROMÂNI
Că vă șupuriți prin Mexic
Printre boxe, lăzi, valize,
N-ați mai vrea s-alung din lexic
Și banalul termen „vize”?! (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
EÅžUATA SUPERARMÄ‚ A RUÅžILOR
„Vestitorul de furtună”
Mai s-ajungă și pe Lună,
Dar autorii, sostenuto,
Au cinat, grăbiți, la ... Pluto. (NICOLAE MĂTCAŞ)
ONOARE FÄ‚RÄ‚ RÄ‚SPUNDERE?
Molimă-ntre șefi și-adjuncții lor:
Prinși cu pufușor pe botișor,
Numai buni să şadă la răcoare,
Ei îÈ™i dau demisia ... de-onoare. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
CA PEÅžTII PRINTRE PEÅžTI
Că i-o deranja vreun pic
Balamucul hâd din Bolt
Muţi, ca peștele, chitic
Bravii deputați de Olt? (NICOLAE MĂTCAŞ)
PROPUNERE LA COMISIA JURIDICÄ‚
Liber, hoțul, la hoție,
Doar c-ar trebui să știe
Când va fi interceptat,
Când… percheziÈ›ionat! (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
UNA LA SEX-SHOP
- Vreau și eu un vibrator,
Dar ceva mai mărișor;
În spate-l găsiÈ›i uÈ™or...
Stați, că ăla-i...extinctor! (DUMITRU BUJDOIU)
ÎMBOGÄ‚ÈšIRI MARXISTE
- Cum justificați bănetul ?
- Vreau să nu-mi pătați moralul,
Pân`s-apară Internetul,
M-am bazat pe “Capitalul”. (DUMITRU BUJDOIU)
FÄ‚RÄ‚ IERTARE
Nu-l mai credem pe Hașdeu:
“ S-arăți duÈ™manului tău,
Că eÈ™ti bun, când el e rău”;
Toți penalii la bulău ! (DUMITRU BUJDOIU)
UNUI AVENTURIER BEÅ¢IV
Amator de aventură,
Priceput ÅŸi la inot,
Când se scaldă-n băutură,
Uită să plătească tot! (MAX OPAIŢ)
MARCHETING SENTIMENTAL
Punctul "G" de la femei
Este la un CARD distanţă,
Astăzi, însă, dacă vrei,
Cu dolari mai ai ...speranţă! (MAX OPAIŢ)
SFAT PENTRU PESCARI
Un sfat cred c-ar prinde bine,
Dacă pescuieşti la copcă:
Ia în traistă, pentru tine,
Printre scule ÅŸi o… votcă! (MAX OPAIÅ¢)
DESTÄ‚INUIRI
Când soÅ£ia tu Å£i-o placi,
Iar ea-ţi pune viaţa-n game,
Te supui, n-ai ce să faci,
Åži te-apuci de epigrame.(ADRIAN TIMOFTE)
BACALAUREATUL AZI
MulÅ£i azi bacul când l-au dat
Ne-am mirat că au picat.
Capetele informaţii ţes:
Gunoaie bagi, gunoaie ies. (ADRIAN TIMOFTE)