LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (347)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist

 

ȘTEFAN BAȘNO, UN  SANTIAGO BRĂILEAN

Nu s-ar zice că s-a scris puțin în literatura română despre pescari și pescuit, dar nici mult.  De aceea  consider ca binevenit volumul lui Ștefan Bașno, „Pseudo – alieiutikos” (Editura „Pim”, Iași, 2025, cu un fel de prefață a autorului), un volum  plin de „amintiri, bancuri și epigrame cu și despre pescari”, cum se precizează chiar pe  prima copertă.  Deși nu sunt stăpânit de virusul pescuitului, în copilăria mea am citit „Nada Florilor” a lui Sadoveanu. Mult mai târziu aveam să aflu că la început acest volum, apărut în 1928, s-a numit „Împărăția apelor”. În comunism, perioada proletcultistă, textul a fost rescris, politizat intens și redenumit „Nada Florilor”, aspect care a făcut ca forța narativă să scadă. Un text care mi-a plăcut este „Pescarul Amin” a lui Vasile Voiculescu. Există acolo o sensibilitate exagerată  a simțurilor care îl conduc pe Amin la pierzanie.  Pe Ștefan Bașno l-aș compara cu bătrânul Santiago a lui Hemingway, care a plecat pe mare pentru a prinde  cel mai mare pește. Fac această analogie pornind de la  faptul că nu am întâlnit pescar care să nu –și dorească să  aibă cu ce se lăuda la întoarcerea acasă.  Aflați pe malul apei sau pe digul unui iaz, pescarii trec la ceea ce Ioana Pârvulescu numește „circuitul inteligenței în matricea mioritică”:  „… inteligenţa poate deveni un handicap, căci trăim într-o lume în care unul e mai deştept decât altul. Ajunge să-ţi exprimi o opinie, ca să se găsească unul mai inteligent care să te contrazică şi să-ţi dea lecţii şi, la rândul lui, să fie pus la punct de altul, mai inteligent, căruia, eventual, tu să-i dai lecţii ş. a. m. d. Aşa că circuitul inteligenţei în matricea noastră mioritică e oarecum constant şi nu creează nimănui complexe.".  Și nicăieri nu e mai evident ca la pescari, mai ales că e asezonat cu un  imaginar lingvistic specific tagmei.

Ștefan Bașno n-a fost un ahtiat după prins pește, el fiind și un pescar de suflete. Astfel și-a construit un edificiu afectiv, care constituie  arhitectura capitolului „Oameni dragi”.  Tovarășii lui devin personaje: Petrică  (singurul care l-a făcut pe autor să creadă în lumea de dincolo), Tache ( reprezentant tipic al flegmatismului și de la care a învățat cum să prindă broaște), Mircea (cu care a ținut în viață timp de șase ani un cenaclu literar), sora Aurelia (considerată al doilea suflet), Trăienică (cel care lăsa tot timpul loc de bună ziua), Luigi  (un fel de forță a naturii) și Georgică (deși brăilean, nu le avea cu pescuitul). Lor li se adaugă botoșănenii Vasile (cel mai constant partener de pescuit din ultimul sfert de secol), Mihai (prietenul care îi vrea numai binele) și Neica Nistorică ( un mare iubitor de animale), toți trei și autorul  formând un patrulater prezent mai mereu prin locuri bune de pescuit numai de ei știute. Ștefan Bașno nu-l uită pe Tukă, povestind și o întâmplare de la iazul Sarata-Caraiman.

Capitolul rezervat locurilor  sunt supuse alternanței pelegrin – peregrin și a plăcerilor pe care ți le rezervă dislocările din topos. Punând GPS-ul sufletului pe Balta Brăilei,  autorul  se oprește la  câteva toponime: Filipoiu (braț secundar al Dunării, locul unde a ucenicit în ale pescuitului), Piatra Fetei (o baltă, singurul loc  la care a trăit senzația că timpul s-a oprit efectiv uitând să mai curgă), Peceneaga (cu o poveste în care i s-a confirmat vorba că e bine să lași loc în viață de bună ziua) sau Gropeni          (unde s-a convins cât de importantă este nădirea la pescuit). Devenind Botoșăneaan, GPS-ul sufletului l-au condus „La Jalbă”, Loești, Zvoriștea, Hănești, Lebăda, Stânca – Costești sau  în diferite locuri de  pe malul Siretului. Bancurile și epigramele care însoțesc aceste amintiri fac și mai plăcută lectura acestei cărți. Bancurile sunt amuzante, dar de mult bun simț, ba autorul, recunoscut pentru ușurința cu care versifică orice, a transpus în versuri vreo două!  Cât despre epigrame, Ștefan Bașno este, în ciuda afirmațiilor unor cârcotași cărora le-a dat niște replici cam incofortabile, unul dintre cele mai prolifice condeie din epigramistica actuală. Eu l-am poreclit „replicangiul șef”, având în vedere miile de catrene - replici postate pe Facebook în ultimii 4 ani. „PSEUDO - ALIEIUTIKOS ” este o carte pe care simți nevoia să o recitești ori de câte ori pe undeva amenință niște nori de proastă dispoziție, ori de câte ori simți nevoia să îți amintești că viața are și secvențele ei luminoase. Ștefan Bașno s-a făcut cunoscut în lumea literară cu două cărți de epigrame. Cu această nouă apariție editorială Ștefan Bașno ne arată o altă fațetă a talentului lui viguros, fâcându-ne să ne întrebăm ce alte surprize ne mai rezervă. Cititorul atenta va constata că această carte este  a unei generații care citea foarte mult, își petrecea copilăria în mijlocul naturii, avea o mare deschidere la informație,  poseda marea calitate de a se adapta toposului. Cartea acestui Santiago Brăilean trebuie interpretată, dintr-o perspectivă hermeneutică, ca și cum analizezi un covor pe dosul lui: interpretând nodurile și semnele  ascunse în textele propuse de autor. Excelând în arta digresiunii, cu această nouă apariție editorială Ștefan Bașno ne arată o altă fațetă a talentului lui viguros,  fâcându-ne să ne întrebăm ce alte surprize ne mai rezervă.    (GEORGICĂ MANOLE)

                                                                                                   

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

 

CONDIȚIONARE (dactilic)

Banii  n-aduc fericirea!

Este-o zicală „fardată”,

Când nu avem lămurirea:

Suma ce-o vrem... ne-ar fi dată?! (MIHAI HAIVAS)

 

 

EPIGRAMISTUL PLAGIATOR (amfibrahic)

Cu opul recent, din păcate,

Umorul n-o duce prea bine.

Căci poante fumate conține

În zeci de chiștoace-adunate.(MIHAI HAIVAS)

 

 

ÎNDRĂGOSTIȚILOR (anapestic)

Cum iubirea-ntre voi e chiar oarbă,

Iar vecinii văd  tot și bârfesc,

Când doriți, de necaz, ei să fiarbă,

Persiflați-i în stilul... regesc! (MIHAI HAIVAS)

 

 

PE  TIMP  DE  CRIZĂ

Românul n-are bani nici de merinde

Şi pentru viitorul său se teme:

Covorul vieţii zilnic îl întinde,

Dar este dus cu preşul de o vreme.  (VASILE  LARCO)

 

 

NEREGULĂ

În al vieţii tainic rost

Nu pricep anomalia:

Că înmormântezi un prost,

Dar nu poţi stârpi prostia! (VASILE  LARCO)

 

 

INSTANTANEU  POLITIC

Cocoţat pe-o treaptă-naltă,

Politician sadea,

Lasă treburile baltă… 

Şi se bălăceşte-n ea.  (VASILE  LARCO)

 

 

GAFA „MAESTRULUI”
În loc să-și spună epitaful, 
Și-a scris pe carte autograful
Și-acela l-a trădat – procletul! –
Că nu cunoaște... alfabetul. (ION DIVIZA)

 

DON JUAN, COAUTOR
Plăsmuiește Don Juan  
Zi de zi câte-un roman:
Cu nevestele de dor –
Doar romane de amor,
Cu neveste-securiste –
Doar romane polițiste. (ION DIVIZA)



DIOGENE LA BIBLIOTECÃ
A venit și Diogene  
La bibliotecă-odată
Și l-au dată pe ușă-afară
Fiindcă nu avea cravată. (ION DIVIZA)

 

 

SOLUȚIE PENTRU REZOLVAREA

UNUI CONFLICT DOMESTIC

Iscată cearta din senin,

Ne mai știind altfel să facă,

I-a dat soției cardul plin,

Sperând c-o face-așa să tacă! (MAX OPAIȚ)

 

 

VIAȚA LA BLOC

Prea tânăr, omul se gândește

Că-i bine ( stând la bloc!), s-ajuți;

În schimb, atunci când se ivește,

Constată că-s... prea mulți drăguți! (MAX OPAIȚ)

 

 

JURIDICĂ

Invocând celeritatea,

Mulți jurați își fac un scop

Și împart apoi dreptatea

              ... în „ galop” (MAX OPAIȚ)

 

PLOAIA

Și dacă-n nori ar fi butoaie,
În ele-un vin de Murfatlar,
Eu gură cască-aș sta în ploaie,
Ba...m-aș lăsa și de pahar. (AXENTE IUGA)
 


SFÂRȘIT DE IARNĂ
În Postul Paștelui eu îi
Recit patronului, cu rimă,
Un vers știut din clasa-ntâi,
Și-anume: -"Vine Vine Primă..." (AXENTE IUGA)




MAMA LOR
Cu-a doua soacră mă împac
Mai bine, e ok femeia,
Și am speranțe mai pe plac
Să-mi fie, de va fi...a treia! (AXENTE IUGA)
 


ORDONANȚA...

Tren micuț, cu dimensiuni
Fix cât tezele școlare,
Oare nu mai ai cărbuni
De ne arzi la buzunare?  (AXENTE IUGA)

 

 

CICĂ AZI ESTE ZIUA

MÂNCĂRURILOR PE BĂȚ

Pe băț se mâncă frigărui,

Sau mere coapte, piept de pui

Dar sunt și unii ce-au învăț

Să mânce doar... rahat pe băț! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

 

MODUS VIVENDI

Cei care uită să viseze

Și se gândesc numai la rânză

Pun viața între paranteze

Ceea ce nu-i o mare brânză... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

 

REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO

 

PRECAUȚIE

Din spirit de prevedere,

Nicicând să n-ai încredere

În vorba spusă de-o ”cadână”

Și în plăcuțele de frână! (GHEORGHE CIREAP)

 

 

Bietele plăcuțele

Tot mai țin drăguțele

Ce-ți promite o "cadână"

Uită dup-o săptămână... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

 

- Uneia de pe Facebook! -

Trecut-au anii peste tine,

Și văd, din poza ce-ai postat-o,

C-arăți, femeie, foarte bine,

Deși… la mulți ai arătat-o! (NELU MATER)

 

E vorba de fotografie

N-aveți în minte o prostie,

Că dacă ați gândit ca mine,

                                 Rușine! (ȘTEFAN BAȘNO)

 

REGRETE TÂRZII

Din dricul mare, plin de jerbe,

Constat pe cel din urmă drum,

Că m-au iubit femei superbe,

Dar toate-mi spun abia acum. (STELICĂ ROMANIUC)

 

Și câți epigramiști de seamă

Clamează-acuma osanale

Mai ieri te înjurau de mamă

Și te făceau de trei parale... (ȘTEFAN BAȘNO)

 

 

CONSTATARE

Când n-ai în buzunare

Un amărât de leu,

Femeile uşoare

Se lasă foarte greu. (STELICĂ ROMANIUC)

 

 Leii de s-au adunat

Într-un cont mai consistent

Ești cel mai dorit bărbat

Chiar de ești cam impotent! (GHEORGHE CIREAP)

 

 

ATENȚIONĂRI

Te va băga nevasta-n seamă

Când ai venitul ”acceptabil”,

Când știi și tu să faci o zeamă

Și nu-i faci ei bilanț contabil! (GHEORGHE CIREAP)

 

Stefan Basno

Demult diviziunea muncii

A stabilit ce rol am eu:

Să o ajut cumva cu pruncii

Și să-i cedez un portmoneu!

 

 

REGELE HAGI DECORAT

CU “STEAUA ROMÂNIEI”

Normal, la Steaua-a jucat;

Steaua-acum i s-a pasat;

Bun, deci, aforismul său:

E bine când nu e rău.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

CAMPANIE ELECTORALĂ

A-nceput campania,

Pentru noi, jelania;

Candidații, vechiul stil,

Ne mint ca de-ntâi april.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

ADEVĂRUL UNEI ZICALE

O democrație nouă

Ne-a adus traiul scumpit;

Statul, marele bandit,

Dă cu-o mână, ia cu două.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

SINGURI ÎN SAUNĂ

Îi separa un prosop,

El se-ncălzea cu alt scop,

Și-a-nceput o abureală;

Dar ea-l trată cu…răceală.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

INSATISFACȚIA SECRETAREI DE REDACȚIE

Îți reproșez că e mică,

Slabă, scurtă și subțire;

La număru’-ăsta, Mitică,

Mi-arătași o proastă…știre.  (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

JURAM PE PANA CORBULUI LUI POE

Cum ne băteam mai ieri cu pumnu-n piept,

Că viza câștigată e un drept!

Când sine die Waiver e-amânată,

Tot - pana corbului! – vom spune: „Niciodată!”? (LERU CICOARE)

 

 

PĂZEA! AJUNGI ANTIAMERICAN

USAID nu-ți dă fără socoátă bani?

Ai devenit pe loc antiamerican.

Ești cetățean UÉ, proeuropean?

E semn că ești antiamerican.

Nu vrei SUA să-și țină orice ban?

Ești cel mai rău antiamerican.

Nu lumii scut SUA i-s an de an?

La sigur ești antiamerican.

Te miri că totul se măsoară-n bani?

Ai fost și ești antiamerican.

SUA – factotum mundi peste ani?

Au capul lor n-o fi antiamerican? (LERU CICOARE)

 

 

CUM SE VEDE SCHIMBAREA

DE APROAPE ȘI DE DEPARTE

Ar fi căzut, din egotism,

Ușor în autocratism?

Noi constatăm, și cu năduf,

C-a scăpătat chiar în produf. (LERU CICOARE)

 

 

BREȘĂ DE SECURIZARE

Conversație secretă

Între Trump și-ntre sus-puși

De chinezi prinsă-n casetă

Și-n reportofon de ruși. (LERU CICOARE)

 

 

TERGIVERSEAZĂ PUNEREA ÎN APLICARE

A PREVEDERILOR ARMISTIȚIULUI

Se vede bine din Olimp

Că pot s-o facă pe nebunul,

Căci rușii trag nu doar de timp,

Ci și din drone, și cu tunul. (LERU CICOARE)

 

 

CU UE SAU CU USA?

Ideea lui la noi nu ține.

Cum să alegem între două,

Când noi, din practică, știm bine

Că între două nu te plouă? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

ACUȘI TE TREZEȘTI CU DATORII

Mai încet cu minerale,

Ele-s ochiul dracului.

În ochiri colaterale

Pierzi și fundul sacului. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

LUNGUL ȘIR AL PREȘEDINȚILOR CĂLĂTORI

Momitoare-i, arz’-o focul,

Patima călătoriilor!

Bine n-a intrat în jocu’

Și deja e-n vraja lor. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

GREA SARCINĂ ÎN AN ELECTORAL

Nu poți ține migratorii?

N-ajung lei  să-ți sprijini clanul?

Când te lasă creditorii,

Banca-i face    ... cu ciocanul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

PENSIILE SPECIALE, ÎN LOC SĂ FIE REDUSE,

SUNT MAJORATE, IAR UE NE ARDE

Guvernu-ngheață pensiile normale.

CC pe loc consimte că-i normal,

Doar când să taie-un pic din speciale,

E neconstituțional

Și-n cot o doare, nici deloc n-o arde

UÉ când ne reține miliarde. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

DIN PUȚINUL PE CARE-L AU

Basarabenii ne-au dat chișca,

Deși nici PIB-ul nu-i mai mare

Și-n locul morii-au pus morișca:

N-au renunțat la indexare! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

ACUL BUSOLEI-ARATĂ-NTRUNA NORDUL?

De se stârpeau-n structurile pendinte

Neascultarea, birocratizarea

Și coaliția rula-nainte,

Controlu-și mai avea justificarea?

Se-afundă când și-n ministere arca,

E putred măru’, -atunci, în Danemarca.  (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

DIN OPT RĂMAS-AU PE HÂRTIE TREI

Din opt spitale mari regionale

Promise ca reale-n zece ani,

Doar trei se mai păstrează în anale,

Dar câte să mai treacă decenale,

Când pentru construirea lor nu-s bani? )NICOLAE MĂTCAȘ)

 

 

 

AMABILITATE EXCESIVĂ LA CFR CĂLĂTORI?

Trecut-au anii ne-amendau când nașii

Că nu luam la box-office bilete.

Azi controlorii-o fac pe drăgălașii:

Ne vând bilete, ceai, cafea, galete.

Doar fiscu-l ocolesc pe îndelete. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

REGRETE VII, DAR PREA TÂRZII

Activ, a fost și Președinte,

Și-abil revoluționar.

Acum, când își aduce-aminte,

Ar renunța la multe, dar

Trag toate prea greu la cântar

Și-s fără acoperăminte. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Ziua Mondială a Sănătății, liberă, pentru cadrele medicale de la „Mavromati”!

astăzi, 11:31

Conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă, Mavromati "Botoșani informează pacienții că luni, 7 aprilie, dată în care este celebrată Ziua Mondială a Sănătății, personalul medic...

Cinci note maxime la Matematică, dar niciuna la Română - Rezultate Simulare Evaluare Națională la nivelul județului Botoșani!

astăzi, 11:03

Rezultatele obținute de elevii claselor a VIII-a, care au participat la simularea probelor scrise din cadrul Evaluării Naționale – 2025, au fost centralizate de către Ministerul Educației ...

(P) Eveniment BIZZ.CONNECT Botoșani #2 – Conectează-te cu Oportunitățile Viitorului și Înfruntă Provocările AI

astăzi, 11:00

P𝐞 10 aprilie, BIZZ CLUB Botoșani te așteaptă la Complex Casa Lux, începând cu ora 15:30, să descoperi strategii actuale pentru succes în antreprenoriat și în viață! ...