ȘTEFAN BAȘNO, UN SANTIAGO BRĂILEAN
Nu s-ar zice că s-a scris puțin în literatura română despre pescari și pescuit, dar nici mult. De aceea consider ca binevenit volumul lui Ștefan Bașno, „Pseudo – alieiutikos” (Editura „Pim”, Iași, 2025, cu un fel de prefață a autorului), un volum plin de „amintiri, bancuri și epigrame cu și despre pescari”, cum se precizează chiar pe prima copertă. Deși nu sunt stăpânit de virusul pescuitului, în copilăria mea am citit „Nada Florilor” a lui Sadoveanu. Mult mai târziu aveam să aflu că la început acest volum, apărut în 1928, s-a numit „Împărăția apelor”. În comunism, perioada proletcultistă, textul a fost rescris, politizat intens și redenumit „Nada Florilor”, aspect care a făcut ca forța narativă să scadă. Un text care mi-a plăcut este „Pescarul Amin” a lui Vasile Voiculescu. Există acolo o sensibilitate exagerată a simțurilor care îl conduc pe Amin la pierzanie. Pe Ștefan Bașno l-aș compara cu bătrânul Santiago a lui Hemingway, care a plecat pe mare pentru a prinde cel mai mare pește. Fac această analogie pornind de la faptul că nu am întâlnit pescar care să nu –și dorească să aibă cu ce se lăuda la întoarcerea acasă. Aflați pe malul apei sau pe digul unui iaz, pescarii trec la ceea ce Ioana Pârvulescu numește „circuitul inteligenței în matricea mioritică”: „… inteligenţa poate deveni un handicap, căci trăim într-o lume în care unul e mai deştept decât altul. Ajunge să-ţi exprimi o opinie, ca să se găsească unul mai inteligent care să te contrazică şi să-ţi dea lecţii şi, la rândul lui, să fie pus la punct de altul, mai inteligent, căruia, eventual, tu să-i dai lecţii ş. a. m. d. Aşa că circuitul inteligenţei în matricea noastră mioritică e oarecum constant şi nu creează nimănui complexe.". Și nicăieri nu e mai evident ca la pescari, mai ales că e asezonat cu un imaginar lingvistic specific tagmei.
Ștefan Bașno n-a fost un ahtiat după prins pește, el fiind și un pescar de suflete. Astfel și-a construit un edificiu afectiv, care constituie arhitectura capitolului „Oameni dragi”. Tovarășii lui devin personaje: Petrică (singurul care l-a făcut pe autor să creadă în lumea de dincolo), Tache ( reprezentant tipic al flegmatismului și de la care a învățat cum să prindă broaște), Mircea (cu care a ținut în viață timp de șase ani un cenaclu literar), sora Aurelia (considerată al doilea suflet), Trăienică (cel care lăsa tot timpul loc de bună ziua), Luigi (un fel de forță a naturii) și Georgică (deși brăilean, nu le avea cu pescuitul). Lor li se adaugă botoșănenii Vasile (cel mai constant partener de pescuit din ultimul sfert de secol), Mihai (prietenul care îi vrea numai binele) și Neica Nistorică ( un mare iubitor de animale), toți trei și autorul formând un patrulater prezent mai mereu prin locuri bune de pescuit numai de ei știute. Ștefan Bașno nu-l uită pe Tukă, povestind și o întâmplare de la iazul Sarata-Caraiman.
Capitolul rezervat locurilor sunt supuse alternanței pelegrin – peregrin și a plăcerilor pe care ți le rezervă dislocările din topos. Punând GPS-ul sufletului pe Balta Brăilei, autorul se oprește la câteva toponime: Filipoiu (braț secundar al Dunării, locul unde a ucenicit în ale pescuitului), Piatra Fetei (o baltă, singurul loc la care a trăit senzația că timpul s-a oprit efectiv uitând să mai curgă), Peceneaga (cu o poveste în care i s-a confirmat vorba că e bine să lași loc în viață de bună ziua) sau Gropeni (unde s-a convins cât de importantă este nădirea la pescuit). Devenind Botoșăneaan, GPS-ul sufletului l-au condus „La Jalbă”, Loești, Zvoriștea, Hănești, Lebăda, Stânca – Costești sau în diferite locuri de pe malul Siretului. Bancurile și epigramele care însoțesc aceste amintiri fac și mai plăcută lectura acestei cărți. Bancurile sunt amuzante, dar de mult bun simț, ba autorul, recunoscut pentru ușurința cu care versifică orice, a transpus în versuri vreo două! Cât despre epigrame, Ștefan Bașno este, în ciuda afirmațiilor unor cârcotași cărora le-a dat niște replici cam incofortabile, unul dintre cele mai prolifice condeie din epigramistica actuală. Eu l-am poreclit „replicangiul șef”, având în vedere miile de catrene - replici postate pe Facebook în ultimii 4 ani. „PSEUDO - ALIEIUTIKOS ” este o carte pe care simți nevoia să o recitești ori de câte ori pe undeva amenință niște nori de proastă dispoziție, ori de câte ori simți nevoia să îți amintești că viața are și secvențele ei luminoase. Ștefan Bașno s-a făcut cunoscut în lumea literară cu două cărți de epigrame. Cu această nouă apariție editorială Ștefan Bașno ne arată o altă fațetă a talentului lui viguros, fâcându-ne să ne întrebăm ce alte surprize ne mai rezervă. Cititorul atenta va constata că această carte este a unei generații care citea foarte mult, își petrecea copilăria în mijlocul naturii, avea o mare deschidere la informație, poseda marea calitate de a se adapta toposului. Cartea acestui Santiago Brăilean trebuie interpretată, dintr-o perspectivă hermeneutică, ca și cum analizezi un covor pe dosul lui: interpretând nodurile și semnele ascunse în textele propuse de autor. Excelând în arta digresiunii, cu această nouă apariție editorială Ștefan Bașno ne arată o altă fațetă a talentului lui viguros, fâcându-ne să ne întrebăm ce alte surprize ne mai rezervă. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
CONDIȚIONARE (dactilic)
Banii n-aduc fericirea!
Este-o zicală „fardată”,
Când nu avem lămurirea:
Suma ce-o vrem... ne-ar fi dată?! (MIHAI HAIVAS)
EPIGRAMISTUL PLAGIATOR (amfibrahic)
Cu opul recent, din păcate,
Umorul n-o duce prea bine.
Căci poante fumate conține
În zeci de chiștoace-adunate.(MIHAI HAIVAS)
ÎNDRĂGOSTIȚILOR (anapestic)
Cum iubirea-ntre voi e chiar oarbă,
Iar vecinii văd tot și bârfesc,
Când doriți, de necaz, ei să fiarbă,
Persiflați-i în stilul... regesc! (MIHAI HAIVAS)
PE TIMP DE CRIZĂ
Românul n-are bani nici de merinde
Şi pentru viitorul său se teme:
Covorul vieţii zilnic îl întinde,
Dar este dus cu preşul de o vreme. (VASILE LARCO)
NEREGULĂ
În al vieţii tainic rost
Nu pricep anomalia:
Că înmormântezi un prost,
Dar nu poţi stârpi prostia! (VASILE LARCO)
INSTANTANEU POLITIC
Cocoţat pe-o treaptă-naltă,
Politician sadea,
Lasă treburile baltă…
Şi se bălăceşte-n ea. (VASILE LARCO)
GAFA „MAESTRULUI”
În loc să-și spună epitaful,
Și-a scris pe carte autograful
Și-acela l-a trădat – procletul! –
Că nu cunoaște... alfabetul. (ION DIVIZA)
DON JUAN, COAUTOR
Plăsmuiește Don Juan
Zi de zi câte-un roman:
Cu nevestele de dor –
Doar romane de amor,
Cu neveste-securiste –
Doar romane polițiste. (ION DIVIZA)
DIOGENE LA BIBLIOTECÃ
A venit și Diogene
La bibliotecă-odată
Și l-au dată pe ușă-afară
Fiindcă nu avea cravată. (ION DIVIZA)
SOLUȚIE PENTRU REZOLVAREA
UNUI CONFLICT DOMESTIC
Iscată cearta din senin,
Ne mai știind altfel să facă,
I-a dat soției cardul plin,
Sperând c-o face-așa să tacă! (MAX OPAIȚ)
VIAȚA LA BLOC
Prea tânăr, omul se gândește
Că-i bine ( stând la bloc!), s-ajuți;
În schimb, atunci când se ivește,
Constată că-s... prea mulți drăguți! (MAX OPAIȚ)
JURIDICĂ
Invocând celeritatea,
Mulți jurați își fac un scop
Și împart apoi dreptatea
... în „ galop” (MAX OPAIȚ)
PLOAIA
Și dacă-n nori ar fi butoaie,
În ele-un vin de Murfatlar,
Eu gură cască-aș sta în ploaie,
Ba...m-aș lăsa și de pahar. (AXENTE IUGA)
SFÂRȘIT DE IARNĂ
În Postul Paștelui eu îi
Recit patronului, cu rimă,
Un vers știut din clasa-ntâi,
Și-anume: -"Vine Vine Primă..." (AXENTE IUGA)
MAMA LOR
Cu-a doua soacră mă împac
Mai bine, e ok femeia,
Și am speranțe mai pe plac
Să-mi fie, de va fi...a treia! (AXENTE IUGA)
ORDONANȚA...
Tren micuț, cu dimensiuni
Fix cât tezele școlare,
Oare nu mai ai cărbuni
De ne arzi la buzunare? (AXENTE IUGA)
CICĂ AZI ESTE ZIUA
MÂNCĂRURILOR PE BĂȚ
Pe băț se mâncă frigărui,
Sau mere coapte, piept de pui
Dar sunt și unii ce-au învăț
Să mânce doar... rahat pe băț! (ȘTEFAN BAȘNO)
MODUS VIVENDI
Cei care uită să viseze
Și se gândesc numai la rânză
Pun viața între paranteze
Ceea ce nu-i o mare brânză... (ȘTEFAN BAȘNO)
REPLICILE LUI ȘTEFAN BAȘNO
PRECAUȚIE
Din spirit de prevedere,
Nicicând să n-ai încredere
În vorba spusă de-o ”cadână”
Și în plăcuțele de frână! (GHEORGHE CIREAP)
Bietele plăcuțele
Tot mai țin drăguțele
Ce-ți promite o "cadână"
Uită dup-o săptămână... (ȘTEFAN BAȘNO)
- Uneia de pe Facebook! -
Trecut-au anii peste tine,
Și văd, din poza ce-ai postat-o,
C-arăți, femeie, foarte bine,
Deși… la mulți ai arătat-o! (NELU MATER)
E vorba de fotografie
N-aveți în minte o prostie,
Că dacă ați gândit ca mine,
Rușine! (ȘTEFAN BAȘNO)
REGRETE TÂRZII
Din dricul mare, plin de jerbe,
Constat pe cel din urmă drum,
Că m-au iubit femei superbe,
Dar toate-mi spun abia acum. (STELICĂ ROMANIUC)
Și câți epigramiști de seamă
Clamează-acuma osanale
Mai ieri te înjurau de mamă
Și te făceau de trei parale... (ȘTEFAN BAȘNO)
CONSTATARE
Când n-ai în buzunare
Un amărât de leu,
Femeile uşoare
Se lasă foarte greu. (STELICĂ ROMANIUC)
Leii de s-au adunat
Într-un cont mai consistent
Ești cel mai dorit bărbat
Chiar de ești cam impotent! (GHEORGHE CIREAP)
ATENȚIONĂRI
Te va băga nevasta-n seamă
Când ai venitul ”acceptabil”,
Când știi și tu să faci o zeamă
Și nu-i faci ei bilanț contabil! (GHEORGHE CIREAP)
Demult diviziunea muncii
A stabilit ce rol am eu:
Să o ajut cumva cu pruncii
Și să-i cedez un portmoneu!
REGELE HAGI DECORAT
CU “STEAUA ROMÂNIEI”
Normal, la Steaua-a jucat;
Steaua-acum i s-a pasat;
Bun, deci, aforismul său:
E bine când nu e rău. (DUMITRU BUJDOIU)
CAMPANIE ELECTORALĂ
A-nceput campania,
Pentru noi, jelania;
Candidații, vechiul stil,
Ne mint ca de-ntâi april. (DUMITRU BUJDOIU)
ADEVĂRUL UNEI ZICALE
O democrație nouă
Ne-a adus traiul scumpit;
Statul, marele bandit,
Dă cu-o mână, ia cu două. (DUMITRU BUJDOIU)
SINGURI ÎN SAUNĂ
Îi separa un prosop,
El se-ncălzea cu alt scop,
Și-a-nceput o abureală;
Dar ea-l trată cu…răceală. (DUMITRU BUJDOIU)
INSATISFACȚIA SECRETAREI DE REDACȚIE
Îți reproșez că e mică,
Slabă, scurtă și subțire;
La număru’-ăsta, Mitică,
Mi-arătași o proastă…știre. (DUMITRU BUJDOIU)
JURAM PE PANA CORBULUI LUI POE
Cum ne băteam mai ieri cu pumnu-n piept,
Că viza câștigată e un drept!
Când sine die Waiver e-amânată,
Tot - pana corbului! – vom spune: „Niciodată!”? (LERU CICOARE)
PĂZEA! AJUNGI ANTIAMERICAN
USAID nu-ți dă fără socoátă bani?
Ai devenit pe loc antiamerican.
Ești cetățean UÉ, proeuropean?
E semn că ești antiamerican.
Nu vrei SUA să-și țină orice ban?
Ești cel mai rău antiamerican.
Nu lumii scut SUA i-s an de an?
La sigur ești antiamerican.
Te miri că totul se măsoară-n bani?
Ai fost și ești antiamerican.
SUA – factotum mundi peste ani?
Au capul lor n-o fi antiamerican? (LERU CICOARE)
CUM SE VEDE SCHIMBAREA
DE APROAPE ȘI DE DEPARTE
Ar fi căzut, din egotism,
Ușor în autocratism?
Noi constatăm, și cu năduf,
C-a scăpătat chiar în produf. (LERU CICOARE)
BREȘĂ DE SECURIZARE
Conversație secretă
Între Trump și-ntre sus-puși
De chinezi prinsă-n casetă
Și-n reportofon de ruși. (LERU CICOARE)
TERGIVERSEAZĂ PUNEREA ÎN APLICARE
A PREVEDERILOR ARMISTIȚIULUI
Se vede bine din Olimp
Că pot s-o facă pe nebunul,
Căci rușii trag nu doar de timp,
Ci și din drone, și cu tunul. (LERU CICOARE)
CU UE SAU CU USA?
Ideea lui la noi nu ține.
Cum să alegem între două,
Când noi, din practică, știm bine
Că între două nu te plouă? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ACUȘI TE TREZEȘTI CU DATORII
Mai încet cu minerale,
Ele-s ochiul dracului.
În ochiri colaterale
Pierzi și fundul sacului. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LUNGUL ȘIR AL PREȘEDINȚILOR CĂLĂTORI
Momitoare-i, arz’-o focul,
Patima călătoriilor!
Bine n-a intrat în jocu’
Și deja e-n vraja lor. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
GREA SARCINĂ ÎN AN ELECTORAL
Nu poți ține migratorii?
N-ajung lei să-ți sprijini clanul?
Când te lasă creditorii,
Banca-i face ... cu ciocanul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PENSIILE SPECIALE, ÎN LOC SĂ FIE REDUSE,
SUNT MAJORATE, IAR UE NE ARDE
Guvernu-ngheață pensiile normale.
CC pe loc consimte că-i normal,
Doar când să taie-un pic din speciale,
E neconstituțional
Și-n cot o doare, nici deloc n-o arde
UÉ când ne reține miliarde. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DIN PUȚINUL PE CARE-L AU
Basarabenii ne-au dat chișca,
Deși nici PIB-ul nu-i mai mare
Și-n locul morii-au pus morișca:
N-au renunțat la indexare! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ACUL BUSOLEI-ARATĂ-NTRUNA NORDUL?
De se stârpeau-n structurile pendinte
Neascultarea, birocratizarea
Și coaliția rula-nainte,
Controlu-și mai avea justificarea?
Se-afundă când și-n ministere arca,
E putred măru’, -atunci, în Danemarca. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DIN OPT RĂMAS-AU PE HÂRTIE TREI
Din opt spitale mari regionale
Promise ca reale-n zece ani,
Doar trei se mai păstrează în anale,
Dar câte să mai treacă decenale,
Când pentru construirea lor nu-s bani? )NICOLAE MĂTCAȘ)
AMABILITATE EXCESIVĂ LA CFR CĂLĂTORI?
Trecut-au anii ne-amendau când nașii
Că nu luam la box-office bilete.
Azi controlorii-o fac pe drăgălașii:
Ne vând bilete, ceai, cafea, galete.
Doar fiscu-l ocolesc pe îndelete. (NICOLAE MĂTCAȘ)
REGRETE VII, DAR PREA TÂRZII
Activ, a fost și Președinte,
Și-abil revoluționar.
Acum, când își aduce-aminte,
Ar renunța la multe, dar
Trag toate prea greu la cântar
Și-s fără acoperăminte. (NICOLAE MĂTCAȘ)