O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Citesc revista „Viaţa noastră” nr. 58 / 2023. Cele 175 de pagini fac un periplu prin cultura naţională asigurând revistei un pronunţat caracter enciclopedic. De remarcat consistentul desant provocat de epigramişti. Mihai Batog-Bujeniţă, pornind de la constatarea că scrisului, ca eveniment major în evoluţia omenirii, i se acordă un rol nepermis de discret şi că „binomul scris-citit a influenţat evoluţia marilor grupuri de oameni”, publică eseul „Cititul, cheia de boltă a progresului social”. Trei citate importante asigură schelăria eseului: Iosif Aleksandrovici Brodski – „Există crime mai mari decât aceea de a arde cărţile. Una dintre ele este să nu le citeşti.”; George R. R. Martin – „Un cititor trăieşte o mie de vieţi înainte de a muri. Cel care nu citeşte trăieşte o singură viaţă.”; Miron Costin – „Nu e alta mai frumoasă şi de folos în toată viaţa omului zăbavă decât cititul cărţilor!”. Merită reţinute cele şapte concluzii pe care autorul le găseşte a fi relevante: 1. „Culturile tradiţionale sunt definitorii pentru societăţile umane de tip popor, neam sau trib şi ele nu sunt legate obligatoriu de activităţile scrise sau citite”; 2. „Nivelul de civilizaţie unei naţiuni este definitorie pentru aceasta şi este indispensabil legată de scriere şi lectură”; 3. „Elitele unei societăţi se formează numai prin abordarea scrisului şi cititului ca activităţi prioritare”; 4. „O societate fără elite tinde să degenereze ajungând în cel mai scurt timp sub influenţa alteia şi, pierzându-şi identitatea, va fi destul de repede absorbită de civilizaţia preponderentă”; 5. „Alfabetizarea maselor largi este condiţia principală a libertăţii şi demnităţii unei naţiuni”; 6. „Prosperitatea economică şi culturală a unei naţiuni nu poate fi concepută într-un climat de ignoranţă chiar dacă aceasta are suport în tradiţii”; 7. „Libertatea individuală este un concept de neînţeles pentru analfabeţi”.
O pagină întreagă este acordată epigramistului Laurenţiu Ghiţă, redactorul-şef al revistei „Epigrama”: Neam de neam! – Gena românească-a rezistat / Cât au asaltat-o homicizii / Care pe aici s-au perindat: / Goţii, vizigoţii şi covizii!”; Românul e născut poet – „Românul e născut poet, / A spus-o-Alecsandri concret, / Dar nu vă bucuraţi prea mult, / Că-i trece pân-ajunge-adult!”; Idilă în parc - „Pe o băncuţă, lângă lac, / Stau doi îndrăgostiţi stingheri; / Ea are fluturi în stomac, / El, patru mici şi două beri.”; Deosebire de esenţă - „Puteţi să mă combateţi dacă vreţi, / Dar, după câte-am mai citit şi eu, / Epigramişti găseşti ca mari poeţi, / Dar mari poeţi, epigramişti, mai greu!”; „Diferenţă” – „Pe Ceauşescu-l blestemam / Că nu aveam deloc salam; / Iar azi, Iohannis e-njurat / Că nu-i salamul feliat!”; Relativitate! – „Trece timpul, pentru tineri, / Mult prea iute, oameni buni, / Nu de luni şi până vineri, / Cât de vineri până luni!”
Spuneam cândva că este o veritabilă plăcere să-l citeşti pe Eugen Deutsch. Posesorul unei fantezii creatoare şi vizionare, după cum au spus-o mulţi, n-a putut sta cantonat doar în specializarea pe care i-a dat-o studiile superioare, aceea de inginer constructor. Nici desele momente de evadare în aerul tare şi misterios al munţilor nu i-au fost îndeajuns. A simţit nevoia să-şi creeze şi alte universuri. Cel al poeziei l-a prins în mrejele lui, repartizându-i delicatului sector al formelor fixe, fiind atras de sonet, rondel şi epigramă. Lor li s-au adăugat diferitele structuri ideatice ale poemelor: ironice, lirice, fanteziste, micro (manieră haiku) sau chiar…dulci. În revistă publică opt epigrame. Reţinem Aliniere – De-acum am rupt-o cu păcatul: / La fete am renunţat la toate, / Căci am şi eu cum are statul, / Buget de austeritate!”
Prezent în paginile revistei este şi Max Opaiţ. După o viaţă închinată matematicii şi a descâlcirii sensurilor abstracte care o fac a fi marea sperietoare a elevilor, Max Opaiţ s-a apucat de lucruri mai pământene: epigrama şi sonetul. Dincolo de definiţiile pe care le dau creatorii epigramei, la drept vorbind şi cele mai reuşite, ce mai este epigrama? Printr-o viziune atitudinală, ea rămâne un mic peştişor de aur care înoată în marele ocean al literaturii, un fir de aur rătăcit prin puzderia nisipoasă a marelui deşert ideatic. Maximilian Opaiţ vede epigrama dintr-o perspectivă proprie, grefată pe o credinţă de felul: „nu trezeşte, dar te pune pe gânduri”. De data aceasta reţinem sonetul Femeia: „S-au scris mereu poveşti nemuritoare / Şi mii de versuri, care-au fost rostite / Femeilor, la mame sau iubite, / Ca darul pentru zi de sărbătoare. // Atâţia ani am colindat sub soare, / S-adun pe rouă, flori neprihănite / Să le ofer fiinţelor, vestite / Simboluri din legende viitoare. // Oricât au scris poeţii de renume, / Femeia-i un simbol ce n-are nume. / În astă lume plină de păcate, // Descoperim încetul cu încetul, / Nedespărţite, într-o trinitate, / Femeia, Primăvara şi Poetul!”
Cu şase epigrame e prezentă şi Elena Mândru. Ca procedeu de provocare a râsului, stilul este unul specific acestei autoare, unul pe care Henri Bergson l-ar fi denumit „diavolul cu arc” („asociaţie între două sentimente contradictorii care se acţionează unul pe altul ca nişte arcuri”). El este mai accentuat vizibil pe partea freudiană a creaţiei, în cadrul pentagonului relaţional soţ – soţie – amant(ă) – soacră – vecin(ă). Reţinem Căi diferite pentru soţi – “Drumuri către scumpe-amante / Trec doar prin restaurant, / Iar acelea cu soţii… / Prin bodegi şi berării.”
Costel Pătrăşcan aduce două caricaturi la care, ca de obicei, primează mesajul lingvistic prin dialog. Botoşăneanul Gheorghe Enăchescu e prezent cu schiţa umoristică “Adio, pensionare!”, cu cele 12 zodii explicate în catrene şi cu alte 12 “Catrene în trene”. Reţin “Pregătiri estivale” – Îi resfiră vântul părul - / S-a-mbrăcat lejer sprinţara, / Că diseară-i vine vărul, / Iară mâine vine vara.” Secvenţele de umor continuă cu Gheorghe Niculescu, Vasile Grozav, Serghei Coloşenco şi Costică Dumitriu. (A consemnat Georgică Manole)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
REŢETĂ DE SUCCES
Avansezi, şi nu-s poveşti
Dacă ai acestea-n gând:
Printre rânduri de citeşti,
Poţi ajunge-n primul rând! (ELENA MÂNDRU)
INSTANTANEU LA TRIBUNAL
Avocatul stă la masă,
Contrazice, din orgoliu,
Iar dreptatea, prea sfioasă,
Camuflată-i sub fotoliu. (VASILE LARCO)
FEMEIA (definiţie)
Vă spun, reţineţi toţi ideea;
S-o definesc eu n-am habar,
De-aş fi ştiut ce e femeia,
Eram şi azi celibatar! (VASILE LARCO)
ÎN POLITICA ROMÂNEASCĂ (amfibrahic)
„Un bou ca toți boii”, ajuns la putere,
Promise-n campanii doar lapte și miere,
Dar astăzi, banditul ne minte de stinge,
Iar pentru avere, el pupă și linge.(MIHAI HAIVAS)
PRECAUȚIE (anapestic)
Intuind un pericol prea mare,
Provocat de-un teribil tupeu,
Mă feresc de APROAPELE care
LA DISTANȚĂ mă ține mereu! (MIHAI HAIVAS)
MOMENTUL OPORTUN
Îmi caut o nevast-acum
Cât soarta-mi este încă fastă
Şi nu rostesc de mă „afum”
Mai caut-o, te rog, nevastă!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
ROMANŢĂ PENTRU 70 DE ANI
Când umple de suspine zarea
Vecina ce o tot pândeşti
Te poţi uita căci şi uitarea
E scrisă-n legile-omeneşti (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BAHICĂ
Despre beţivii ce adorm în cramă
Şi fac, cu tulburelul, din noapte zi
Aş scrie cea mai aspră epigram,
De m-aş putea şi eu cumva trezi… (GHEORGHE BÂLICI)
A CINCEA PUTERE ÎN STAT
Mass-media exagerează;
Se-ntâmplă azi pe tot pământul.
Știriștii, toți manipulează
Pe omul simplu cu... cuvântul! (MAX OPAIŢ)
PRINCIPIUL DEPERSONALIZĂRII ÎN EDUCAȚIE
Școala nu mai e ce-a fost;
Asta toți simțim din plin,
Cu elevul bun, sau prost,
Botezat cu **** (codul pin)!(MAX OPAIŢ)
UNUI AFACERIST
Cum viața îi părea greoaie,
S-a tot gândit să dea o țeapă,
Și dup-o noapte, stând în ploaie,
Îl văd în zori, intrat la... apă ! (MAX OPAIŢ)
AUDIENŢĂ LA MINISTRU
Înspre uşă el păşeşte
Şi-l opreşte o beizadea:
- Domnul astăzi nu primeşte.
- Eu venii ca să îmi dea. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PĂRERE
Vecinul şi-a făcut stupină:
Nevasta sa emancipată
Se crede-acum précis regină,
Că merge tare… înţepată! (GEORGE EFTIMIE)
SHAKESPERIANĂ
“A fi sau a nu fi?”
Aceasta-i întrebarea,
“A supravieţui”!
Aceasta-i dezlegarea. (MIHAI SCHWEITZER)
CU-AUTOMATU-N PARLAMENT?
Impertinența n-are, -n fond, fruntarii
Cum nici demența n-are tratament,
Dar să confunzi – ce cinic! – mercenarii
Cu membrii de partid din Parlament?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CÂT VOR MAI DISCUTA MINIȘTRII DE EXTERNE
DIN STATELE VECINE DESPRE INEXISTENȚA
UNEI LIMBI (ȘI A UNEI NAȚIUNI) „MOLDOVENEȘTI”?
Minte brici, bonton trior,
Fiecare cum i-i piezul.
Unul doar, mai hâtrișor,
O cam face pe chinezul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
JOACA DE-A GAURA-N BUGET
Domn’ ministru ne excită:
Uite popa nu e popa
Și-o dă lată, -o dă sucită
Până va cădea el hopa. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ILUZIE OPTICĂ PRIVIND BUGETUL ȚĂRII
Cât erau de capul lor –
Borți și deficit major.
Când să-i ia șefu-n cătare,
Gaura li se năzare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ACÍ-APAR, ACÍ DISPAR
Specialiștii cată prin tabéle
Găuri negre, doar că – nu-i secret –
Mai ușor le-atestă printre stele
Decât ici, în preajmă: în buget. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UITE GAURA NU-I GAURĂ
O fi personalul putred,
Le-a umbrit munca eclipsa,
Da-n bugetul țării, șubred,
Nu gaura suflă. Lipsa. (LERU CICOARE)
BUCURIE PREMATURĂ LA TRANSPORTURI
O mie – mintea-n loc să-ți șadă! –
De kilometri de-autostradă.
Plăcerea-ți cade-n scârbă toată:
Nici una nu-i finalizată! (LERU CICOARE)
ASTA DA REFORMĂ!
Da, pensiile speciale
Atât de bine se reduc,
Că-n loc s-o ia ușor la vale,
Spre Caraiman ușor se duc. (LERU CICOARE)
DEMISIE DE ...OROARE
Să-i ceri demisia de-onoare
Lui zgomot mult pentru nimic
E ca și-a vrea ursul să zboare
Ori să-i legi coada de orcic. (LERU CICOARE)
SĂ VEXI CUM O DUCE-UN OM DE RÂND
Dacă tot vrei să ne pui pe fux,
N-ai putea (‘tu-i mama ei de viață!)
Să cobori din avion de lux
Și să treci vreodată pe la piață? (LERU CICOARE)
ÎNTREBARE ADRESATĂ DOAMNEI PREȘEDINTE A RM
Țara, pân’ să-ntindeți șine
Spre-a duce-n UÉ și NATO,
N-ar fi să vedeți, mai bine,
Pe mâinile cui ați dat-o? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
GRAJDURILE DE FAMILISM ȘI
NEPOTISM ALE LUI AUGIAS DIN BALCANI
Posturi moi, cu greutate.
S-a pecinginit tot natul:
Veri, nepoți, neveste, -amante...
Te mai miri că-nfloare blatul? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NUMAI LA NOI SECRETE MARI DE STAT
Să fie demnitarii cât de-nalți
În toată Europa și-n Americi,
Călătoriile de seviciu nu-s mihalți,
La fund de râu dosindu-i, exoterici. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CE-A AJUNS OUL: CÂT BOUL!
La Obor soața-l trimite (cât nu ninge și nu plouă)
Niște ouă pentru Paște să ia: vreo duzină-două,
Dar văzând cât cer samsarii, el decide,-n loc de ouă,
Să-și ia ca să tragă jugul la căruță-un bou și-o ...bouă! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DEZLEGARE LA PEȘTE LA CANTINELE BĂNCII NAȚIONALE
Păstrăv, icre negre, roșii,
Crap, batog, fructe de mare –
Bunătăți - să-mbuce boșii
Zilnic, nu de sărbătoare. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FCSB LA GHENCEA*
Becali are noroace,
Pe Ghencea poate să joace
Cu Steaua în derby, cândva,
Când Taplan**va promova. (DUMITRU BUJDOIU)
*Noul stadion al Armatei, nu cimitirul bucureștean,
**Ofițerul care se tot judecă cu Becali
pe obsesia : “uite Steaua, nu e Steaua”
N-ARE ROST SĂ MOR ÎN POST
Hai , iubito, recunoaște!
Cine-ți sparge nuci de Paște?
Cin’- ți-aduce varză acră?
Ce prost suportă-așa soacră? (DUMITRU BUJDOIU)
INFLAȚIA ȘI GRAMATICA
De-acum, când te duci la piață,
Nu te mai întrebi “ce cumperi?”,
Pui la verb un s în față
Și-njuri guvernu’ : “ce scumpe-ri!” (DUMITRU BUJDOIU)
PENSIONARII ȘI MIELUL DE PAȘTE
Tot mai mulți devin vegani,
Pentru carne nici n-au bani;
Însă altul e necazul,
S-a scumpit loboda, prazul. (DUMITRU BUJDOIU)
UN POPĂ ÎN SÂMBĂTA PAȘTELUI
Cică-n Argeș, într-un sat,
Un primar l-a îmbătat;
Pe-enoriași i-a-njurat
Și- Învierea-a…amânat. (DUMITRU BUJDOIU)
UNUI COMISAR LA ANTIFRAUDĂ
Șef la antifraudă
Doar că așa te numești...
Căci lumea se laudă
Că-ți dă mita, și-o primești ! (IOAN TIMOFTE)
TOALETA JAPONEZĂ VA FI OBLIGATORIE
Toaleta japoneză
Nu o așteptăm cu toții
Cei săraci doar o visează
Că e tot în fundul curții ! (IOAN TIMOFTE)
DOAR MAȘINI ELECTRICE ÎN ANUL 2035
Vrem mașini electrice
Și energie solară
Dar pân-atunci asta este:
,,Visul unei nopți de vară”! (IOAN TIMOFTE)
UNUI POLITICIAN
Nimic n-a realizat!
Ȋn politică a intrat,
O să-şi dea şi doctoratul
Și salar... o să-i dea Statul. (ADRIAN TIMOFTE)