O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Am citit încă un volum ce-l are ca autor pe Mihai SălcuÅ£an: „Zbor cu (para)poanta 2” (Editura „editgraph”, Buzău, 2022; prefaţă: acad. Mihai Cimpoi). Mihai SălcuÅ£an este scriitor, cetăţean de onoare al municipiului Buzău ÅŸi al Raionului Soroca, activist social, animator ÅŸi manager cultural, membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membru al Ligii Scriitorilor din România ÅŸi vicepreÅŸedinte al Filialei din Buzău. Autorul acestui volum este ÅŸi un valoros epigramist, vicepreÅŸedinte al Uniunii EpigramiÅŸtilot din România, organizatorul unuia dintre cele mai mari festivaluri de epigramă din Å£ară , „Cât e Buzăul de mare”, ÅŸi preÅŸedinte al Cenaclului „Nicolae Grigore Mihăescu – Nigrim”. Aceste preocupări ale lui Mihai SălcuÅ£an, ca ÅŸi multe altele pe care nu le-am amintit ÅŸi pe care cititorul le poate găsi în datele biografice de la sfârÅŸitul volumului, se pliază perfect pe cele patru componente ale unui model pe care Mihai Idu îl asocia acelor personalităţi româneÅŸti stăpânite de sentimentul de efervescenţă culturală: a) nevoia de a deveni unealta propriului rost; b )nevoia de a lucra cu exigenţă ÅŸi ritm; c) nevoia de a avea Å£eluri; d) nevoia de orientare ÅŸi amplasament. Îmi petrec privirea peste cuprinsul acestui volum ÅŸi-mi vine în minte o vorbă a lui Mallarme: „lumea există pentru a ajunge într-o carte”. Nu toată lumea este supusă atenÅ£iei lui Mihai SălcuÅ£an, fiindcă atunci de ce ar mai exista poezia, romanul, nuvela etc.? Sunt abordate 18 secvenÅ£e pretabile umorului fin al acestui autor. Åži pentru a arăta că toate sunt importante, au fost aÅŸezate în ordine alfabetică: bărbatul, căsătoria, cultura (învăţământul), ecleziasticele, femeia, iubirea, juridicul, medicina, Nigrim (se putea altfel?), politica, sărbătorile de iarnă, sportul de agrement, ÅŸefii (ÅŸi subalternii), unirea, vacanÅ£a, vârsta a treia, vinul (via, băutura) ÅŸi viaÅ£a. Fiecare cuvânt din înÅŸiruirea dată reprezintă o lume mai mică, semn că autorul nu este adeptul gândirii în bloc asta însemnând că Mihai SălcuÅ£an nu are o percepÅ£ie singulară ÅŸi simplistă asupra epigramei. Volumul este ca un album cu 18 fotografii, autorul obligându-ne să apelăm la sensibilitatea vederii dincolo de cele 4 versuri ale epigramei, dincolo de perfecÅ£iunea construcÅ£iei, ÅŸi să încercăm o analiză sociologică, psihologică ÅŸi filozofică a acelui segment de lume. Spre exemplu, în epigramele dedicate femeii trebuie să vedem câteva copii imperfecte ale feminităţii sau chiar caracterul polifaÅ£etic al acesteia: ConÅŸtientizare – „După ce i-a pus cununa / Adevărul a pătruns, / Că femeia e ca luna… / Are ÅŸi un chip ascuns.”; Femeia, eterna poveste – „E ca fulgul de uÅŸoară, / Parfumată ca o floare, / N-are aripi ÅŸi nu zboară… / TotuÅŸi este migratoare!”; Gura lumii – „De-o tânără cu trup nurliu / Se tot vorbeÅŸte-n frizerie, / Cam câÅ£i bărbaÅ£i din sat o ÅŸtiu / Åži ce neveste vor… s-o ÅŸtie!”; Femeie primitoare – „Ruga nu i-a fost deÅŸartă, / FericiÅ£i sunt amândoi, / Are cheia de la poartă / Åži ca dânsul alÅ£i vreo doi!”; La dona e mobile – „Dama cu miÅŸcări feline / Când la ceartă dă asaltul, / Doar cu gura e pe tine, / Iar cu ochii e pe altul.” SecvenÅ£a rezervată bărbaÅ£ilor o putem privi pusă undeva sub semnul reflexivităţii. Prin infuzarea cu artă a unor conotaÅ£ii filozofice, Mihai SălcuÅ£an este unul dintre puÅ£inii epigramiÅŸti care nu iartă bărbatul: BărbaÅ£ii – „Că au păr, că au chelie - / Amănuntul chiar îl scap - / Seamănă la pălărie / Niciodată ÅŸi la cap.”; La a doua tinereÅ£e – „SorÅ£ii, de ar fi pe vrute, / Eu i-aÅŸ cere, ca bărbat, / Să îmi dea femei trecute… / Nu prea mult de majorat!”; Probe de vinovăţie – „Pe cămaÅŸa de poplin, / Cumpărată de la Cluj, / Poartă urma lui de vin / Åži amprenta ei de ruj.”; Persoană cu handicap - „Pe-un bărbat în pasă proastă / Sunt dispus să-l înÅ£eleg, / Că fiind lipsit de-o coastă / Nu mai este om întreg.” SecvenÅ£a rezervată politicii / politicienilor este una care pune în evidenţă cinismul ÅŸi ipocrizia acestora. Cei ce populează această lume generează o alcătuire păstoasă cu indivizi supuÅŸi unui proces osmotic prin transfer de cinism ÅŸi ipocrizie de la unul la altul. Ele se concretizează prin minciună , trăncăneală balcanică, politica vorbei inconsistente, tehnica manipulatorie ÅŸi a ideii diluate: Codul Manierelor în politică – „În politică te-nvaţă / Cum să fii politicos: / Mâna să o dai prin faţă / Iar piciorul pe din dos!”; CoaliÅ£ie politică – „AlianÅ£a e viesparul / Ce dezleagă ploile, / După cum vrea păpuÅŸarul / Care trage sforile.”; GuvernanÅ£ii – „Sunt oameni simpli, muritori, / Åži unii au echivalent / Cu consacraÅ£ii creatori… / Că pradă Å£ara cu talent.”; DiplomaÅ£ia – „Este arta ce te-nvaţă / Că în lume poÅ£i răzbate, / Dacă una spui în faţă / Åži faci altceva în spate.”; Chip de politician – „De gândit gândeÅŸte bine, / E ÅŸcolit ÅŸi perspicace, / Da-i român ÅŸi nu se-abÅ£ine… / Una zice, alta face!”; Geopolitică – „Port căciulă ÅŸi mănuÅŸi, / Împrejur sunt toate sloi / Åži-i vânt rece dinspre ruÅŸi… / Semn căse gândesc la noi!!
Mihai SălcuÅ£an observă că în starea lor vremelnică de ÅŸefi, foarte mulÅ£i urmăresc pofta ÅŸi vanitatea, deturnând morala în folosul propriilor lor scopuri. DeÅŸi secvenÅ£a e mult mai pretabilă fabulei, autorul o supune cu succes furcilor caudine ale epigramei: SelecÅ£ia cadrelor – „Åžefii-s bine pregătiÅ£i, / MotivaÅ£i ÅŸi plini de zel, / La figură-s diferiÅ£i / Da-n năravuri îs la fel.”; Unui ÅŸef – „Chiar de uită des măsura / Cariera nu ÅŸi-o strică; / Este clar că băutura / Nu-l doboară, ci-l ridică!”;
Citindu-l pe Mihai SălcuÅ£an nu poÅ£i să nu remarci simÅ£ul umorului pe care, după cum spunea Vintilă Mihăilescu, „nimeni nu-l are de unul singur, acesta este social prin definiÅ£ie, este orientat spre ceilalÅ£i, cu ceilalÅ£i ÅŸi, obligatoriu, PENTRU CEILALÅ¢I”. Nu întâmplător fiecare secvenţă dintre cele 18 se termină cu un epitaf semn că înainte de a fi reflexii epigramatice, creaÅ£iile lui Mihai SălcuÅ£an sunt ÅŸi niÅŸte meditaÅ£ii care relevă o strategie existenÅ£ială. Merită citit acest volum de o coerenţă arhitecturală impecabilă, un veritabil zbor cu drona minÅ£ii peste teritoriile mlăştinoase ale celor 18 domenii alese spre cercetare, folosind mecanismele epigram
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
EVALUARE ORALÄ‚
De Eminescu l-a-ntrebat
Profesorul – pe notă,
Şi i-a răspuns dezinhibat:
- Îl ÅŸtiu de pe bancnotă! (GRIGORE COTUL)
UN METEOROLOG, DESPE EMINESCU
Omul a recunoscut
Că din GLOSSĂ-a reţinut
Numai ceea ce-i convine:
- „Vreme trece, vreme vine.”(GRIGORE COTUL)
PETRECERE CU GRASÄ‚ DE COTNARI
Când fierbe vinul în butoaie
Åži spuma-ndată se înfoaie,
Iar „Grasele” se decantează,
Cotnariul, toamna… te botează. (ELENA MÂNDRU)
BEZMETICILOR DIN STRADÄ‚
Analfabeții și golanii -
Oricât s-ar strădui „sărmanii” -
N-or reuși, cu-a lor infern,
Să-nlăture nici un guvern.(MIHAI HAIVAS)
MEREU (dactil)
Când se dezbracă femeia,
Dar È™i atunci când se-mbracă,
Are în cap doar ideea
Multor bărbați să le placă.(MIHAI HAIVAS)
PRIETENIDEFAMILIE
Ne-au invitat la ei acasă,
El serviabil, fire-aleasă,
Åži nici un an de-atuncea nu-i,
Că soaţa mea-i nevasta lui! (VASILE LARCO)
INSTANTANEU CONJUGAL
Ea tace ÅŸi doar el vorbeÅŸte
Dorind-o-n pat, căci o iubeşte,
Apoi, când pofta o să treacă,
El n-o vorbi, ea n-o să tacă (VASILE LARCO)
METODÄ‚ SIGURÄ‚
Necazul vrând a nu-l mai paÅŸte
Cu…sete scrie; aÅŸadar,
Cum harul totuÅŸi ÅŸi-l cunoaÅŸte,
ÎÅŸi moaie tocul în… pahar! (EUGEN DEUTSCH)
INTER POCULA (APUD PÄ‚STOREL)
Unde bea oare Păstorel
Până îÈ™i pierdea căciula?
Mă-ntreb, nu-s dumirit de fel,
La Inter sau la Pocula? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BRAÅžOVEANCA
Este dansu’-acesta, ritmic, strămoÅŸesc,
Având rezonanÅ£e adânci pentru noi,
Când strigă spre ceruri toÅ£i cei ce-l iubesc:
- Un pas înainte, doi paÅŸi înapoi! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
LUI MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ,
PILOT DE VÂNÄ‚TOARE
De ce de “vânătoare”, oare,
Åži nu din cele mai robuste?
Nu e nevoie, căci, se pare,
Mihai vânează numai fuste. (SORIN FINCHELSTEIN)
UMORISTULUI MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ
L-am citit pe Bujeniţă,
Un maestru în peniţă;
Stilul e alert, ironic…
Ba, pot zice, supersonic. (SORIN FINCHELSTEIN)
LOGICÄ‚ LA NIVELUL TÄ‚U (lui Ion Diviza)
Eu nu înÅ£eleg ai tăi tropi,
Cu toate că ştiu că te-aştepţi:
Ce, faptul că dai tu în gropi
Îi face pe ei mai deÅŸtepÅ£i? (PETRU- IOAN GÂRDA)
NICI N-ARE CUM SÄ‚-I FACÄ‚! (lui Petru-Ioan Gârda)
Sunt liniÅŸtit, ferit de stres,
Căci eu prefer să cuget solo;
Åži chiar de dau prin gropi – mai ies,
Iar mintea lor mereu i-acolo! (ION DIVIZA)
AICI DEPUN MÄ‚RTURIE (lui Ion Diviza)
IeÅŸisem ieri la o plimbare
Cu doi amici, prin Chişinău
Åži într-o „groapă” oarecare
Am dat de neuronul tău! (PETRU-IOAN GÂRDA)
ÅžI EU DEPUN MÄ‚RTURIE (lui Petru-Ioan Gârda)
La noi aicea mulţi Ioni
Mai calcă-n gropi pe neuroni,
Iar unul de la Cluj, cuminte,
Călcând prin gropi a prins la minte! (ION DIVIZA)
DRAGOSTEA
Oarbă e, cum se vorbeşte,
Dar să vezi cum te-nconjoară,
Când nu ai ÅŸi îÅ£i lipseÅŸte,
Åži paraua cea mai chioară!... (GHEORGHE BÂLICI)
MATRIMONIALÄ‚
Deşi n-a fost mireasa fată,
Cum a ieÅŸit basma curate,
ZIci despre mirele prostit…
Că e curat îmbrobodit. (GHEORGHE BÂLICI)
SCHIMBARE LA VREME DE CRIZÄ‚
Toţi aşteaptă o schimbare,
Stând cu sufletul la gură,
Fi-ndcă hoţi de drumul mare,
Ies acum la... cotitură! (MAX OPAIŢ)
UNUI SCRIITOR LA LANSAREEA UNEI CÄ‚RÅ¢I
Scrie de un timp mai bine,
Însă, făr-a-i Å£ine partea,
Văd cum critica susţine
C-ar fi prea ,,subţire"... cartea. (MAX OPAIŢ)
UNUI MAESTRU AL EPIGRAMEI
Fiind expert în epigramă,
A creionat cu dibăcie
,,Portrete multe, mai cu seamă,
La cei ce nu-s de meserie. (MAX OPAIÅ¢)
CU GÂNDUL LA VIITOR
Dorind să iasă din rutină,
E clar că-n orice alianţă,
Va fi distanţă... ,,ani lumină"
De la nevoie la... speranţă. ( MAX OPAIŢ)
CONTROL 5G ÎN SPITAL
De COVID când mă tratează,
Din motive emergente,
Cu 5G mă controlează
Cinci superbe asistente! (MIHAI ENACHI)
NICI COVIDUL NU MAI ESTE CEEA CE A FOST
(răspuns lui MihaiEnachi)
Cinci blondine vă tratează,
Nici nu e aşa de rău:
Cu talent v-administrează
Fiecare G-ul său! (VALENTIN DAVID)
PROFESIONALISM
(răspuns lui Valentin David)
Aceste asistente altruiste,
Când tratamentele le-au împărÅ£it,
Au demonstrate că-s profesioniste,
Chiar dacă G-ul lor e diferit!! (MIHAI ENACHI)
PUNCT ÅžI DE LA CAPÄ‚T
(răspuns lui Mihai Enachi)
Cu măştile pe obrăjor,
Luptat-au cu-n COVID defunct,
Dar din păcate G-ul lor
Selimitează la un punct! (VALENTIN DAVID)
RÄ‚ZBUNAREA ROMÂNULUI
Românul nostru, de vreo câÅ£iva ani,
E tare necăjit că n-are bani
De-aceea te ÅŸi miri cum de mai poate
Ca să-ÅŸi plătească “poliÅ£ele” toate! (ION MORARU)
NEDUMERIRE
O văd cum trece, mai mereu,
Frumoasă, pe la geamul meu…
De-aceea se tot spune oare
Că frumuseÅ£ea-i … “trecătoare”?! (ION MORARU)
ZIUA EXPLORÄ‚RII SPAÈšIULUI
Ooo, îl explorez de mult
Hotărât È™i cu tărie
Pe traseul cunoscut
Dormitor - bucătărie! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CAVIARULUI
Am mâncat (È™i-o spun fălos!)
Trei bobițe pe-o felie
După ce-am făcut din gros
Vreo trei luni economie... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
ZIUA ARÄ‚TÄ‚RII LIMBII
Atins de pudibonderie
Eu limba sigur n-o s-o scot
Celor cuprinși de isterie
Am altceva să le arăt... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA JUNK FOOD
Ceva cu multe calorii
Dar care nu e nutritiv
Deci am avea un bun motiv
Să rumegăm doar bălării... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CONSTANTEI Π È˜I A MÂNCATULUI DE PLÄ‚CINTE
Ce legătură poate fi
Între bătrânul nostru π
Și-ngurgitatul de plăcinte?
Întreb pe domnul preÈ™edinte... (ÅžTEFAN BAÅžNO)
EDUCAÅ¢IE ÎN FAMILIE
Are-nvăţător de vază
Să îi are-ogorul minÅ£ii,
Dar să facă din el loază…
Mult s-au chinuit părinţii! (GEORGE EFTIMIE)
REPLICÄ‚
Că a muncit ca bou-n jug
A căpătat un beteşug,
De-ar fi muncit ca un măgar
Acum era…parlamentar! (GEORGE EFTIMIE)
CURSĂ DE ANDURANŢĂ
Simt enorm, văd monstruos,
Viaţa noastră e de vină:
Mulţi aleargă după os,
Toată lumea vrea maşină. (CONSTANTIN PROFIR)
DIGITALIZAREA
Multă lume şi-o doreşte
Åži pe-ntinsul României,
Însă poÅ£i vedea cum creÅŸte
Cota mare a prostiei. (CONSTANTIN PROFIR)
BÄ‚UTURA LA ROMÂNI
Privind efectul pe-ndelete
Atât se bea în jurul meu,
C-ar fi păcat de Dumnezeu
De-ar fi ÅŸi-un muritor de sete. (VASILE MANOLE)
MECANIZARE PARÅ¢IALÄ‚
Unealta manuală cam dispare,
Cu drujba la pădure-acuma pleci,
TOPORUL nu mai are căutare,
…Dar COADA nu-i va dispărea în veci. (DAN NOREA)
PRECIZARE
Explicând cum stă treaba
Dânsul azi susÅ£ine:
Å¢ara arde ÅŸi baba…
Nu aude bine. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
A TE DUCE LA TULA CU PROPRIUL SAMOVAR
RuÈ™ii-È™i iau, plecând la Tula,
Propriul samovar de-acasă.
La Tehran* schimbă căciula?
Vin cu propria lor masă? (NICOLAE MĂTCAȘ)
_________________________________________
*Tehran ( mai frecvent Teheran) – capitala Iranului.
CINE ȘI CUM RESIMTE EFECTELE ÎMPOVÄ‚RÄ‚TOARELOR FACTURI
CocârjaÈ›i creveÈ›i românii
De-a facturilor povară,
Statu’,-n schimb (Nu-l simt nici câinii!),
Banii strânÈ™i cu caru-i cară. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
ÎN LOC SÄ‚ SE IMPLICE, AȘTEAPTÄ‚ MANÄ‚ CEREASCÄ‚
În lume scade preÈ›ul la petrol.
De ce nu È™i la pompă – la benzină?
Iar șeful energiei, natantol,
Speranța-și pune-n Pronia divină. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DIN SEPTEMBRIE ÎN EDUCAÈšIE VA CURGE LAPTE ȘI MIERE
Ministru-mparte pe moșia lui
Salarii ca din cornul abundenței.
O singură-ntrebare excelenței:
Dar banii curg, promiși, din sacul cui? (LERU CICOARE)
PEȘTELE DE LA CAP SE ALTEREAZĂ
Ne lamentăm că liceenii
Au cunoștințe cam precare,
Dar profii lor, olimpienii,
Cum stau la titularizare? (LERU CICOARE)
MINISTRUL, PROFII ȘI REFORMA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
Când vreo douăzeci la sută
Nu trec titularizarea,
Cu ei mintea ta stătută
Vrea să facă reformarea? (LERU CICOARE)
MINISTRUL PUNE CRUCE PE PLAGIAT
Ce să răscolim tot natul,
Curcile să râdă, Doamne?
Cine-a comis plagiatul,
Tot acela să-l condamne! (LERU CICOARE)
OPINII DIFERITE FUNCÈšIE DE POSTUL OCUPAT?
Într-un fel semna ca prim-ministru,
În alt fel vota ca deputat.
Să te mire că un plat ministru
Se socoate-un analist ratat? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
UNDE PLOUÄ‚ CU EUROI – NICI UN CONTROL?
De piei de vulpe, iepuri, miei și viezuri
ANAF te-ntreabă (Ține-ți nervii tari).
Dar când de nunÈ›i, logodne È™i botezuri,
De maneliști, DJ-i și lăutari? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LEGEA HOÈšILOR ÎN LEGE
Un principiu alb ca helgea,
De hoți cel mai prețuit:
Să-ncalci cât mai È™mecher legea,
Să nu fii nici bănuit. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TOT ROMÂNUL CU MAȘINA SA
Chiar de creÈ™te preÈ›ul, spânul,
La benzină, motorină,
Cât de amărât, românul,
Tot îÈ™i cumpără maÈ™ină. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
FRF NU VREA 40% JUCÄ‚TORI ROMÂNI
Chiar așa, suntem haini
Și de ordine sătui?!
De ce să plătim străini,
Când avem noi, proÈ™ti destui? (DUMITRU BUJDOIU)
GEORGE BECALI, DUPÄ‚ CAFTEALA DIN GEORGIA:
“Suntem proÈ™ti, n-avem valoare”
A evitat tonul mitic,
Devenind autocritic;
Ce s-aștepți de la ciobani?
(Nicio)brânză, bani, doar bani. (DUMITRU BUJDOIU)
HOȚUL ȘI PENSIONARUL
În casă-l legă de pat,
Căuta bani disperat;
- Bă, cretine, derbedeu,
Asta caut eu mereu. (DUMITRU BUJDOIU)
INJURII LA JUVEÈšI
De le zici de muică, mumă,
Fac crize, parcă au ciumă;
Sunt ciumați, ciufuți, bag-sama,
Când jură: “să moară mama!” (DUMITRU BUJDOIU)
ANAF LA ZOO
Au venit, au vizitat,
Rapid au acționat:
Îngrijitor amendat,
Că doi lei n-a declarat. (DUMITRU BUJDOIU)
EPIGRAMA
Epigrama-i prăjitură
Ce ascunde mult mister,
Ȋn ea toate-s cu masură:
FriÅŸca însă-i cu piper. (ADRIAN TIMOFTE)
UNUI TÂNÄ‚R
Dacă vrei bine să-ţi fie,
Ia-ţi o frumoasă soţie.
Dacă vrei una urâtă,
Nimeni nu te mai ajută. (ADRIAN TIMOFTE)
VINE IAR COVIDUL
Cu Covidul nu-i de joacă...
Ba mai vine, ba mai pleacă...
Åži când crezi că-Å£i este bine
Iar dă molima în tine ! (IOAN TIMOFTE)
SE VÂND TICHETELE SOCIALE
Este mâncare cam multă
Pe tichetul cu cod PIN
Mai bine il vând c-o sută
Åži beau bere, ÅŸi beau vin ! (IOAN TIMOFTE)
SE DILATÄ‚ ÅžI PREÅ¢URILE
La mare-i temperatură,
Banii s-au cam dilatat...
Åži de atâta căldură
Şi preţurile s-au umflat...(IOAN TIMOFTE)
EVOLUÅ¢IA OMULUI
P drumul lui cel milenar,
El n-a avut trăiri banale…
Ieri cu-n păcat originar,
Azi cu păcate-originale. (MIHAI SĂLCUŢAN)
MEDITAÅ¢IE
ViaÅ£a, bun de căpătâi,
Cum începe-aÅŸa se curmă:
Cu pupicul cel dintâi
Şi sărutul de pe urmă. (MIHAI SĂLCUŢAN)