O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Am citit încă un volum ce-l are ca autor pe Mihai Sălcuţan: „Zbor cu (para)poanta 2” (Editura „editgraph”, Buzău, 2022; prefaţă: acad. Mihai Cimpoi). Mihai Sălcuţan este scriitor, cetăţean de onoare al municipiului Buzău şi al Raionului Soroca, activist social, animator şi manager cultural, membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membru al Ligii Scriitorilor din România şi vicepreşedinte al Filialei din Buzău. Autorul acestui volum este şi un valoros epigramist, vicepreşedinte al Uniunii Epigramiştilot din România, organizatorul unuia dintre cele mai mari festivaluri de epigramă din ţară , „Cât e Buzăul de mare”, şi preşedinte al Cenaclului „Nicolae Grigore Mihăescu – Nigrim”. Aceste preocupări ale lui Mihai Sălcuţan, ca şi multe altele pe care nu le-am amintit şi pe care cititorul le poate găsi în datele biografice de la sfârşitul volumului, se pliază perfect pe cele patru componente ale unui model pe care Mihai Idu îl asocia acelor personalităţi româneşti stăpânite de sentimentul de efervescenţă culturală: a) nevoia de a deveni unealta propriului rost; b )nevoia de a lucra cu exigenţă şi ritm; c) nevoia de a avea ţeluri; d) nevoia de orientare şi amplasament. Îmi petrec privirea peste cuprinsul acestui volum şi-mi vine în minte o vorbă a lui Mallarme: „lumea există pentru a ajunge într-o carte”. Nu toată lumea este supusă atenţiei lui Mihai Sălcuţan, fiindcă atunci de ce ar mai exista poezia, romanul, nuvela etc.? Sunt abordate 18 secvenţe pretabile umorului fin al acestui autor. Şi pentru a arăta că toate sunt importante, au fost aşezate în ordine alfabetică: bărbatul, căsătoria, cultura (învăţământul), ecleziasticele, femeia, iubirea, juridicul, medicina, Nigrim (se putea altfel?), politica, sărbătorile de iarnă, sportul de agrement, şefii (şi subalternii), unirea, vacanţa, vârsta a treia, vinul (via, băutura) şi viaţa. Fiecare cuvânt din înşiruirea dată reprezintă o lume mai mică, semn că autorul nu este adeptul gândirii în bloc asta însemnând că Mihai Sălcuţan nu are o percepţie singulară şi simplistă asupra epigramei. Volumul este ca un album cu 18 fotografii, autorul obligându-ne să apelăm la sensibilitatea vederii dincolo de cele 4 versuri ale epigramei, dincolo de perfecţiunea construcţiei, şi să încercăm o analiză sociologică, psihologică şi filozofică a acelui segment de lume. Spre exemplu, în epigramele dedicate femeii trebuie să vedem câteva copii imperfecte ale feminităţii sau chiar caracterul polifaţetic al acesteia: Conştientizare – „După ce i-a pus cununa / Adevărul a pătruns, / Că femeia e ca luna… / Are şi un chip ascuns.”; Femeia, eterna poveste – „E ca fulgul de uşoară, / Parfumată ca o floare, / N-are aripi şi nu zboară… / Totuşi este migratoare!”; Gura lumii – „De-o tânără cu trup nurliu / Se tot vorbeşte-n frizerie, / Cam câţi bărbaţi din sat o ştiu / Şi ce neveste vor… s-o ştie!”; Femeie primitoare – „Ruga nu i-a fost deşartă, / Fericiţi sunt amândoi, / Are cheia de la poartă / Şi ca dânsul alţi vreo doi!”; La dona e mobile – „Dama cu mişcări feline / Când la ceartă dă asaltul, / Doar cu gura e pe tine, / Iar cu ochii e pe altul.” Secvenţa rezervată bărbaţilor o putem privi pusă undeva sub semnul reflexivităţii. Prin infuzarea cu artă a unor conotaţii filozofice, Mihai Sălcuţan este unul dintre puţinii epigramişti care nu iartă bărbatul: Bărbaţii – „Că au păr, că au chelie - / Amănuntul chiar îl scap - / Seamănă la pălărie / Niciodată şi la cap.”; La a doua tinereţe – „Sorţii, de ar fi pe vrute, / Eu i-aş cere, ca bărbat, / Să îmi dea femei trecute… / Nu prea mult de majorat!”; Probe de vinovăţie – „Pe cămaşa de poplin, / Cumpărată de la Cluj, / Poartă urma lui de vin / Şi amprenta ei de ruj.”; Persoană cu handicap - „Pe-un bărbat în pasă proastă / Sunt dispus să-l înţeleg, / Că fiind lipsit de-o coastă / Nu mai este om întreg.” Secvenţa rezervată politicii / politicienilor este una care pune în evidenţă cinismul şi ipocrizia acestora. Cei ce populează această lume generează o alcătuire păstoasă cu indivizi supuşi unui proces osmotic prin transfer de cinism şi ipocrizie de la unul la altul. Ele se concretizează prin minciună , trăncăneală balcanică, politica vorbei inconsistente, tehnica manipulatorie şi a ideii diluate: Codul Manierelor în politică – „În politică te-nvaţă / Cum să fii politicos: / Mâna să o dai prin faţă / Iar piciorul pe din dos!”; Coaliţie politică – „Alianţa e viesparul / Ce dezleagă ploile, / După cum vrea păpuşarul / Care trage sforile.”; Guvernanţii – „Sunt oameni simpli, muritori, / Şi unii au echivalent / Cu consacraţii creatori… / Că pradă ţara cu talent.”; Diplomaţia – „Este arta ce te-nvaţă / Că în lume poţi răzbate, / Dacă una spui în faţă / Şi faci altceva în spate.”; Chip de politician – „De gândit gândeşte bine, / E şcolit şi perspicace, / Da-i român şi nu se-abţine… / Una zice, alta face!”; Geopolitică – „Port căciulă şi mănuşi, / Împrejur sunt toate sloi / Şi-i vânt rece dinspre ruşi… / Semn căse gândesc la noi!!
Mihai Sălcuţan observă că în starea lor vremelnică de şefi, foarte mulţi urmăresc pofta şi vanitatea, deturnând morala în folosul propriilor lor scopuri. Deşi secvenţa e mult mai pretabilă fabulei, autorul o supune cu succes furcilor caudine ale epigramei: Selecţia cadrelor – „Şefii-s bine pregătiţi, / Motivaţi şi plini de zel, / La figură-s diferiţi / Da-n năravuri îs la fel.”; Unui şef – „Chiar de uită des măsura / Cariera nu şi-o strică; / Este clar că băutura / Nu-l doboară, ci-l ridică!”;
Citindu-l pe Mihai Sălcuţan nu poţi să nu remarci simţul umorului pe care, după cum spunea Vintilă Mihăilescu, „nimeni nu-l are de unul singur, acesta este social prin definiţie, este orientat spre ceilalţi, cu ceilalţi şi, obligatoriu, PENTRU CEILALŢI”. Nu întâmplător fiecare secvenţă dintre cele 18 se termină cu un epitaf semn că înainte de a fi reflexii epigramatice, creaţiile lui Mihai Sălcuţan sunt şi nişte meditaţii care relevă o strategie existenţială. Merită citit acest volum de o coerenţă arhitecturală impecabilă, un veritabil zbor cu drona minţii peste teritoriile mlăştinoase ale celor 18 domenii alese spre cercetare, folosind mecanismele epigram
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
EVALUARE ORALĂ
De Eminescu l-a-ntrebat
Profesorul – pe notă,
Şi i-a răspuns dezinhibat:
- Îl ştiu de pe bancnotă! (GRIGORE COTUL)
UN METEOROLOG, DESPE EMINESCU
Omul a recunoscut
Că din GLOSSĂ-a reţinut
Numai ceea ce-i convine:
- „Vreme trece, vreme vine.”(GRIGORE COTUL)
PETRECERE CU GRASĂ DE COTNARI
Când fierbe vinul în butoaie
Şi spuma-ndată se înfoaie,
Iar „Grasele” se decantează,
Cotnariul, toamna… te botează. (ELENA MÂNDRU)
BEZMETICILOR DIN STRADĂ
Analfabeții și golanii -
Oricât s-ar strădui „sărmanii” -
N-or reuși, cu-a lor infern,
Să-nlăture nici un guvern.(MIHAI HAIVAS)
MEREU (dactil)
Când se dezbracă femeia,
Dar și atunci când se-mbracă,
Are în cap doar ideea
Multor bărbați să le placă.(MIHAI HAIVAS)
PRIETENIDEFAMILIE
Ne-au invitat la ei acasă,
El serviabil, fire-aleasă,
Şi nici un an de-atuncea nu-i,
Că soaţa mea-i nevasta lui! (VASILE LARCO)
INSTANTANEU CONJUGAL
Ea tace şi doar el vorbeşte
Dorind-o-n pat, căci o iubeşte,
Apoi, când pofta o să treacă,
El n-o vorbi, ea n-o să tacă (VASILE LARCO)
METODĂ SIGURĂ
Necazul vrând a nu-l mai paşte
Cu…sete scrie; aşadar,
Cum harul totuşi şi-l cunoaşte,
Îşi moaie tocul în… pahar! (EUGEN DEUTSCH)
INTER POCULA (APUD PĂSTOREL)
Unde bea oare Păstorel
Până își pierdea căciula?
Mă-ntreb, nu-s dumirit de fel,
La Inter sau la Pocula? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
BRAŞOVEANCA
Este dansu’-acesta, ritmic, strămoşesc,
Având rezonanţe adânci pentru noi,
Când strigă spre ceruri toţi cei ce-l iubesc:
- Un pas înainte, doi paşi înapoi! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
LUI MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ,
PILOT DE VÂNĂTOARE
De ce de “vânătoare”, oare,
Şi nu din cele mai robuste?
Nu e nevoie, căci, se pare,
Mihai vânează numai fuste. (SORIN FINCHELSTEIN)
UMORISTULUI MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ
L-am citit pe Bujeniţă,
Un maestru în peniţă;
Stilul e alert, ironic…
Ba, pot zice, supersonic. (SORIN FINCHELSTEIN)
LOGICĂ LA NIVELUL TĂU (lui Ion Diviza)
Eu nu înţeleg ai tăi tropi,
Cu toate că ştiu că te-aştepţi:
Ce, faptul că dai tu în gropi
Îi face pe ei mai deştepţi? (PETRU- IOAN GÂRDA)
NICI N-ARE CUM SĂ-I FACĂ! (lui Petru-Ioan Gârda)
Sunt liniştit, ferit de stres,
Căci eu prefer să cuget solo;
Şi chiar de dau prin gropi – mai ies,
Iar mintea lor mereu i-acolo! (ION DIVIZA)
AICI DEPUN MĂRTURIE (lui Ion Diviza)
Ieşisem ieri la o plimbare
Cu doi amici, prin Chişinău
Şi într-o „groapă” oarecare
Am dat de neuronul tău! (PETRU-IOAN GÂRDA)
ŞI EU DEPUN MĂRTURIE (lui Petru-Ioan Gârda)
La noi aicea mulţi Ioni
Mai calcă-n gropi pe neuroni,
Iar unul de la Cluj, cuminte,
Călcând prin gropi a prins la minte! (ION DIVIZA)
DRAGOSTEA
Oarbă e, cum se vorbeşte,
Dar să vezi cum te-nconjoară,
Când nu ai şi îţi lipseşte,
Şi paraua cea mai chioară!... (GHEORGHE BÂLICI)
MATRIMONIALĂ
Deşi n-a fost mireasa fată,
Cum a ieşit basma curate,
ZIci despre mirele prostit…
Că e curat îmbrobodit. (GHEORGHE BÂLICI)
SCHIMBARE LA VREME DE CRIZĂ
Toţi aşteaptă o schimbare,
Stând cu sufletul la gură,
Fi-ndcă hoţi de drumul mare,
Ies acum la... cotitură! (MAX OPAIŢ)
UNUI SCRIITOR LA LANSAREEA UNEI CĂRŢI
Scrie de un timp mai bine,
Însă, făr-a-i ţine partea,
Văd cum critica susţine
C-ar fi prea ,,subţire"... cartea. (MAX OPAIŢ)
UNUI MAESTRU AL EPIGRAMEI
Fiind expert în epigramă,
A creionat cu dibăcie
,,Portrete multe, mai cu seamă,
La cei ce nu-s de meserie. (MAX OPAIŢ)
CU GÂNDUL LA VIITOR
Dorind să iasă din rutină,
E clar că-n orice alianţă,
Va fi distanţă... ,,ani lumină"
De la nevoie la... speranţă. ( MAX OPAIŢ)
CONTROL 5G ÎN SPITAL
De COVID când mă tratează,
Din motive emergente,
Cu 5G mă controlează
Cinci superbe asistente! (MIHAI ENACHI)
NICI COVIDUL NU MAI ESTE CEEA CE A FOST
(răspuns lui MihaiEnachi)
Cinci blondine vă tratează,
Nici nu e aşa de rău:
Cu talent v-administrează
Fiecare G-ul său! (VALENTIN DAVID)
PROFESIONALISM
(răspuns lui Valentin David)
Aceste asistente altruiste,
Când tratamentele le-au împărţit,
Au demonstrate că-s profesioniste,
Chiar dacă G-ul lor e diferit!! (MIHAI ENACHI)
PUNCT ŞI DE LA CAPĂT
(răspuns lui Mihai Enachi)
Cu măştile pe obrăjor,
Luptat-au cu-n COVID defunct,
Dar din păcate G-ul lor
Selimitează la un punct! (VALENTIN DAVID)
RĂZBUNAREA ROMÂNULUI
Românul nostru, de vreo câţiva ani,
E tare necăjit că n-are bani
De-aceea te şi miri cum de mai poate
Ca să-şi plătească “poliţele” toate! (ION MORARU)
NEDUMERIRE
O văd cum trece, mai mereu,
Frumoasă, pe la geamul meu…
De-aceea se tot spune oare
Că frumuseţea-i … “trecătoare”?! (ION MORARU)
ZIUA EXPLORĂRII SPAȚIULUI
Ooo, îl explorez de mult
Hotărât și cu tărie
Pe traseul cunoscut
Dormitor - bucătărie! (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CAVIARULUI
Am mâncat (și-o spun fălos!)
Trei bobițe pe-o felie
După ce-am făcut din gros
Vreo trei luni economie... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA ARĂTĂRII LIMBII
Atins de pudibonderie
Eu limba sigur n-o s-o scot
Celor cuprinși de isterie
Am altceva să le arăt... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA JUNK FOOD
Ceva cu multe calorii
Dar care nu e nutritiv
Deci am avea un bun motiv
Să rumegăm doar bălării... (ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA CONSTANTEI Π ȘI A MÂNCATULUI DE PLĂCINTE
Ce legătură poate fi
Între bătrânul nostru π
Și-ngurgitatul de plăcinte?
Întreb pe domnul președinte... (ŞTEFAN BAŞNO)
EDUCAŢIE ÎN FAMILIE
Are-nvăţător de vază
Să îi are-ogorul minţii,
Dar să facă din el loază…
Mult s-au chinuit părinţii! (GEORGE EFTIMIE)
REPLICĂ
Că a muncit ca bou-n jug
A căpătat un beteşug,
De-ar fi muncit ca un măgar
Acum era…parlamentar! (GEORGE EFTIMIE)
CURSĂ DE ANDURANŢĂ
Simt enorm, văd monstruos,
Viaţa noastră e de vină:
Mulţi aleargă după os,
Toată lumea vrea maşină. (CONSTANTIN PROFIR)
DIGITALIZAREA
Multă lume şi-o doreşte
Şi pe-ntinsul României,
Însă poţi vedea cum creşte
Cota mare a prostiei. (CONSTANTIN PROFIR)
BĂUTURA LA ROMÂNI
Privind efectul pe-ndelete
Atât se bea în jurul meu,
C-ar fi păcat de Dumnezeu
De-ar fi şi-un muritor de sete. (VASILE MANOLE)
MECANIZARE PARŢIALĂ
Unealta manuală cam dispare,
Cu drujba la pădure-acuma pleci,
TOPORUL nu mai are căutare,
…Dar COADA nu-i va dispărea în veci. (DAN NOREA)
PRECIZARE
Explicând cum stă treaba
Dânsul azi susţine:
Ţara arde şi baba…
Nu aude bine. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
A TE DUCE LA TULA CU PROPRIUL SAMOVAR
Rușii-și iau, plecând la Tula,
Propriul samovar de-acasă.
La Tehran* schimbă căciula?
Vin cu propria lor masă? (NICOLAE MĂTCAȘ)
_________________________________________
*Tehran ( mai frecvent Teheran) – capitala Iranului.
CINE ȘI CUM RESIMTE EFECTELE ÎMPOVĂRĂTOARELOR FACTURI
Cocârjați creveți românii
De-a facturilor povară,
Statu’,-n schimb (Nu-l simt nici câinii!),
Banii strânși cu caru-i cară. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN LOC SĂ SE IMPLICE, AȘTEAPTĂ MANĂ CEREASCĂ
În lume scade prețul la petrol.
De ce nu și la pompă – la benzină?
Iar șeful energiei, natantol,
Speranța-și pune-n Pronia divină. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DIN SEPTEMBRIE ÎN EDUCAȚIE VA CURGE LAPTE ȘI MIERE
Ministru-mparte pe moșia lui
Salarii ca din cornul abundenței.
O singură-ntrebare excelenței:
Dar banii curg, promiși, din sacul cui? (LERU CICOARE)
PEȘTELE DE LA CAP SE ALTEREAZĂ
Ne lamentăm că liceenii
Au cunoștințe cam precare,
Dar profii lor, olimpienii,
Cum stau la titularizare? (LERU CICOARE)
MINISTRUL, PROFII ȘI REFORMA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
Când vreo douăzeci la sută
Nu trec titularizarea,
Cu ei mintea ta stătută
Vrea să facă reformarea? (LERU CICOARE)
MINISTRUL PUNE CRUCE PE PLAGIAT
Ce să răscolim tot natul,
Curcile să râdă, Doamne?
Cine-a comis plagiatul,
Tot acela să-l condamne! (LERU CICOARE)
OPINII DIFERITE FUNCȚIE DE POSTUL OCUPAT?
Într-un fel semna ca prim-ministru,
În alt fel vota ca deputat.
Să te mire că un plat ministru
Se socoate-un analist ratat? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNDE PLOUĂ CU EUROI – NICI UN CONTROL?
De piei de vulpe, iepuri, miei și viezuri
ANAF te-ntreabă (Ține-ți nervii tari).
Dar când de nunți, logodne și botezuri,
De maneliști, DJ-i și lăutari? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
LEGEA HOȚILOR ÎN LEGE
Un principiu alb ca helgea,
De hoți cel mai prețuit:
Să-ncalci cât mai șmecher legea,
Să nu fii nici bănuit. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
TOT ROMÂNUL CU MAȘINA SA
Chiar de crește prețul, spânul,
La benzină, motorină,
Cât de amărât, românul,
Tot își cumpără mașină. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FRF NU VREA 40% JUCĂTORI ROMÂNI
Chiar așa, suntem haini
Și de ordine sătui?!
De ce să plătim străini,
Când avem noi, proști destui? (DUMITRU BUJDOIU)
GEORGE BECALI, DUPĂ CAFTEALA DIN GEORGIA:
“Suntem proști, n-avem valoare”
A evitat tonul mitic,
Devenind autocritic;
Ce s-aștepți de la ciobani?
(Nicio)brânză, bani, doar bani. (DUMITRU BUJDOIU)
HOȚUL ȘI PENSIONARUL
În casă-l legă de pat,
Căuta bani disperat;
- Bă, cretine, derbedeu,
Asta caut eu mereu. (DUMITRU BUJDOIU)
INJURII LA JUVEȚI
De le zici de muică, mumă,
Fac crize, parcă au ciumă;
Sunt ciumați, ciufuți, bag-sama,
Când jură: “să moară mama!” (DUMITRU BUJDOIU)
ANAF LA ZOO
Au venit, au vizitat,
Rapid au acționat:
Îngrijitor amendat,
Că doi lei n-a declarat. (DUMITRU BUJDOIU)
EPIGRAMA
Epigrama-i prăjitură
Ce ascunde mult mister,
Ȋn ea toate-s cu masură:
Frişca însă-i cu piper. (ADRIAN TIMOFTE)
UNUI TÂNĂR
Dacă vrei bine să-ţi fie,
Ia-ţi o frumoasă soţie.
Dacă vrei una urâtă,
Nimeni nu te mai ajută. (ADRIAN TIMOFTE)
VINE IAR COVIDUL
Cu Covidul nu-i de joacă...
Ba mai vine, ba mai pleacă...
Şi când crezi că-ţi este bine
Iar dă molima în tine ! (IOAN TIMOFTE)
SE VÂND TICHETELE SOCIALE
Este mâncare cam multă
Pe tichetul cu cod PIN
Mai bine il vând c-o sută
Şi beau bere, şi beau vin ! (IOAN TIMOFTE)
SE DILATĂ ŞI PREŢURILE
La mare-i temperatură,
Banii s-au cam dilatat...
Şi de atâta căldură
Şi preţurile s-au umflat...(IOAN TIMOFTE)
EVOLUŢIA OMULUI
P drumul lui cel milenar,
El n-a avut trăiri banale…
Ieri cu-n păcat originar,
Azi cu păcate-originale. (MIHAI SĂLCUŢAN)
MEDITAŢIE
Viaţa, bun de căpătâi,
Cum începe-aşa se curmă:
Cu pupicul cel dintâi
Şi sărutul de pe urmă. (MIHAI SĂLCUŢAN)