O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist
Armenii formează o comunitate etnică însemnată pentru cultura românească. Ei constituie un important bazin pentru cercetările psihologice şi sociologice. Alături de romi şi de evrei, ei devin și ţinta unui umor sănătos, un exemplu foarte cunoscut fiind cel venit dinspre motivul „Radio Erevan”, pliat pe întrebări și răspunsuri de genul: „Un ascultător întreabă: - Se poate pune bază pe Ceauşescu? Redacția răspunde: - Da, dar este de preferat să se pună acid”. Conştient că umorul este un fenomen care pune în evidenţă o comunitate socială, Cristian Lazarovici şi-a pus strămoşii sub tirul necruţător al epigramiştilor. Volumul “Festivalul de caricaturi şi epigrame “CIK DAMADIAN” (Editura “Ararat”, Bucureşti, 2021, prefaţa: Bedros Horasangian), este înnobilat şi de creaţiile epigramiştilor participanţi la prima ediţie a acestui concurs: Gheorghe Bâlici, Vasile Blidaru, Rodica Calotă, Aurel Chira, Maria Chirtoacă, Condrat Pleşca, Nicuşor Constantinescu, Grigore Cotul, Violeta Cuturescu, Valentin David, Grigore Dobreanu, Ana Drăgoianu, Andreea Raluca Filimon, Dorel Gaftoneanu, Ioan Gârda, Laurenţiu Ghiţă, Mirela Grigore, Gheorghe Ifimie, Ion Diviza, Vasile Larco, Florin Leşan Foca, George Mahalu, Vasile Manole, Constantin Moldovan, Ion Moraru, Radu Nastasia, Cătălina Orşivschi, Stelică Romaniuc, Laurenţiu Rotaru, Sorin Finchelstein, Ştefan Başno, Gabriel Todică, Petre Vasilescu şi Vili Aflorăresei.
Cititorii acestui volum vor observa la semnatarii epigramelor o abordare pragmatică a umorului prin faptul că ironia şi aluzia sunt preponderente: Simţul umorului la armeni – „Duşmanilor ce vin pe tancuri / Şi-n mare supărare îs / Armenii de le-ar spune bancuri, / Aceştia ar muri de râs…” (Gheorghe Bâlici); Salvatorul – „Parlamentari mai vechi de-un an / Au început să se grăbească, / Şi-l vor pe domnul Varujan, / Să-i miruiască.” (Grigore Cotul); Pe aceeaşi frecvenţă – „Constat că Radio-Erevan / Transmite-n stilu-i pitoresc / Dezbateri demne de maidan / Din Parlamentul românesc.” (Violeta Cuturescu); Noroc armenesc – „În viaţă nu mi-a mers aşa de bine, / Că sunt de felul meu plăpând, aerian / Dar poate-o da norocul peste mine / Să am parcursul domnului…Vosganian.” (Ana Drăgoianu); Pas cu pas, treptat, treptat… - „Botoşaniul e oraşul / De armeni întemeiat, / Şi-a pornit cu ei făgaşul, / Totuşi, noi… l-am terminat!” (Dorel Gaftoneanu); Redivivus Ion Vodă – „Fi`ndcă politicienii / Au profilul necioplit / N-ar fi rău să dea armenii / Încă-un Vodă cel Cumplit!” (Constantin Moldovan); Originea armeanului român – „S-a născut, în mod firesc, / Prin unirea, dacă vrei, / Dintre „cucul armenesc” / Şi cu „pupăza din tei”;” (Ion Moraru); Motoare de căutare – „Vorbind aici de căutare, / desigur, Google este tare, / Şi totuşi eu, ca bun armean, / Întreb la Radio Erevan.” (Sorin Finchelstein);
Unii autori au mers şi pe diferenţe de nivel cultural, social şi chiar lingvistic, preluându-se elemente de dominaţie armeană în istoria lumii, câţiva transmiţând cele mai complexe nuanţe ale acestei etnii: Prolificul Cik Damadian – „Avea nevoie de-Ararat, / Iar muntele a mers la el / Când Cik, un deget n-a mişcat… / De pe zglobiul lui penel” (Vasile Blidaru); Luther Simjian – inventatorul bancomatului – „Înjur pe Luther Simjian, / Cu toţi prietenii din sat, / În fiecare zi din an… / Când n-avem bani în bancomat!” (Valentin David); Armeanul Garri Kasparov – „Mizând pe sfânta noastră imitare, / Îţi mulţumesc, Mărite Campion / Căci învăţând a şahului mutare, / Am prins nevasta-n şură…c-un pion!” (Ana Drăgoianu); Bancomatele – Există-n lume de decenii / Şi mulţumim din toţi plămânii: / De nu le inventau armenii, / Ce mai spărgeau acum românii?” (Ioan Gârda); Capitala Armeniei, oraş foarte vechi – „Afirmă orişice armean, / Că drumurile, bunăoară, / Întâi duceau spre Erevan, / Apoi spre Roma legendară!” (Vasile Larco); Caricaturistul Cik Damadian – „Spirit critic pronunţat, / Un armean, aşa de viţă, /El pe nimeni n-a iertat, / Că-i făcea doar din peniţă.” (Vasile Manole); In memoriam: Florin Halagian – „Un antrenor de os armean, / Ce mândru îşi purta chipiul, / Iar de nu-i respectai un plan, / Mergeai acasă cu…taxi-ul.” (Stelică Romaniuc); Ana Aslan, inventatoarea Gerovitalului – „Sunt mulţi în lume amatori / Să-i folosească elixirul, / Dar uni-s mai conservatori / (Vosganian preferă… mirul)!” (Laurenţiu Rotaru); Omagiu – „Maestrul Cik Damadian / Cu-a lui peniţă genială / A demonstrat că un armean / Şi-n artă poate face şcoală!” (Ştefan Başno).
Rămân la ideea că un concurs de caricaturi şi epigrame organizat de o etnie cu referire la ea însăşi este un lucru formidabil. Astfel de concursuri pun în evidenţă caracterul multilateral al umorului, mai ales când evidente sunt trimiterile lingvistice, situaţionale şi culturale. În concluzie, a fost prima ediţie şi vorba lui Bedros Horasangian: „Anul acesta ne vom mulţumi c-o expoziţie, cu niscaiva epigrame, câteva glume bune şi, în mod cert, un pahar de vin”. Aşteptăm ediţia a doua. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
CA-NAINTE
Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte…
Şi cu asta ce-am făcut? (CONSTANTIN TĂNASE)
„DEŞTEPŢII” PĂMÂNTULUI
De-ar fi să-i luăm pe toţi la rând,
Şi actualii, dar şi foştii,
Cei mai deştepţi de pe Pământ
Au fost întotdeauna... PROŞTII. (ION PRIBEAGU)
CURCILE
Curcile,-n conflict cu câinii,
Seamănă cu noi, românii –
Au un imn, ca noi, şi ele:
„Somnoroase păsărele…” (EFIM TARLAPAN)
URMÂND „PORUNCA LENINISTĂ”
Înţeleaptă povaţă le daţi
Celor tineri, mereu hămesiţi:
„Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!”...
Că de lucru oricum nu găsiţi! (ION DIVIZA)
STEMA ŞI SCHEMA UNUI
LIDER COMUNIST
Schimbând ciocanul cu BAROSUL,
În mare-a luptă pentru-un ban,
A obţinut, în fine, osul
Şi-a devenit un BAROSAN. (ION DIVIZA)
RAPORT PERIODIC
Biroul pentru imigrări
Constată, astăzi, cu stupoare,
Că vin la noi, din alte ţări,
Doar păsările migratoare. (GRIGORE COTUL)
SECHELELE UNOR FOŞTI
Mânaţi de-acelaşi sentiment
Ce-i aparent înălţător,
Trăiesc trecutul în prezent,
Să-l proiecteze-n viitor. (GRIGORE COTUL)
SĂNĂTATE ŞI IUBIRE
Şeful grea povară are,
Inimioara-i poartă vina:
Duce boala pe picioare,
Dar pe-amantă cu maşina. (VASILE LARCO)
CONFRUNTĂRI ISTORICE
S-au înfruntat în lung război
Aceste două mari perechi:
Demult: ciocoii vechi şi noi,
Recent: corupţii noi şi vechi. (VASILE LARCO)
DIN SFATURILE MAMEI
Isteaţă fata şi de-ar fi să numeri,
La două chiar nu-i iese din cuvânt:
Îşi ţine mândră capul spre pământ,
Şi foarte demn... picioarele pe umeri! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
UN POLITICIAN FĂRĂ MASCĂ
Nu c-ar fi din lumea bună,
Dar cum eu îl ştiu de-o viaţă,
Mască n-are cum să-şi pună...
Pur şi simplu... n-are faţă! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
PROVERBIALĂ
La pomeniri se-ntâmplă-un lucru groaznic:
Mâncând rapid bucatele din praznic,
Cei nepoftiți își trag mereu folosul,
Iar invitații, fără loc,ponosul.(MIHAI HAIVAS)
ÎN ROMÂNIA DE AZI (amfibrah)
Știind că și statul te fură,
La coadă te duci, unde stai
Noi taxe s-achiți, plin de ură,
Căci scad mult nivelul de trai.(MIHAI HAIVAS)
CU SAU FĂRĂ MASCĂ?!
Cine-ar ști să lămurească
Următoarea întrebare:
Cel cu barba foarte mare
Poartă sau nu poartă mască?(EUGEN DEUTSCH)
TRASEISTUL POLITIC
Își face fără jenă saltul,
Trecând ușor, ca la paradă,
Din vechiul său partid într-altul
De parc-ar traversa o stradă.(EUGEN DEUTSCH)
ÎNŢELEPTUL
Este foarte înţelept,
Cu alură cam de crai,
Iar când zbiară, nu-i inept:
De nu vine vin, e vai! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
REMANIERE GUVERNAMENTALĂ
Prezentă numai pe-o hârtie,
Doar o idee-ar incuba
Miniştri patruzeci să fie,
Ca-n basmul cu Ali-Baba. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
PROPRIETATE LA ŢARĂ
Simt în mine-aşa o grabă,
Căci, dorind extensie,
În sfârşit m-apuc de treabă:
Am ieşit la pensie! (PETRU-IOAN GÂRDA)
UNUI TRASEIST POLITIC
Un ins versat şi unsuros,
Un mafiot cu sânge rece,
Când l-au somat cu „Masca jos!”,
A lepădat vreo nouă-zece. (PETRU-IOAN GÂRDA)
NUPŢIALĂ
Iubindu-se întâia oară,
Au constatat un fapt banal:
El s-a convins că ea-i…FECIOARĂ
Iar ea, că-i TAUR…comunal! (ION MORARU)
DECLARAŢIE
Iubito, te-aş fi pus în ramă,
Atâta de frumoasă eşti!
De nu aflam, de bună seamă,
Că eşti momeală pentru… PEŞTI! (ION MORARU)
EREDITATE INCERTĂ
Parcă are mintea creaţă
Să-l educi speranţă nu-i,
Că munciră să-i dea viaţă
Toţi… clienţii mamei lui! (GEORGE EFTIMIE)
EXPLICAŢIILE AVOCATULUI
Barbă mare, păr pe cap,
Cu profil de infractor,
N-am putut ca să-l mai scap,
L-a ras… domn` judecător!(GEORGE EFTIMIE)
PLAGIATUL LA CEI DE SUS
Seduşi de sacrul lor fior,
Nici chiar sus-puşii nu-l ratează,
Că se descoperă uşor,
Dar tare greu se demonstrează!..(GHEORGHE BÂLICI)
UNUI PLAGIATOR
Şi după moartea ta, fireşte,
Tot ce-ai furat avea-va rost:
Să vadă lumea, când citeşte,
Ce om de litere ai fost!.. (GHEORGHE BÂLICI)
DUPĂ MECIUL GERMANIA - ROMÂNIA 2-1
(DIALOG STELICĂ ROMANIUC – ŞTEFAN BAŞNO)
A câștigat și de-astă dată,
Dar faptu-n sine nu-i mirare,
Ci doar că trupa e formată
Din arienii ... de culoare! (STELICĂ ROMANIUC)
Neamțul blond, cu ochi albaștri
Este o prejudecată!
Negrii sunt acum pilaștri
În echipa mult titrată...(ŞTEFAN BAŞNO)
ZIUA MONDIALĂ A POȘTEI
(DIALOG STELICĂ ROMANIUC – ŞTEFAN BAŞNO)
UNEI ÎNTREPRINZĂTOARE
Afacerea îi merge strună,
Chiar dacă-i greu să recunosc,
Dar ea a fost o fată bună...
De la o poștă o cunosc. (STELICĂ ROMANIUC)
Te știu un vajnic familist
Timid, cuminte ,cu pudoare
Deci, scuza-mă dacă insist:
Ai pus la poștă o scrisoare?...(ŞTEFAN BAŞNO)
PELERINAJUL SĂRĂCIEI
(DIALOG STELICĂ ROMANIUC – ŞTEFAN BAŞNO)
Poate Câțu nu cunoaște,
Dar prin ordinele sale,
Ne înghesuim la moaște
Pentru două-trei sarmale. (STELICĂ ROMANIUC)
Acum se-nghesuie la moaște
Lângă habotnicii de ieri
Și cei care, din an în Paște
Mănâncă, fin'că sunt șomeri! (ŞTEFAN BAŞNO)
Și sigur o sa vezi la Iași
Hoți, curve, lepre și borfași,
Conducători cu cefe late
Din pensiile înghețate! (STELICĂ ROMANIUC)
Figurile de care glăsuiești
Pe la biserici sigur nu găsești
Dar le găsești prin crâșme și prin baruri
Prin parlament sau pe la festivaluri.. (ŞTEFAN BAŞNO)
CEARTĂ ÎNTRE SOȚI
(DIALOG STELICĂ ROMANIUC – ŞTEFAN BAŞNO)
Nevasta-i zice verde-n față,
Că i-a mâncat mulți ani din viață,
Iar el răspunde cu oftică:
- Nu tu te-ai vrut mai tinerică?! (STELICĂ ROMANIUC)
La treaba asta cu mâncatul
Mai câstigat iese bărbatul
La anii care-i papă soața
Poate să ia da capo viaţa! (ŞTEFAN BAŞNO)
RAŢIUNEA CAPREI
Strigând-o lumea „grasa”,
Caprina cea cochetă
Purcede la dietă –
Deci, logic, sare masa… (SORIN FINCHELSTEIN)
SPIRIT LITERAR
Volumul tău e elocvent,
În spirit viguros, ardent;
Dar ce transpare mai la urmă,
Vorbind de spirit – e o tutmă. (SORIN FINCHELSTEIN)
(ŞTEFAN BAŞNO
PROBLEME DE PATERNITATE
Bătrân, a cunoscut o fată,
De care s-a îndrăgostit;
Aflând apoi că este...tată,
Fudul, ca prostul a-nghiţit! (MAX OPAIŢ)
NELINIŞTE
Ca românul get-beget,
Mă întreb : Ce pot să fac,
Dacă gaura-n buget,
Face alta la ...stomac? (MAX OPAIŢ)
CONCEPTUL ,,PAS cu PAS!"
Cu economia bună,
Doar un lucru mi-a rămas:
Fără ca să mi se spună,
Strâng cureaua... PAS cu PAS! (MAX OPAIŢ)
DISCURS ELECTORAL
Activ printre hoţomani,
Dovedind şi viclenie,
„Fostul” v-a furat mulţi ani.
Daţi-mi o şansă şi mie. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
UNUI PARLAMENTAR
Nefăcând nici o scofală,
Somnoros notoriu,
L-au băgat în urna goală...
De la crematoriu. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
UNUI VRSTNIC ÎNDRĂGOSTIT
Omul are-o ,,slăbiciune",
Făr' a fi în dezacord
Cu morala, dar pot spune
Că ce are-i de la...cord! (MAX OPAIŢ)
CÎȚU CĂTRE DEX
Cer să recunoști,
Impun s-adăugați,
La sensul de “proști”
Și “nevaccinați”! (DUMITRU BUJDOIU)
RĂDOI, PASĂ ÎNAPOI
Dacă vrea să plece,
Îi dăm nota zece;
Dar, să-ncheie planul:
Să-l ia pe Burleanu. (DUMITRU BUJDOIU)
LA SPOVEDANIE
- Nu beau, nu-njur, nu urăsc,
Iubesc, dar nu preacurvesc;
- N-ai păcat, ești credincios;
- Atât că sunt…mincinos. ( DUMITRU BUJDOIU )
CÂND SOȚIA E MEDIC
Ca pe câine mă tratează,
Ca p-un porc, ca p-un măgar;
Ați ghicit ce profesează?
E medic…veterinar. (DUMITRU BUJDOIU)
URA(RE) SOACREI
Nurorile te înjură,
Te fac acră, rea de gură;
Eu îți urez, de se poate,
Să închizi ochii…la toate. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNVINGĂTOARE?
Câștigătoare? Se dezminte
Echipa zisă velier:
A câștigat un președinte,
Dar a pierdut un premier. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CE MARE-I SACRIFICIUL!
A-și etala înverșunat capriciul
Când oamenii ca pe conveier mor
Nu-arată cât de mare-i sacrificiul
Nețărmuritei lor dureri pentru popor? (NICOLAE MĂTCAȘ)
SPITALELE ÎN PANDEMIE
Nu-s leacuri, săli, modúle noi.
Sunt buni numai de hanțe.
Trimit soldații la război
Cu pușca fără gloanțe. (NICOLAE MĂTCAȘ)
RECORDURI LA DECESE?!
Moartea ótova prin corduri
Panglici taie-albastre,
Doar că astea nu-s recorduri:
Dítamai dezastre! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎN LIPSA UNOR MEDICAMENTE VITALE
În pacea unei dulci evlávii,
Când astrul dă să scapete,
Ne facem că tratăm bolnavii,
Iar dânșii mor pe capete. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DESPRE ȘEF - NUMAI DE BINE
Da, -i victorie-à la Pyrrhus,
Dar vrea glose pozitive,
Infectat de-un septic virus
Al trufiei excesive. (LERU CICOARE)
REPROȘ MALIȚIOS ÎN COALIȚIE
Am coabitat comme ça
Nici un an, dar nici o lună,
M-ai lăsat apoi de rea
Și-acum mă găsești de bună?! (LERU CICOARE)
BLESTEMAȚI SĂ RĂMÂNEM ÎMPREUNĂ
Un pic la moțiune te-am
Trântit, ca să te porți mai bine,
Mi-am revenit când zisu-ți-am:
„Adio, dar ... rămân cu tine!” (LERU CICOARE)
REPLICI LA NEGOCIERI ÎNTRE UN MANDATAR ȘI UN LIPSIT DE MANDAT
- N-am mandat să fac propuneri.
- Păi, atunci, la ce-ai venit?
- Ca să pipăi ... predispuneri.
- N-ai decât: sunt de granit! (LERU CICOARE)
CEARTĂ PE PRAGUL RATEI DE INFECTARE
DSP - să-nchidă școala
Că-i dezastru și-i sinistru,
Doar că nu-i prea fierbe oala:
Este-o lege și-un ... ministru. (LERU CICOARE)
CEL MAI PERICULOS VIRUS
Școlile, cu mic, cu mare,
Trec online fără măsură:
Cea mai mare infectare
Este ... lipsa de căldură. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DE ȚI-AI PUNE SEMNĂTURA
PENTRU VACCINAREA MEA...
Cum te-aș crede că m-ajută
A nu-ajunge în sicriu,
Nu-ți asumi când nici o rută
Ca să nu mai pari diliu? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÂND NICI CERTIFICATUL VERDE NU CERTIFICĂ...
Dacă, -n fond, și vaccinații
Pot transmite infectări,
N-ar fi-ntregii populații
Să-i propunem și testări? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
FĂRĂ SCRUPUL ȘI CULOARE
Vaccinul n-are hotare,
Nici comisionul bari.
El e-n mare căutare
Și la curțile mai mari. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
VICTORIE?
Lege grea pentru offshore-uri
A fost dată-n folosință
Și, deși-s numai controluri,
Mulți o cred o biruință. (NICOLAE CRIHĂNEANU)