O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Înainte de a fi epigramist, Gheorghe I. Gheorghe este un romancier al timpului său. Adept al romanului de întindere precum “Triste amintiri dintr-o trecută viaţă” (2001), “Nepoţii lui Argus” (2011), “Gemenele” (2013), “Undeva, în codrul Vlăsiei” (2014), “Talismanul” (2015), “Ochiul dracului” (2015), “Dulcele sărut al răzbunării” (2017) şi “Regăsirea” (2017), nu a lăsat deoparte nici proza scurtă pe care a organizat-o în volumele “Oameni în haine de veghe” (1989) şi “Drum peste noapte” (1991). Dintr-o notă biobibliografică aflăm că autorul în discuţie este inclus în 17 volume colective şi antologii de epigrame, precum şi în două culegeri de proză scurtă. Gheorghe I. Gheorghe este şi autorul a două cărţi de epigrame, intitulate “Profiluri infame prezentate-n epigrame” (2009) şi “În cuiul cătării” (2020). De remarcat că este un creator care îşi scrie opera în linişte, stând cuminte în scoica timpului şi fără să facă valuri. Prezent continuu cu epigrame în rubrica de faţă, constatam că acest autor “raportează umorul şi ironia în funcţie de starea sa dominant pentru un moment dat, astfel că cele două elemente comice sunt obligate să liciteze între scepticism şi tonul grav. Gheorghe I. Gheorghe scrie o operă prin care demonstrează că este un ins autonom şi din această poziţionare nu iartă nimărnui gesturile ieşite din canoanele eticii” (vezi “Loc de dat cu…epigrama” nr. 114). Romanul acesta, “O altă viaţă” (Editura “Betta”, Bucureşti, 2020), nu este singurul pe care l-am citit având ca autor pe Gheorghe. I. Gheorghe. Cu ceva timp în urmă i-am lecturat şi “Regăsirea”, un roman construit pe o serie de triunghiuri relaţionale, alcătuit din personaje cu psihologii concrete ce acţionează în funcţie de interese (vezi “Loc de dat cu… epigrama” nr. 84). “O altă viaţă” (explicarea titlului o găsiţi la pagina 43 ) este un roman al dragostei, onestităţii, corectitudinii şi spiritului liber, lucruri rare în zilele noastre, ca o combinaţie între un jurnal intim şi unul extim.. Şi acest roman este construit pe un triunghi relational ABC, dat de trei situaţii create de tranziţia din societatea postrevoluţionară românească: A. Condiţia tânărului profesor care parcurge un drum de la extaz la agonie (prin personajele Alex Popovici şi Relu Nistor); B. Condiţia elevului în şcoala de azi (vezi personajul Emilia Brânzan); C. Influenţele politicului prin zbirii locali (vezi personajul Stamatoiu).
Totul porneşte de la eleva Emilia Brânzan, nepoata zbirului local Stamatoiu. Fiindcă toate încercările de a-l determina să n-o lase corigentă nu au avut finalizarea dorită, tânărul profesor Alex Popovici este obligat să facă faţă unor încercări dure puse la cale de membrii clanului Stamatoiu. Intervine în poveste şi Camelia, mătuşa elevei. Pusă l-a început să-l ademenească pe profesor într-o iubire iluzorie pentru a-şi salva nepoata, sfârşeşte prin a se îndrăgosti unul de altul. Hotărâţi să se căsătorească, Stamatoiu se opune şi de aici romanul trece pe o serie de tatonări între cei doi. Deseori autorul suspendă povestea punând pe seama personajelor puncte de vedere, veritabile rechizitorii, care vizează cauzele marasmului societăţii româneşti, semn că romanul îşi are sorgintea într-o simţire obiectivă. Romanul lui Gheorghe I. Gheorghe are un scop important, să se refere la om, şi nu întâmplător, în 2019 a fost premiat la concursul naţional „Nicolae Velea”. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
SUSPIN
Plânge omul bun în barbă,
Astăzi nu se recunoaşte,
C-a ajuns precum o iarbă:
Cineva mereu îl paşte! (VASILE LARCO)
SATUL DE IERI ŞI DE AZI
Se vede diferenţa clar
Doar dintr-o singură privire:
Era în sat un dispensar,
Iar azi sunt două…cimitire. (VASILE LARCO)
COMPROMIS
L-am lins pe unul, mahăr mare,
Sperând că funcţia mi-o schimbă:
Am şi uitat ce nume are,
Dar, cum să spun…îmi stă pe limbă. (PETRU-IOAN GÂRDA)
AVANSAREA UNUI SECURIST
Pe scara slujbei ce-a iubit,
Încet, încet se suie;
Era spion în Răsărit,
Azi e spion şi-n UE. (PETRU-IOAN GÂRDA)
ADMIRATĂ
I-a spus să-şi ia adio, din păcate,
Că mulţi o vor, iar dînsul n-o încîntă;
Şi la valoarea lui, i-a dat dreptate…
Cei mulţi la marfă ieftină se-avîntă. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ARESTAT
Stresat, sătul de viaţă şi de toate,
Un singur gînd i-aduce alinare,
Că pentru-amici va face tot ce poate…
Încît să stea cu dînsul… la răcoare. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
REPROŞ NEJUSTIFICAT
Că de nimic nu sunt în stare
Iubito, e o nedreptate,
Căci sunt mereu, tu nu vezi oare,
În stare de ebrietate! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
REGRET
Era bine-n dictatură,
O spun cu durere-n plex
Bani n-aveam şi nici căldură
Dar atunci mai făceam sex! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
OPTIMIST vs PESIMIST
Având disjuncte-aprecieri,
În lupta pentru-n colț de pâine,
Tu râzi de ziua cea de ieri,
Eu plâng spre ziua cea de mâine (MIHAI HAIVAS)
UNIUNILOR ELECTORALE
Pe la colțuri se discută
Că-n unire se greșește:
„Unde-s doi puterea crește”,
Unde-s mulți... ea-i în dispută. (MIHAI HAIVAS)
LAUDĂ ZEULUI BACHUS
Divinitățile-n impas,
Au fost gonite din Olimp,
Doar unic, Bachus, a rămas
Etern în spațiu și în timp. (MIHAI HAIVAS)
JUSTIŢIA ROMÂNĂ
Acuma şi-a pierdut prestanţa
Şi-obiectul muncii cel străvechi:
Românii i-au furat balanţa
Ca s-o predea la…fierul vechi! (ION MORARU)
TOAMNA VEGETALĂ
Iarba se usucă pe păşune,
Frunza rugineşte şi dispare,
Se-ofilesc grădinile-n cătune
Doar reumatismul e …”în floare”. (ION MORARU)
REMEDIU
Toamna, prin butoaie, cântă
Vinul zămislit vârtos;
Mai cu toți se ia la trântă
Și ce-i moale... face os! (CONSTANTIN PROFIR)
LEGE CÂINEASCĂ
Cine vrea să fie tare
Și să urce brav spre bolți,
Cere-o gură foarte mare
Și „dotată” cu mulți colți! (CONSTANTIN PROFIR)
DÂRZENIE
Românul arată că poate
Să uite necazul avut
Şi trece cu bine prin toate,
De-I dă cineva de băut. (GRIGORE COTUL)
OPTIMISM
Cât ştim că mai putem iubi
Şi-avem pe masă, toţi, o pâine
Eu cred că cea mai faină zi
Va fi întotdeauna…mâine! (GRIGORE COTUL)
IDILĂ
În nopţi târzii zburam cu ea la stele
Şi inima în pieptu-mi înflorea;
A fost femeia visurilor mele
Pân-am aflat la ce visează ea! (ION DIVIZA)
ARTA CERE SACRIFICII
Doamna ce-şi arată nurii
(O creaţie-a naturii),
Machiindu-se cu artă,
E deja…natură-moartă! (ION DIVIZA)
DASCĂLUL
E condeierul marilor idei
Și în cultură-adevărat magistru,
Dar are un salariu de doi lei
Ce stă în pixul... primului ministru! (GEORGE EFTIMIE)
DETERMINARE
Bucovinenii și la stână
Stau mândri-n plaiul mioritic
Și, fac desigur brânză bună
Că n-au cioban... numit politic! (GEORGE EFTIMIE)
HĂRŢUIRE
Cu o frumoasă-n parc în luptă cruntă
Se-nfierbântase de-i sărise basca
Și, se-adunase lumea ca la nuntă...
Dar nici de-a dracu nu-i cedase... masca! (GEORGE EFTIMIE)
SFAT UNUI TÂNĂR
Dacă vrei, o viaţă-ntreagă,
Verva să ţi-o ai frapantă,
Tu te-nsoară c-o beşleagă,
Ce-are o dotă…”stimulantă”. (ELENA MÂNDRU)
CUM POŢI DEVENI CINSTIT
Dacă nu găseşti
De furat, nimic,
Poţi să te numeşti:
„Om cinstit…calic!” (ELENA MÂNDRU)
DAVID VALENTIN A POSTAT
IMAGINEA UNUI MAUSOLEU
(duel epigramatic)
Tânjești la un mausoleu?
Eu cam așa am înțeles
Si uite, cotizez c-un leu
Că ești epigramist ales! (ŞTEFAN BAŞNO)
Chiar de visez la Elizeu
Și jugul anilor îl port,
N-o să îmi fac mausoleu...
Că nu-mi plac șoarecii nici mort! (DAVID VALENTIN)
Mausoleul e din stâncă
Din marmoră e sarcofagul
Deci șoarecii nu te mănâncă
Dac-ai decis să îi treci pragul! (ŞTEFAN BAŞNO)
O piramid-aveam în gând,
Solidă, cu design discret;
Apoi am renunțat curând,
Că n-am semnal la internet! (DAVID VALENTIN)
Na, eu știam, la piramidă
Ca-ți trebuie o cărămidă
Dar uite că la Orăștie
Se face prin telepatie! (ŞTEFAN BAŞNO)
Cu barbă, amintind de popi,
Și cu o falsă inocență,
Ai vrea rapid să mă îngropi...
Să scapi ușor de concurență! (DAVID VALENTIN)
Vai, nu, iubite Valentine,
Păi ce mă fac eu fără tine?
Că cine mă mai bagă-n seamă
Când scriu și eu o epigramă? (ŞTEFAN BAŞNO)
Cum scrii catrene, epigrame rar,
Nu e o tragedie că dispar,
Băgat în seamă fi-vei de gagici,
La care acrostihuri le dedici! (DAVID VALENTIN)
Ca să nu fiu luat in focuri
De progesiștii-nverșunați
Scriu acrostihuri pe alocuri
Și la bărbati! (ŞTEFAN BAŞNO)
UNEI ANUMITE FETE
Că frumuseţea lumea va salva
Eu cred că înţelegi, frumoasă fată,
Da-mi pare că-ţi doreşti, la vârsta ta,
Pân` te măriţi să o salvezi pe toată… (GHEORGHE BÂLICI)
ADOLESCENTINĂ
Cu fata cea ca zâna de frumoasă,
Cuceritoare, suplă ca felina,
Relaţia e mult mai luminoasă,
Dacă-i de-acord şi ea să stingi lumina… (GHEORGHE BÂLICI)
EFECTELE MODEI
În minijupă, cam nurlie,
Când merge fata parcă scrie,
Aşa încât şi eu mă prind
Că merg din urma ei citind… (GHEORGHE BÂLICI)
A SE FERI DE FOC
Pe plaiurile strămoşeşti
Precis nu va să întâlneşti
Vreodat` incendii de păduri…
Că după aia ce mai furi? (SORIN FINCHELSTEIN)
CERINŢELE POSTULUI
Să ia un post călduţ „la stat” –
Cu pensioară, prime…tot –
Ai zice că e poliglot,
La câte limbi a aplicat. (SORIN FINCHELSTEIN)
REPLICĂ
Soaţei i-a spus cu dezgust
Că ce-a gătit nu are gust,
Iar ea, pe loc, porni vendeta...
Şi l-au luat cu izoleta. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
DECONSPIRARE
Amicul m-a pus la curent
Privindu-l pe insul ajuns
Că are un mare talent:
De a fura mult pe ascuns. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ELECTORALĂ
Candidatul, (nu ştiu cine-i?!)
Pare-un personaj de ,,paie",
Iar speranţa care vine-i
Ca pământul fără ...ploaie! (MAX OPAIŢ)
REVOLUŢIE ÎN FOTBAL
Vreau şi eu să mă implic.
Nu dau vina doar pe soartă;
Dar, un lucru-aş vrea să zic:
,,Ai n-ai minge, tragi la poartă!" (MAX OPAIŢ)
BRAND DE ŢARĂ
Toamna, pe la Festival,
De afară, vin la noi,
Ca produs tradiţional,
Cu ,,Cârnatul de ...Pleşcoi"!(MAX OPAIŢ)
CONCURENŢĂ
Fetele apreciază
Când bărbatul e ,,sus-pus!",
Sau atunci când el probează
...Câţiva centimetri-n...plus! (MAX OPAIŢ)
PROMETEII MODERNI
Milioane de femei
Cucerind mereu bărbaţii
Şi-au făcut un obicei
Din a le mânca ficaţii. (VASILE MANOLE)
ROCADĂ
Mi-a spus unul la şedinţă
Că la muncă-i foarte greu,
Să-i acord bunăvoinţă…
Şi acum e şeful meu. (VASILE MANOLE)
REGULA DE AUR A DEMOCRAȚIEI
Libertatea este garantată
Numai unde e democrație,
Unde tu, minoritate plată,
Nu ceri altora ce-ți place ție. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CULTURA, LITERATURA ȘI ARTA CLASICĂ SUNT ...RASISTE?
Când ne-ațâță vreun cudalb
Că-i rasist ce-i clasicism
Pentru că autoru-i alb,
Asta nu e chiar rasism? (NICOLAE MĂTCAȘ)
NUMAI O CULOARE NU-I ... RASISTĂ?
Creatorii de culoare
Reprezintă, -n fond, doar una.
Pe cei galbeni din născare
Ni-i dă drept rasiști furtuna. (NICOLAE MĂTCAȘ)
EXAMENUL DE SELECȚIE LA OPERA NAȚIONALĂ
La concurs cântau după cortină
Spre-a le-aprecia numai talentul.
Într-o lume, astăzi, cabotină,
Cântă-n față - să le vezi ... pigmentul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
ALBA-CA-ZĂPADA SE MĂRITĂ
Nu-i zăludă când insistă
Roche neagră c-o să poarte:
N-ar dori s-o ia rasistă
Niște capete deșarte. (NICOLAE MĂTCAȘ)
CĂ PRIN VEACURI N-AU GÂNDIT CA EI
Cum să-ți ceară azi toți mofturoșii
Anularea unor vechi culturi
Numai pentru faptul că strămoșii
Nu au ezitat la cotituri?! (LERU CICOARE)
DACĂ E UN DAT, DE CE SĂ-L ETALĂM PUBLIC?
E-un intim fapt. La ce un marș pro domo
Cu trâmbițe la kilometrul zero
Să demonstreze unii că sunt homo-,
Iar alții, oponenții lor, hetero -? (LERU CICOARE)
LEGEA NU-I ACEEAȘI PENTRU TOȚI?
Au fost momiți berbanți și nuligeste
Să curgă râu, să deie apa-n spume.
Dar dacă-i minim astăzi la proteste,
La marșul Pride nu-i limită la lume? (LERU CICOARE)
CONTROLUL VAMAL AUTOMAT
EXCLUDE COINTERESAREA PERSONALĂ
Zac scanerele-n vămi - mardá la Glina.
În fler de vameș s-a campat rutina.
Cu raze X, robóți - control vamal?
Nu-i mai cu rost cu câini și manual? (LERU CICOARE)
S-A BĂLTIT ȘI PUTE RĂU
Cloaca lor - credeau - secretă
Greu s-o dibui ca pe-o muflă.
Vaccinarea „la chiuvetă”
Mult nu ține. Se răsuflă. (LERU CICOARE)
LA RETRAGEREA TRUPELOR AMERICANE DIN AFGANISTAN
Am scăpat țara de ISIS, nu mai e Al-Qaeda,
Talibanii cad la pace, pactul strict l-or respecta...
Toți aplaudă frenetic. Coru-l strică un copil:
- Ce stabilitate, lume? Nu vezi: regele-i ... senil? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DACĂ NU SE POT REȚINE
Cum se-obligă și se jură
Că nu-atacă la persoană,
Dar la orice cotitură
Își întind câte-o capcană. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MINISTRUL EDUCAȚIEI
SE PUNE BINE CU CEI DIN SUBORDINE
Cu măsuri îi ia (vreo zece)
Pe prof sori și elevi:
Poate c-o scăpa de nevi*.
Ei, ingrații, c-un duș ... rece! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
*Nevi - aici (contextual): cerințe; revendicări; ultimatumuri; agasări.
AZI CINE MAI RĂSPUNDE DE ABANDONUL ȘCOLAR?
La abandon, în timp, suflarea toată
Era somată-a prinde individul.
De când cu „România educată”,
Nici școala nu, părinții nu, partidul... (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SOLUȚIONARE SOLOMONICĂ
A PROBLEMEI DOCTORATELOR PLAGIATE
Plagiate? Interzis.
Nu poți veșnic a le mulge.
Școlile ce le-au comis,
Tot ele să le ... divulge! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CÎȚU vs. ORBAN
Cu ifos de grandoman,
Fiecare se vrea șef;
Conduc prost (și la volan),
S-au remarcat doar la…chef. (DUMITRU BUJDOIU)
UNUI DEPUTAT ÎNCREZUT, BĂȚOS
De când și-a intrat în pâine,
Nu mai zici că este om;
O să dezleg câte-un câine,
Să-l confunde cu un pom. (DUMITRU BUJDOIU)
MESI CU BARCA PE SENA
Am sosit, bonjour madam,
Vâslesc către Notre Dame;
Aduc familia, cei mici,
Sagrada o las la calici. (DUMITRU BUJDOIU)
PĂLĂRIE IDEALĂ
Ea-l întrebă dimineața:
- Placu-ți pălăria nouă?
- E perfectă, mai ia-ți două,
Că-ți acoperă și fața. (DUMITRU BUJDOIU)
DOUĂ VĂDANE VECINE
- Eu zic să-i uităm, nu-i rău,
Se-mbătau, ne și băteau…
- Da, dar ce amor făceau ?!
Mai ales bărbatul tău. (DUMITRU BUJDOIU)