O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Revista „Academia Bârlădeană”, o revistă trimestrială editată de Societatea literar-culturală „Academia Bârlădeană”, apreciază epigrama. AÅŸa se explică de ce în nr. 2 (83) din 2021, două pagini îi sunt consacrate celui mai nou membru al Uniunii EpigramiÅŸtilor din România, Maximiliam (Max) OpaiÅ£. Cu cele trei cărÅ£i ale sale ( „100 de epigrame”, „Epigrame la MAX(im)” ÅŸi „Punctul pe i”), Maximilian OpaiÅ£ nu a intrat numai în familia creatorilor de gen, ci ÅŸi în cea a scriitorilor, găsindu-ÅŸi un meritat loc în „Antologia scriitorilor vrânceni”, având ca autor pe Culiţă Ioan UÅŸurelu.
Trei cărÅ£i în care Maximilian OpaiÅ£ , cu tenacitatea care îl caracterizează, a trecut la o analiză a societăţii din care face ÅŸi el parte, bazându-se pe un spectru divers în care, voit sau nu, linia incongruenÅ£elor umoristice este una kantiană, una a contrastelor moralităţii. Nu întâmplător, cel de-al treilea volum se deschide cu un citat din Emil Cioran: „A produce este o extraordinară uÅŸurare, a publica, nu mai puÅ£in. O carte care apare este o parte din viaÅ£a ta, sau o parte a vieÅ£ii tale care-Å£i devine exterioară, care nu-Å£i mai aparÅ£ine ÅŸi care a încetat să te mai istovească.”
O mică biobibliografie alcătuită din date esenÅ£iale este urmată de câteva puncte de vedere din care reÅ£inem: Serghei ColoÅŸenco – „Autorul este „inspirat” de politicieni, pe care nu-i cruţă, persiflându-i, iar cititorii se amuză ÅŸi atât! Nu-i uită nici pe Nenea Iancu, marele nostru umorist, nici pe Tudor MuÅŸatescu, nici pe Calistrat HogaÅŸ, pe care-l citează”; Culiţă Ioan UÅŸurelu – „DeÅŸi unii consideră epigrama ca specie literară desuetă, domnul Maximilian consideră, pe drept, ca ÅŸi noi, că aceasta are un rol important în satirizarea ÅŸi îndreptarea unor manifestări negative ale individului sau ale societăţii în întregime. Åži epigramistul reuÅŸeÅŸte să-ÅŸi atingă scopul”; Silvia Budescu – „Atent la actualitatea timpului, purtător al unei filozofii discrete, disimulată într-o ironie plină de dulce ÅŸi amar, un căutător de adevărat încondeiat într-un acoperământ al poantei finale din ultimul vers al catrenului”; Geo Călugăru – „Probabil că autorul, ca ÅŸi mine când am început să scriu epigrame, a păşit pe cărările ei cu un pic de teamă ÅŸi, perseverând, ÅŸi-a învins frica de frică reuÅŸind să scrie din ce în ce mai bine”.
Revista face ÅŸi o selecÅ£ie din creaÅ£iile lui Maximilian OpaiÅ£, noi reÅ£inând câteva: În izolare – „Nu mai am nimic de spus; / Peste tot, în lumea asta, / Pandemia a impus / SoÅ£ului numai…nevasta!; Unui avocat – Domnul”X”, un avocat, / Cât pe ce să-ÅŸi smulgă părul / Când clientu-a declarat / Că va spune adevărul!”; Concurs de frumuseÅ£e în pandemie – „Zicea juratul că ar vrea, / Ca unul care e august, / Să fie drept, dar s-ar părea / Că nu mai are omul…gust!”; Unui ÅŸahist – „Ca ÅŸahist, am o idee, / Asta, că mi s-a-ntâmplat: / Când joci ÅŸah cu o femeie, / Nu-i da mat, bag-o în…pat!”; DefiniÅ£ie reinterpretată – „Azi scrutinul mă îndeamnă / Să-nÅ£eleg, de-ar avea rost, / Că democraÅ£ia-nseamnă / Åži dreptul tău de a fi… prost!”
De la nivelul celor trei cărÅ£i de epigrame, Maximilian OpaiÅ£ poate da ÅŸi sfaturi. Iată unul: „Epigrama nu trezeÅŸte, dar te poate pune pe gânduri”. (GEORGICÄ‚ MANOLE).
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
AMOR ÎNFLÄ‚CÄ‚RAT LA VÂRSTA A III-a
Foc de paie! Vâlvătaie!
Doar când trupurile-s nude
Ş-atmosfera-i de bătaie,
Vezi că paiele-ţi sunt ude! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
CÂNTARUL VORBITOR
Ca să scad în greutate
Îmi doresc eu cu ardoare
Åži-aud vorbe-nverÅŸunate
Din voi, unul să coboare!(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
EFECT RÄ‚SUNÄ‚TOR
Nu cred că faptul este nou
Și totuși are importanță:
O știre poate-avea ecou,
Dar zvonul are rezonanță.(EUGEN DEUTSCH)
SISIFICÄ‚
Se vede urcând în Olimp,
Sperând că e omul ales;
Dar timpul și-l pierde și-ades
El intră în criză de timp.(EUGEN DEUTSCH)
NODUL GORDIAN EGALAT!
La fel sau mai naÅŸpa, eu tot mă „mîndresc” cu
Aşa-ncurcătură cum rar s-a văzut,
Că e-n România de după Băsescu...
Şi-i singurul lucru ce-i bine făcut. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
REZOLVAREA NOULUI „NOD”
La Gordi-ncîlceala e apă de ploaie
Pe lîngă ce „nod” la români s-a făcut,
Că numai un Cezar răzbeşte să taie...
Åži capul acelor ce l-au conceput. (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
LA HORÄ‚-N SAT
Pot să dau discret de veste
Despre noua constatare:
Că, în fond, o horă este
Cântecul pus pe picioare! (VASILE LARCO)
LOGICA CERCETÄ‚TORULUI CHEFLIU
Din vinurile vechi, de soi,
Bea mult şi motivează clar:
Că zilnic în orice pahar
Descoperă mistere noi. (VASILE LARCO)
UNUI SOÈš IRESPONSABIL
Cum de „sarcini” te sustragi,
Ați ajuns ca doi vrăjmași,
Iar soția-n piept de-o tragi,
Sigur n-o să ai urmași! (MIHAI HAIVAS)
ÎN ROMÂNIA ACTUALÄ‚
Vezi prețuri ce-n văzduh tot suie,
Parlamentari, făcând iar blat,
Și o politică ce nu e
Decât un uriaÈ™ rahat! (MIHAI HAIVAS)
RECOMANDAREA UNUI MEDIC
Ajuns la dumnealui, mai mult pe brânci,
Mi-a indicat, cu aerul său grav:
Ca omul sănătos tu să mănânci,
În schimb, să bei la fel ca cel bolnav! (MIHAI HAIVAS)
ELECTORALÄ‚
Când mergeÅ£i votul să vi-l daÅ£i
Veţi constata, ca şi-alte ori,
Că sunt, se pare, candidate
Mai mulÅ£i decât alegători! (ION MORARU)
CLONARE
Băiatul ăsta agresiv, se pare,
C-a fost adus pe lume prin clonare
Deoarece îl ÅŸtie lumea toată
Că dânsul “n-are mama, n-are tată”! (ION MORARU)
OBICEI ELECTORAL
Poporul nostrum, de calic,
Întotdeauna, la votare,
Alege răul cel mai mic
Åži-l face mare. (GRIGORE COTUL)
PENSIILE SPECIALE
Parlamentu-n mare fală,
Le-a tăiat ÅŸi sângerează,
Până când le bandajează
Curtea Constitu…loială. (GRIGORE COTUL)
UNUIA
Nu È™i-a reprimat mânia,
Că și-acuma, fără el,
Slujesc unii România
...Alții, Statul paralel. (AL.D. FUNDUIANU)
MILOSTIVENIE
Eu îmi ajut aproapele
AÈ™a cum Sfânta Carte spune:
Muncesc de mă trec apele,
Iar el - deloc - nu se opune. (AL.D. FUNDUIANU)
BÄ‚RBAÅ¢II NEAMULUI
MulÅ£i barbaÅ£i la noi în Å£ară
Sunt deştepţi sau vor să pară;
Åži mai mulÅ£i pe-acest pământ
Par să fie, dar nu sunt… (GHEORGHE BÂLICI)
SOLUÅ¢IE
Cum viaţa noastră este grea,
Se vor găsi şi minţi mai treze
Ce ne-or scăpa încet de ea,
Doar încercând să ne-o scurteze… (GHEORGHE BÂLICI)
CAUZÄ‚ ÅžI EFECT
De vreţi, aduc şi-un argument,
La ce-i voi scrie să răspundă:
Femeia cu temperament
E-adesea mai puÅ£in fecundă. (ELENA MÂNDRU)
IMPARITATE FAVORABILÄ‚
O constatare mai “cu moÅ£”:
Femeile căsătorite,
În zilele doar fără soÅ£,
Se simt cu mult mai fericite. (ELENA MÂNDRU)
DE UNDE SÄ‚ PRINDÄ‚? (lui Ion Diviza)
M-am dus cu-al tău – îÅ£i spun sintetic –
La doi savant iluÅŸtri, grei;
Mi-au spus că-n codul tău genetic
Scrie doar “vodcă” ÅŸi “femei”. (PETRU-IOAN GÂRDA)
SPER CÄ‚ E O INVIDIE ALBÄ‚ (răspuns lui Petru-Ioan Gârda)
Citindu-mi codul de BÄ‚RBAT,
Apreciind că am charisma,
Pe-al tău apoi l-au descifrat
Åž ce scria acolo: “pizmă”! (ION DIVIZA)
DIFERENŢĂ HOTÄ‚RÂTOARE (răspuns lui Ion Diviza)
Să ştii că nu sunt neam de cizmă,
La mine neuronii-s trei:
Într-unul scrie numai “pizmă”,
În ceilalÅ£i… “vodcă” ÅŸi “femei”! (PETRU-IOAN GÂRDA)
AHA! (răspuns lui Petru-Ioan Gârda)
Atât – doar trei? – ce penurie,
Aşa ţi-a fost norocul chioir:
La tine “epigramî” scrie
Pe degetul de la picior! (ION DIVIZA)
FÄ‚RÄ‚ ADEZIV
A constatat uimit un mire,
Trecând de faza animal,
Că nunta lor n-a fost unire…
Ci mai degrabă o lipeală! (VALENTIN DAVID)
DE-A V-AÅ¢I ASCUNSELEA
Trecutele amfitrioane
Mascând cu grijă abdomenul,
Se dezgolesc la silicoane
Cu scopul să-şi ascundă tenul. (VALENTIN DAVID)
BUNÄ‚STARE
De petrol e țara stoarsă,
Grâul pleacă-n alte zări,
Bunăstarea se revarsă
Valuri... peste alte țări! (GEORGE EFTIMIE)
PROTECÅ¢IE
Arii mari de protejare
Se deschid acum firești
Că apar noi specii, rare:
„Șobolani” de BucureÈ™ti! (GEORGE EFTIMIE)
DEFECTE
Ăștia nu atacă stupii
Da-s un pic cam egoiști,
Mieilor le-ar place lupii
De n-ar fi... prea moraliști! (GEORGE EFTIMIE)
AMINTIRI DIN STUDENŢIE: Viață de cămin
Eu, student de nota zece,
N-are rost să o mai scald;
Mergeam des la Bolta Rece…
Fi’ndcă-aici era mai cald! (GHEORGHE GURÄ‚U)
AMINTIRI DIN STUDENÅ¢IE: StudenÈ›ie, studenÈ›ie…
După-un ceas, pășind agale
Prin Copou, vă spun pe șleau;
Eu mâncam la Trei Sarmale…
Ce de-acasă îmi veneau! (GHEORGHE GURÄ‚U)
AMINTIRI DIN STUDENŢIE: Eminesciană
La IaÈ™i, în clipe fericite
Mergeam des la Trei Sarmale;
S-ascult – momente potrivite
Cum sună Buciumul a jale! (GHEORGHE GURĂU)
NAÅžU’ PE INVERS
„Brazi ÅŸi păltinaÅŸi,
I-au avut nuntaÅŸi”;
NaÅŸ ne fu primaru’,
El fugind cu daru’. (SORIN FINCHELSTEIN)
MESAJ DE LA ROVINE
„De din vale de Rovine,
Grăim, Doamnă, către Tine.
Nu din gură” căci, bănat,
Ni-i mobilu’ descărcat. (SORIN FINCHELSTEIN)
UNUI MATINAL
De dimineaţă chiar din zori
De eşti abil poţi să te-nsori,
Iar mai apoi pe la amiezi
De soaţă poţi să divorţezi. (VASILE MANOLE)
FECIORUL DE BANI GATA
Diva şi maşina nouă,
Pentru el atât contează,
Chiar de-i vreme rea şi plouă,
Toată ziua le „probează”. (VASILE MANOLE)
UNUI MEDIC CERTAT CU MORALA
Omu-avea o slăbiciune:
Opera pe bani, uÅŸor ;
Åži-a sfârÅŸit în rugăciune,
,,Operat" de ...procuror! (MAX OPAIÅ¢)
COMPETIÅ¢IA MILIARDARILOR
Concursul între cei bogaÅ£i
E-un moft, de care nu le pasă;
În COSMOS dacă sunt plecaÅ£i,
CâÅŸtigă cel întors acasă! (MAX OPAIÅ¢)
STAGIUNE ÎN POST-PANDEMIE
Atmosfera e mondenă;
Lumea-n schimb e stânjenită
C-a urcat acum pe scenă
Åži solista-i...,,împlinită " ! (MAX OPAIÅ¢)
RISCURILE MESERIEI
AÅŸteptând bărbat bogat,
Coborât din limuzină,
După ce l-a ,,agăţat",
A intrat în ...carantină! (MAX OPAIÅ¢)
A-NCEPUT CAMPIONATUL; MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC
Și-i mai zise Topîrceanu
Chiriașului Burleanu :
“Bă, eÈ™ti anti, ca ȘoÈ™oacă,
Ia-È›i geamantanul È™i pleacă!” (DUMITRU BUJDOIU)
LUPTA PE CIOLAN, CÎÈšU CU ORBAN
Bătălii, lacrimi șiroaie,
Rezolvați-o repede,
Cu exemplul pesede:
Unul merge la...pârnaie. (DUMITRU BUJDOIU)
53000 NOTE DIN 56000, SCHIMBATE LA CONTESTAÈšII BAC
O concluzie ar fi,
La dascălii ageamii,
Care n-au ieșit din grote,
Să le dea elevii note. (DUMITRU BUJDOIU)
PROTEST LA TUȘNAD, ANTI URS
E o acțiune-n curs,
Pancarde, zeci de lozinci;
Citesc doar urșii pitici,
P-ăi mari îi doare în...(c)urs. (DUMITRU BUJDOIU)
“SCARA” LUI COȘBUC ÎN VERSIUNE OLTENEASCÄ‚
O văzui asară-n prun,
Îi luai scara, de nebun,
Mă holbai în sus la ea;
Muicăăă... nici chiloți n-avea!? (DUMITRU BUJDOIU)
URMARE ALEGERILOR PARLAMENTARE ANTICIPATE
România pas cu pas
Urmărește-un obiectiv.
RM, smulsă din impas,
Face-un PAS. Dar decisiv. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
BLOC DOGIT
Credeau (pus la cale Blocul*)
C-au să úmple polobocul.
Bine nici că s-au unit,
Că și sună a dogit. (NICOLAE MĂTCAŞ)
*Blocul socialiștilor și comuniștilor din RM.
BLOCUL CIONTU-ÅžONTU
Cât a dat Blocul din coate
Să ia voturile toate!
Chiar dac-a ieșit mai mic,
El totuna-i ... bolșevic! (NICOLAE MĂTCAŞ)
RECUPERAREA PIERDERILOR DIN CARANTINÄ‚
Bine, bine, măi HoReCa,
Cât erai sub lăcătoi,
Toți ți-am apărat poteca,
Să ne mulgi, acum, pe noi??! (NICOLAE MĂTCAŞ)
SCUMPE ŞI LA MARE DISTANŢĂ DE MARE
Din È™ezlong È™i pân-la mare
Două sute de picioare:
Poți ieși maratonist!
Nu degeaba-ți spun turist. (NICOLAE MĂTCAŞ)
RÄ‚MÂI SÄ‚NÄ‚TOASÄ‚, CUCOANÄ‚!
Ai purces dolarofagă,
O, Mamaia, mon amour,
Dar, cu banii ăștia, dragă,
Plec pe Coasta de Azur. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
BANII N-ADUC FERICIREA?
STB* și Metrorex
S-ar cupla într-un complex.
Se vădește armonia:
S-a scumpit călătoria! (NICOLAE CRIHĂNEANU)
*STB (abr.) - Societatea de Transport București.
CONTRABANDÄ‚ PROMOVATÄ‚
Contrabanda cu țigări
ÎnfloreÈ™te - mamă, mamă! -
Se dedau cât la trișări
Polițiștii de la vamă. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NADÄ‚-MBÄ‚TÄ‚TOARE LA METROU
Cinci primari somați să radă
Chioșcurile roind roi.
Trei le-au ras, mai puțin - doi.
I-o fi prins oare-n ce nadă
Șmecherul pescar Rădoi? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
VENIT PENTRU SISTEMUL PARALEL
Granița-i perfect păzită:
Stáfie nu-È›i trece-aici
Făr-a fi bine penită
Pentru șefi mai mari, mai mici. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNTÂI BINE INSTRUITÄ‚, APOI BINE EDUCATÄ‚
Cunoștințele-s altarul
Educării tuturor.
Nu pui niciodată carul
Înaintea boilor. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
GARANÅ¢IA PROIECTULUI
Cât era la naftalină,
Nu știam: pe-un an, pe zeci,
Dar, spălat cu melamină,
Poate zace-acum ... pe veci. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CONCURENÅ¢I LA ÅžEFIA PARTIDULUI
Ei partidul l-întăresc
Monolit, beton cu ouă,
Dar, la cât se păruiesc,
Garantat că-l rup în două. (LERU CICOARE)
MODESTIA NU-I CUSUR
Decât să húrui gargara
Cât de bine-o duce È›ara,
Nu mai bine spui, lucid,
Ce-ai făcut pentru partid? (LERU CICOARE)
EVITÂND LAUDA DE SINE
Fala proprie nu ține.
ÎÈ™i exhibă È™mecher flerul:
Nu se laudă pe sine,
Ci îÈ™i laudă ... premierul. (LERU CICOARE)
OCUPAÅ¢I PÂN' PESTE CAP
Cu pontaje din oficiu,
Cu transport de la serviciu,
Cât îi vezi - se deplasează.
Dar când naiba mai lucrează? (LERU CICOARE)
ÎN PROSTOCRAÅ¢IE
Cel mai mare ni-i năduful
Că, din Africa de Sud,
Ne-a venit nu doar zăduful,
Ci și traiul cel mai crud. (LERU CICOARE)
PAS CU PAS ÎN PAÅžI DE MELC
Dac-avem o elegie:
„România educată”,
La câÈ›i ani o strategie?
Cum va fi implementată? (LERU CICOARE)