O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Citind cartea de epigrame a lui Gheorghe Bălăceanu, „Jos pălăria! Trece epigrama!” (Editura „StudIS”, IaÅŸi, 2016, cu fişă de autor), mi-am amintit de un decalog al Marianei CodruÅ£ prezentat într-un „Observator cultural” din 2017. Decalogul conÅ£ine elemente vizibile de satiră, umor ÅŸi ironie ÅŸi acoperă perfect creaÅ£iile din cartea amintită, doar că feedback-ul este opus trimiterilor epigramistice ale autorului: 1. „Cine refuză ciolanul primarului e arogant ÅŸi trebuie să se care dintre noi”; 2. „Cine critică pe mai-mare e obraznic ÅŸi trebuie să se care dintre noi”; 3. „Cine nu schimbă măcar o dată partidul e rigid ÅŸi trebuie să se care dintre noi”; 4. „Cel ce vrea să Å£inem minte ce-a zis ieri e expirat ÅŸi trebuie să se care dintre noi”; 5. „Cine spune de la obraz „minÅ£i, măi!” e violent ÅŸi trebuie să se care dintre noi”; 6. „Cine susÅ£ine „nu cu orice preÅ£ sus!” e moftangiu ÅŸi trebuie să se care dintre noi”; 7. „Cel ce ne bate la cap cu „ca ÅŸi”, cu „pe care” e plicticos ÅŸi trebuie să se care dintre noi”; 8. „Cel ce afirmă „ceva publicat nu e bun public precum izvoarele-n munÅ£i, ci aparÅ£ine cuiva” e dobitoc ÅŸi trebuie să se care dintre noi”; 9. „Cel ce tot flutură stindardul valorii, onoarei e sau provocator, sau un naiv, un fraier ÅŸi trebuie să se care dintre noi”; 10. „Cine face toate astea prea se ia în serios, prea n-are umor, ca orice neam prost, ÅŸi trebuie să se care urgent dintre noi”. Particularizând, pentru ÅŸefi, politicieni, guvernanÅ£i sau cei aflaÅ£i pe poziÅ£ii mari, epigramistul este un arogant, obraznic, violent, moftangiu, provocator, naiv sau chiar neam prost: Åžeful: „Pe toÅ£i îi pune la-ncercare / Åži-apoi văzând ce pot, „se-apleacă” / Åži-i sprijină pe-aceia care / Au ÅŸanse mici ca să-i întreacă.”; Fanii epigramei: „În sfere-nalte – de-unde-ÅŸi ia izvorul - / Sunt fani ai epigramei într-atât, / Că pur ÅŸi simplu-ar devora umorul… / Dar simt cum poanta le cam stă în gât!”; Politicieni persecutaÅ£i: „Mai toÅ£i i-acuză de atâtea drame, / Că-s hoÅ£i, perfizi sau n-au destulă carte, / Iar umoriÅŸtii-i bagă-n epigrame… / Mai bine i-ar băga în altă parte!”; ExplicaÅ£ie posibilă: „C-au dat cu pietre-n ÅŸef, e-o insolenţă / Åži sigur o dovadă de prosteală, / Dar pur ÅŸi simplu e-o coincidenţă… / Că el era acolo…din greÅŸeală!”.
Epigramele ne indică faptul că Gheorghe Bălăceanu nu este un simplu constatator, el este un om de atitudine. Atitudinea, la rândul ei, este una savuroasă prin faptul că cel de-al patrulea vers degajă permanent o aromă de umor tainic ÅŸi subtil. Atitudinea manifestată de Gheorghe Bălăceanu se concentrează pe o descriere în primele trei versuri, făcându-l să fie îndeajuns ÅŸi poet, iar poanta din versul al patrulea definitivându-l ca epigramist. Personajele, conceptele ÅŸi faptele vizate acoperă cam tot ce reprezintă subiect de umor, de parcă ar vrea să parafrazeze celebra declaraÅ£ie a lui Mallarme, „lumea există pentru a ajunge într-o carte”, la Gheorghe Bălăceanu, normal, „într-o epigramă”. Nimeni nu este expulzat din orizontul observaÅ£ional al autorului. Åži mai trebuie evidenÅ£iat un fapt. Se vede clar că acest volum reprezintă bijuteriile literare ale unui remarcabil psiholog. Descrierea lumii înconjurătoare din perspectivă psihologică se poate face foarte bine ÅŸi prin epigramă, doar că, asemenea lui Gheorghe Bălăceanu, trebuie să fii obiectiv, să anticipezi feedbeck-ul ÅŸi să stăpâneÅŸti bine un instrument precum satira: Alternativă: „Cam perimat i se părea / Să ia un dinte pentru dinte, / Căci el nevoie n-ar avea… / Decât de o măsea de minte.”; Unii aleÅŸi: „Atât se simt de ataÅŸaÅ£i / De Å£ara mamă `ncât regret / Să spun că par neînţărcaÅ£i, / De sug ÅŸi-acuma…din buget.”; Scriitorii de azi: „O spun pe ÅŸleau căci am temei / Åži nu aiurea dau din gură, / Că cei mai mulÅ£i chiar n-au condei…/ Fiindcă scriu la tastatură!”; Tinerii: „SperanÅ£a-ÅŸi pune-n ei poporul, / Căci numai ei, sfidând ocara, / ÎÅŸi iau în mână viitorul / Schimbând cu hotărâre…Å£ara.”; Ghinion: „Pierdusem bani ÅŸi abătut, / Voind de-un gard a mă susÅ£ine, / Cum l-am atins, a ÅŸi căzut… / Precis era mai beat ca mine!”.
Citesc cu plăcere câÅ£iva epigramiÅŸti, printre ei aflându-se ÅŸi Gheorghe Bălăceanu la care epigrama este o vioiciune a spiritului, o victorie a minÅ£ii. În plus, tot ce scrie nu este doar un demers intelectual, ci ÅŸi un dar de la Dumnezeu. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole)
AVANTAJ RAIUL!
Intrând doar critici literari
În Iadul negru, mult hulit,
Epigramiștii, oameni rari,
Vor prinde Raiul, negreșit! (MIHAI HAIVAS)
FINALIZÄ‚RI RATATE
Sunt greu românii de pornit
Și mulÈ›i n-ajung la bun sfârÈ™it,
Căci mai târziu, precum nerozii,
Se învârtesc în jurul cozii.(MIHAI HAIVAS)
UTOPIE
Doresc - È™i nu vreau să înghimp -
Vreo câÈ›iva ani neîntrerupÈ›i,
Să văd un tren sosind la timp
Și-o țară fără de corupți!(MIHAI HAIVAS)
REVISTE LITERARE
Revista de cultură editată
Va dăinui şi nu dau curs reclamei,
De-ar fi mult mai intens condimentată
Cu sarea ÅŸi piperul epigramei! (VASILE LARCO)
LA SCUMPIREA ENERGIEI ELECTRICE
La noi, ,precum în alte ţări,
MutaÅ£ii sunt în mod frecvent:
Tariful creÅŸte la current
Åži specula cu lumânări. (VASILE LARCO)
PROGNOZÄ‚
Uşor noi vom trăi şi spun,
Motiv de-ngrijorare nu-i:
Mileniul trei va fi mai bun
Dar pe la jumătatea lui! (VASILE LARCO)
SPIRIT CRITIC ÎN POLITICÄ‚
La ce pretenţii au cei cu vechime,
Femeile nu au deloc reţineri
Åži-i critică, fiindcă-n profunzime…
Mai bine pun problema lupii tineri! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
EPITAFUL UNUI EPIGRAMIST
Cum nu-i plăcea niciun discurs,
Pe cruce şi-a dorit să-I scrie
C-a sucombat la un concurs…
Din ce motive…juriul ÅŸtie… (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
EMPATIE
N-am gaz, resursele-s puţine,
Mi-e frig, că iarna nu-i ca vara,
Dar de un timp mă simt mai bine…
Că l-au tăiat la toată scara! (VALENTIN DAVID)
CINE FURÄ‚ AZI UN OU…
După ce-a furat un ou
A murit un paur:
Încercând ÅŸi cu un bou,
Nimeri un taur! (VALENTIN DAVID)
ÎNTREBARE RETORICÄ‚
Pe acest sărac popor,
Cine poate să-l disculpe,
Dacă-nvaţă de minor,
„Ursul păcălit de vulpe”?! (GRIGORE COTUL)
STUDIU
Se vede un progres
Cu rezultate bune,
Atunci când ai succes,
Sau ai…succesiune! (GRIGORE COTUL)
MÄ‚RINIMIA SOACREI
Cum are conturi grase, în prostie,
M-am dus să-mi fie sponsor dumneaei
Åži-atâta mi s-a plâns de sărăcie,
Că i-am băgat într-unul zece lei. (PETRU-IOAN GÂRDA)
DESTINE
Eram flăcău, eram drumar,
Iar ea la muncă pe trotuar;
Acum în viaÅ£a noastră-i toamnă,
Eu sunt pe drumuri, ea e doamnă. (PETRU-IOAN GÂRDA)
CUPLU FERICIT
ÎÅŸi pierde minÅ£ile Matei,
Văzând-o-n rochie de gala;
Cu mintea ce-i lipseÅŸte ei,
E chiar perechea ideală… (GHEORGHE BÂLICI)
CEARTÄ‚ ÎNTRE SOÅ¢I
Îi spune soaÅ£a, când devine rea,
Că n-are gust de când îl ÅŸtie ea,
Şi-i zice soţul, de se-ncinge sfada,
Că n-are ÅŸi că dânsa e dovada… (GHEORGHE BÂLICI)
UNUI CRITIC
Cu piatra-n baltă zvârle-un prost
Un gest cam fără de socoată;
Dar iat-acum capătă rost,
Când umoriÅŸtii sar s-o scoată. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
PEDOFIL PRINS CU “OCAUA MICÄ‚”
Tremurând de frică,
Nervii ÅŸi-i toca,
Căci era prea mica,
Însă nu…oca! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
“DIN BEÅ¢IE TE TREZEÅžTI,
DIN PROSTIE NICIODATÄ‚”
Adevărul amintit
Mie-mi pare fără rost:
Din prostie m-am trezit,
Din beÅ£ie…Ce, îs prost?! (ION DIVIZA)
UN VÂNÄ‚TOR LA VAMÄ‚
Cu mâÅ£a-n sac a încercat
Să treacă-n ţări străine,
Mirosul însă l-a trădat
Căci vameÅŸul fu…câine. (ION DIVIZA)
DEFINIÅ¢II ÎN H: Hruba
Loc de taină, răcoros
Cu butoaie la vedere
Pentru soaÈ›e loc fricos…
Pentru soÈ›i… tot ce se cere! (GHEORGHE GURÄ‚U)
DEFINIÅ¢II ÎN H: Hribii
Pălării ce cresc pe cioate
Maronii pe dinafară
Ca ciupercile. cu toate
Că pot fi gătiÈ›i… papară! (GHEORGHE GURÄ‚U)
DEFINIÅ¢II ÎN H: HeleÈ™teul
Iaz sau tău descătușat
Unde apa clipocește;
Lac anume-amenajat
Ude poÈ›i să dai… la peÈ™te! (GHEORGHE GURÄ‚U)
DEFINIÅ¢II ÎN H: Hrisovul
Document, istorioară
Ce-amintește de trecut;
Act menit pentru ocară…
Ce-am avut și ce-am pierdut! (GHEORGHE GURĂU)
NUNTÄ‚ CU DAR
Mireasa a rămas tablou
Când mirele i-a dat cadou
Inel cu două diamante…
Şi două fete premiante. (VASILE MANOLE)
DIVORÅ¢ MODERN
Soţii ce au divorţat
S-a văzut că au şi stil,
Au făcut anticipat
Parteneriat civil. (VASILE MANOLE)
TERMOIZOLAÅ¢IE
Să mai simt căldură-n casă,
Frigul să-l opresc când vine,
Pun o plapumă mai gr(o)asă…
Trag nevasta peste mine. (VASILE MANOLE)
INCERTITUDINE
Colega lor născu din nou
Åži în birou e mare criză.
-Îi dăm cu toÅ£ii un cadou
Şi-un A.D.N. la analiză? (GHEORGHE I. GHEORGHE)
ÎN PAT
-Fiindcă îmi eÅŸti simpatic
Vreau să ne iubim sălbatic,
Să-mi spui chiar lucruri murdare.
-Păi..., amintesc de covoare.(GHEORGHE I. GHEORGHE)
ZADARNIC LI SE REPROÅžEAZÄ‚
PREÅžEDINTELUI ÅžI GUVERNULUI
Că lansează-un ciot de autostradă,
De metrou - mai nou - sau drum de fier...
Cine-ntregi s-apuce să le vadă,
Dacă toți se nasc, trăiesc și pier?! (NICOLAE MĂTCAŞ)
METROPOLA
Cu gene, buze, sparte-arcade,
Fardate cu rimél, cu ruj,
Ce „mic Paris”?! Nici „mic' Orade”,
Nici pe departe - „micul Cluj”! (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
INAUGURAREA PODULUI CIUREL DIN BUCUREÅžTI
Un pod nou-născut. Zi fastă,
Surlagíi È™i trâmbicéri...
O sminteală - Ia năpastă! - :
El nu duce nicăieri!! (NICOLAE MĂTCAŞ)
TESTAREA TRONSONULUI DE CALE FERATÄ‚
GARA DE NORD – AEROPORTUL OTOPENI
Dacă trenu-n drum spre Otopeni,
Că-i testat de domnul Președinte (!),
Face cam o oră prin coceni,
Cu noi câte oare, Doamne sfinte?! (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
UN PÂRLIT DE ALEGÄ‚TOR CÄ‚TRE
CANDIDATUL DIN CIRCUMSCRIPÅ¢IA SA
Deputații noștri - e-he! -
Au salarii ca-n UÉ.
Chiar aÈ™a, dom' dépu' Fad:
Voi - în ÚE, noi - în Ciad?!! (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
UN AMÄ‚RÂT DE PENSIONAR CÄ‚TRE
UN GENEROS DEPUTAT PESEDIST
Ce atâta majorare
Când nu eÈ™ti la guvernare?!
Resemna-m-aÈ™, de mi-ai da,
O jumá' din solda ta. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
SUGESTIE PENTRU CANDIDAÅ¢I
Într-un an doar, de ce, oare,
Nu-s alegeri câte dări?
Am avea o țară-n floare
De lansări și majorări. (NICOLAE MĂTCAŞ)
SABORDAJ ÅžI TRASEISM
De când Dragnea-i la bulău,
PSD o-nfundă rău.
Cum se-arată și-n sondaje,
Mulți recurg la sabordaje. (NICOLAE MĂTCAŞ)
SUB MASCA DE INDEPENDENŢĂ
Vin primarii la locale
Propulsați de macarale.
Unii doar, de drag ce li-é,
Nu pun sigla PSD. (NICOLAE MÄ‚TCAÅž)
VIN ALEGERILE
Mă gândesc la Caragiale,
Acum, îmi imaginez
Că va fi cum spui matale:
"Da`...eu...cu cine votez?... (MAX OPAIÅ¢)
COMPENSAÅ¢IE !?...
Vaccinul anticovid
Cred c-apare-n câÅ£iva ani,
Dar, cum virusu-i perfid,
Numai dacă mori, dau bani!? (MAX OPAIŢ)
UNUI ALCOOLIC
A avut noroc cu carul!
(Doctorul aÅŸa i-a spus!)
Că n-a mai găsit paharul…
A uitat unde l-a pus! (MAX OPAIÅ¢)
PROMISIUNI ELECTORALE
Am remarcat, foarte surprins,
(Dar fără să arunc vreo vină),
Că obiectivele de-atins,
Sunt la distanţa...ani lumină! (MAX OPAIŢ)
ZI DE ALEGERI
Hai la vot cu to(n)ții,
Votăm mafi-hoții;
Baroni mincinoși,
Proști, lăudăroși. (DUMITRU BUJDOIU)
(SUB)CLASA POLITICÄ‚
Iar votăm ca proști și beți
Aceiași analfabeți,
Mafioți, baroni, corupți,
Amantlâcuri, hoÈ›i...dar mulÈ›i. (DUMITRU BUJDOIU)
FAMIGLA POLITICIENI-INTERLOPI
Că se giugiulesc cu toții,
Nu-i cazul să vă mirați;
Politrucii, mafioții
Se-nțeleg ca hoți, ca frați. (DUMITRU BUJDOIU)
DUPÄ‚ CAMPANIA ELECTORALÄ‚
Candidații, mincinoși
Ne-au vândut numai gogoÈ™i;
Le-nghiÈ›im, (a câta oară?);
Diabetul ne omoară. (DUMITRU BUJDOIU)
DOSARIADÄ‚ MIORITICÄ‚
Mioriţa, oaie şuie,
Greu a fost primită-n UE:
Potrivit unui dosar,
A turnat un baci…maghiar! (EFIM TARLAPAN)
UN DON JUAN LA VÂRSTA A TREIA
Mi-e sexul mort, dar nu regret:
În casa-mi rece, fără scaldă,
E unicul meu robinet
Din care…curge apă caldă! (EFIM TARLAPAN)
LUI SADOVEANU, CARE A SPUS:
“LUMINA VINE DE LA RÄ‚SÄ‚RIT”
Sadoveanu filo-rus
Stă cu curul la apus,
Ca s-arate-apusului
Care-i faţa rusului! (PĂSTOREL TEODOREANU)
REPLICÄ‚
Cu faţa la răsărit
Åži cu curul dezvelit,
Nu e greu de presupus
Ce-o să-ţi intre din apus! (PĂSTOREL TEODOREANU)