Pe 26 octombrie 2024 am împlinit 72 de ani. Scriitorul Al. D. Funduianu îmi trimite spre publicare un „interviu” cu mine. E un interviu mai special: „el centrează, el dă cu capul”. Adică el pune întrebările şi tot el răspunde. Toate răspunsurile mele sunt titlurile unor cărţi pe care le-am publicat de-a lungul timpului.
Addenda, la un interviu:
Georgică MANOLE, cu cărțile pe... față
Eminent profesor de științe exacte, reputat publicist și scriitor, Georgică Manole este, precum argintul viu, imposibil de potolit sau de încadrat în tipare. În cele obișnuite, firește. El tinde a fi unicat! Motiv pentru care, la o nouă Aniversară, l-am ”provocat” cu câteva întrebări, la care a răspuns succint, ca la carte! Și iată... ce a ieșit:
Al. D. Funduianu: - Georgică, aș dori să ne dezvălui - pentru început - ce criterii raționale au stat / stau la baza formării tale ca om, ca intelectual?
Georgică Manole: - Logica lui MaSaJuSt.
Al. D. F.: - Care sunt preocupările tale fundamentale?
G. M.: - Educația și mediul rural.
Al. D. F.: - Ai fost, vreme îndelungată, director coordonator de școală. Ce temă de cercetare te-a preocupat, ba chiar ai și realizat?
G. M.: - Absenteismul și abandonul școlar în mediul rural.
Al. D. F.: - Și ca profesor?
G. M.: - Atitudinea elevilor față de temele de acasă.
Al. D. F.: - După aproape 50 de ani de activitate, ce ți-a lipsit (dacă ți-a lipsit!), ce ți-ai fi dorit să faci mai mult, mai bine?
G. M.: - Matematica de performanță.
Al. D. F.: - Și cum ai defini / definești / trăiești starea aceasta?
G. M.: - Antigeometria tristeții.
Al. D. F.: - Dar, știm cu toții că distribuția valorilor respectă, ca peste tot...
G. M.: - Clopotul lui Gauss.
Al. D.F.: - Dincolo de activitatea didactică, ești pasionat de lectură, de carte, colecții, de scris... Apropo de colecții, care e cel mai prețios exponat de colecție pe care îl deții?
G. M.: - Ierbarul cu... arici.
Al. D. F.: - Ca scriitor și publicist consacrat, ții și vreun jurnal? Și, dacă da, ce te fascinează?
G. M.: - Chipul efemerului: jurnal din Actualitate(a).
Al. D. F.: - Ce nu-ți lipsește ție, în nici o împrejurare?
G. M.: - Buzunarul cu idei.
Al. D. F.: - Sunt idei de altitudine, sau...
G. M.: - Idei la firul ierbii.
Al. D. F.: - Ai realizat ciclul de interviuri ”Zece întrebări pentru...” și ai avut inspirata idee de a le aduna - ulterior - într-o carte. Ce titlu ai ales?
G. M.: - Ideea ca obsesie - dialoguri 1.
Al. D. F.: - După cum cred că știi, eu îmi trăiesc ”Viața într-o lacrimă”. Tu?
G. M.: - Viața în interval.
Al. D. F.: - Ce fel de lecturi preferi?
G. M.: - Lecturi post - restant.
Al. D. F.: - La bibliotecă, unde te găsim?
G. M.: - Printre dicționare.
Al. D. F.: - Ai scris sute de cronici / recenzii, la tot atâtea cărți citite. Unde trebuie să te caute scriitorii din țară - sau din străinătate - care doresc să-ți trimită noile lor apariții editoriale?
G. M.: - Aici... Acolo... Dincolo...
Al. D. F.: - Ce creații nu promovezi în rubrica ta, ”Loc de dat cu epigrama”, de pe stiri bt?
G. M.: - Obs... scene.
Al. D. F.: - Și, rămânând la aceeași rubrică, despre ce îți place să scrii?
G. M.: - Cu, de, la, în, pe, prin, sub, către, contra... Cărților epigramiștilor?
Al. D. F.: - Am înțeles! Te aștept, cu noi cărți, spre a continua virtuala noastră discuție. Mulțumiri, La mulți ani, cu sănătate și... la fel de inspirați și de rodnici!
Cu aleasă prețuire, Al. D. Funduianu
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
ÎN PREAJMA ALEGERILOR PREZIDENȚIALE
E gata, e bătut în cuie,
Mai puri ca albul de cireș,
Sub talpa NATO și a UE
Sunt 14 candidați la PREȘ... (AXENTE IUGA)
CONDIȚII METEO NEFAVORABILE
Un voal de mireasă, perdea
E ceața lăsată la noi,
Și tare mi-e greu a vedea
Nivelul la vin în butoi! (AXENTE IUGA)
ZI DE PLATĂ
Ca să pară uriașe
Vin salariile-n lei,
Învelite-n fluturașe
Tipărite pe...A3. (AXENTE IUGA)
MĂ ÎNSOR A DOUA OARĂ
Pe drumul vieții-mi un prelat
Așterne iar asfalt pe zgură,
Mai gros, la Domnul m-am rugat,
Să fie "Stratul de uzură"! (AXENTE IUGA)
PUDICA, DORNICĂ DE AFIRMARE
Se expune mult la riscuri
Cine vrea „la vârf” s-ajungă,
Însă ea pe-nalte „piscuri”
N-o s-ajungă-n fustă lungă”. (VASILE LARCO)
SINCERITATE
În viaţa, deseori, pătată,
Eu n-am să pot afla misterul:
Oglinda faţa ne-o arată
Dar n-afişează caracterul. (VASILE LARCO)
PECETEA VREMII
Îmi spun, gândindu-mă la soartă,
Privind spre-oricare muritor:
Că Bunul Dumnezeu mai iartă,
Dar timpul e neiertător! (VASILE LARCO)
REMANIERI GUVERNAMENTALE (dactilic)
Zilnic îi trec pe români iar fiori
„Noii” miniștri, aduși prin transfer:
Celor purtându-și ieri capul prin nori,
Azi le iau locul...picații din cer.(MIHAI HAIVAS)
PERFIDIE FEMININĂ (amfibrahic)
Întors de la lucru-n câmpie,
Țăranu-adulteru-l constată,
Dar soața încearcă hazlie
Să iasă basma... tot curată.(MIHAI HAIVAS)
ATENȚIE, GUVERNANȚI!(anapestic)
Manevrând cu hoții și-uneltiri,
După-un vechi și parșiv obicei,
Veți stârni în popor răzvrătiri
Ce-ar lovi în aleșii mișei!(MIHAI HAIVAS)
CONCURS DE ÎMPREJURĂRI
Mai vezi pe unii care dau din gură
Și se fălesc mereu că au idei,
Căci la concurs, când șpaga-i pe măsură,
Nu concurența-i piedică la ei ! (MAX OPAIȚ)
ASEMĂNARE
Luna-n nopțile senine,
Între stelele răzlețe,
Seamănă cumva cu tine,
Fi-ndcă are două fețe! (MAX OPAIȚ)
REMARCĂ
Mă gândesc ( așa-ntr-o doară!)
Că se-ntâmplă-n lung și-n lat
Să descoperi azi în țară
Câte unul ... bos(s-)umflat! (MAX OPAIȚ)
[ACELE RIDURI…]
Acele riduri ce-mi brăzdează fruntea
Eu le accept, sunt în a firii lege
Dar cele care sufletul și mintea
Mi le-au rănit, nu pot a le-nțelege! (ŞTEFAN BAŞNO)
[CÂT CREIERUL…]
Cât creierul rămâne „creț”
Și nu se prea aplatizează
Rămâi același om isteț
Chiar dacă fața se ridează! (ŞTEFAN BAŞNO)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
CATREN DE RECUNOȘTINȚĂ
Dănuța noastră, de poveste,
În criticile-i întețite,
Nu vede soți (bărbați/neveste),…
Ci... „fătălăi" și „amețite". (AL. D. FUNDUIANU)
Păi adresarea e normală
La ăia care o ascultă
Că dânșii au puțină școală
Și sigur n-au nici minte multă! (ŞTEFAN BAŞNO)
GEOMETRIE GUVERNAMENTALĂ
Toți merg pe-același scenariu
(Ca simetria de axă):
Cum pun un leu la salariu,
Cum mai introduc o taxă. (AL. D. FUNDUIANU)
O simetrie necesară
Zic șefii noștri din afară!
Românul n-are cerebel
Așteaptă legi de la Bruxelles...(ŞTEFAN BAŞNO)
CELE TREI CĂRĂRI...
Că drumul are trei cărări,
Așa-i modern și ce se cere
În funcție de-mprejurări:
Un chef cu țuică, vin sau bere. (TONY ANDREESCU)
Iar de le bei amestecat
E drumul și mai complicat
Și cum picioarele-s mai slabe
O iei iavaș în patru labe! (ŞTEFAN BAŞNO)
SEMNUL RUPERII UNEI COALIȚII
E o răceală oarecare
Cam de când ei au declarat,
Că o să mintă fiecare
În felul lui și separat. (TONY ANDREESCU)
Asta le afectează scorul!
Când spui o singură minciună
Pare credibilă și bună
Și deh, mai fraiereau poporul... (ŞTEFAN BAŞNO)
UNEI BĂNCI DE CREDIT
Mi-a acordat un împrumut
Şi tare mult m-am bucurat,
Am mulțumit cum am putut
Şi-i sunt pe veci îndatorat. (STELICĂ ROMANIUC)
Îndatorarea, -ți dau de știre
O poți lăsa și moștenire!
Copiii să te pomenească
Le lași și lor ca să plătească.. (ŞTEFAN BAŞNO)
RAPORT DE CAUZALITATE
De hoți, corupți și interlopi,
C-a fost condus și apărat…
De unii… care dau în gropi! (NELU MATER)
Păi gașca lor de interlopi
Să fie treaba și mai treabă
Au hotărât să facă-n grabă
Pe-aicea și mai multe gropi! (ŞTEFAN BAŞNO)
AVERTIZARE METEO
S-a dat alertă pe la noi,
Că va fi frig, cu fenomene,
Și-n loc să dați ora ‘napoi,
Mai bine treceți… la izmene! (NELU MATER)
Maestre, da, aveți dreptate,
Izmene groase și curate ,
Dar cred că nu vă referiți
La cei cu blugii găuriți... (ŞTEFAN BAŞNO)
COLANUL FARAONULUI
Fi’nd sclavi evreii ȋn Egipt,
Trăiesc o dificilă viaţă –
La umbra unui eucalipt,
Inșiră boabe de-orz pe aţă. (SORIN FINCHELSTEIN)
DILEMĂ MATINALĂ
Ȋn zori de zi cum s-a trezit,
O vezi că face-o lungă faţă;
Și te ȋntrebi nedumerit
De a băut cafea or zaţă. (SORIN FINCHELSTEIN)
ANTICAMPANIE
Mulți candidați fără minte
Spun că ălălalt ne minte,
În loc să ne spună toți:
Recunoaștem, suntem hoți. (DUMITRU BUJDOIU)
DOUĂ OCTOGENARE, FOSTE ESCORTE DE LUX
- Soro, știi ce am aflat
De la un fost escortat?
Că moartea este…bărbat;
- Ce mai stai, bagă-l în pat! (DUMITRU BUJDOIU)
AUTOPORTRET DE BLONDĂ
Sunt deșteaptă, mi-s frumoasă,
Mă rog, nu devreme-acasă;
Mă invidiez și eu,
Când privesc CORPUSUL meu. (DUMITRU BUJDOIU)
AGAȚAMENT RATAT
- Permiteți, sunt Angheluș,
De pământ îs di la Huși,
Vreau să bârfim nițeluș;
- Du-te, bă, și fă un duș! (DUMITRU BUJDOIU)
CU CIOARA VOPSITĂ
La ruși nord-coreenii-s mercenari.
Nu-nțeleseși din trucul lor cevași?
Conducerea-i spoiește cu dolari
C-ar fi un soi de ruși: mordvini, ciuvași... LERU CICOARE)
DE LA UE SĂ SUGĂ ȘI TOT DE UE SĂ FUGĂ?
Ei - cu pașapoarte românești,
Cu odrasle aranjate-n ÚE,
Ajutoare vrând europenești,
Și să deie m..e la statuie??! (LERU CICOARE)
NE-AM ALES ȘI NOI CU CEVA
Las’ c-a trăit învăluit de-o áură,
Dar ne-a-nvățat, în zece ani, la rece
Cum să-ntroducem mingea nu-ntr-o gaură,
Ci, rând pe rând, în toate optsprezece. (LERU CICOARE)
CAPRA FACE, OAIA TRAGE?
Ieși la CEDO-nvingător –
Statu-i țap ispășitor.
Nu plătește, ala-bala,
Cel care-a comis greșeala? (LERU CICOARE)
NU UITA CĂ VREM ÎN SCHENGEN
State, că te vrei de drept,
Cum de n-ai niciun precept?
Fără patimă și ură,
Vezi la vamă cât se fură. (LERU CICOARE)
SPARTĂ-I SITA? SPART DÂRMONUL?
Nu mai știi, din cei cu moț,
Cine-i prob și cine-i hoț,
Că se-ntreabă și defuncții:
Cum de-ajung tâlharii-n funcții? (NICOLAE CRIHĂNEANU))
UNDE AI DE TOATE, DACĂ AI CEVA?
Certificat că ai dat BAC-ul,
Că ți l-ai vaccinat, godacul,
Certificat de handicap,
De mare revoluționar,
De estetician arap
Și alte câte, de nu-ncap,
De ai ceva în buzunar. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
COMISIA EUROPEANĂ I-A GĂSIT INCOMPATIBILI
Când unși au fost în sinecură
În companiile de stat,
Vreunul a crâcnit din gură
Că-l strânge-opinca la arat?
Numirea lor la jeb ne arde:
Riscăm să pierdem miliarde. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UNUI PRETENDENT LA PREZIDENȚIALE
Ale tale, ale tale
Revărsa-s’-ar zorile,
Dac-o cutră din Dârvale
Nu ți-ar trage sforile. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UITE POPA NU E POPA
Cum să spui c-a fost greșeală
Un tandem cu PSD,
Când și azi la pricopseală
Tot tandemu-acela e? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
BINEFACERE ȘI NOCIVITATE
Ne fălim că le dăm lemne
Să se încălzească-n casă,
Pe moment uitând, pesemne,
Poluarea că-i jegoasă. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PREȚURILE LA ALIMENTE CRESC CA DIN APĂ
Pâinea noastră cea de toate zilele,
Varza noastră cea de toate zilele,
Ceapa noastră cea de toate zilele,
Crumpul nostru cel de toate zilele,
Bobul nostru cel de toate zilele –
Hrana noastră cea de toate zilele,
Să ne crească feții și copilele,
Noi cu ce-am greșit lui Dumnezeu,
De-ați ajuns ca piese de muzeu? (NICOLAE MĂTCAȘ)
COMPANIILE AUSTRIECE NE SUFOCĂ
NU ÎN SCHENGEN, CI ACASĂ
Ce-s Corbeanca sau Sintești
Poluare-n București?
Să vezi firma Cronospán
Cum sufocă an de an
Populația din Sébeș,
Târgu-Mureș, Brașov, Alba,
Iar guvernul nostru, fércheș,
Nici de gând s-audă jalba.
Nu de oameni lui îi pasă,
Principalul – bani să iasă! (NICOLAE MĂTCAȘ)
PĂȚANIA ÎN ROMÂNIA A UNUI PRETINS
STRĂNEPOT ELVEȚIAN DE-AL LUI VLAD ȚEPEȘ
Nu tu bani, nu tu transport,
Nu bilet la tren pe șine,
Dar făcând un mare sport
Din furt de mașini străine,
Distrugeri de limuzine
Și, mai greu, de scut uman,
De-au ajuns toți la aman,
De teatrul cu vampirul
Hohotind tot cimitirul,
Că, de s-ar trezi Dracúla,
Cântări-l-ar cu bascúla. (NICOLAE MĂTCAȘ)
SIGURANȚĂ DEPLINĂ
Într-o bancă clarobscură,
Unde-ți crește comândarea,
Nu doar rackeții te fură,
Ci, mai nou, și directoarea. (NICOLAE MĂTCAȘ)