LOC DE DAT CU… EPIGRAMA (296)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist

LOC DE DAT CU… EPIGRAMA (296)

Pe data de 1 aprilie 2024 mi-a ieşit de la tipar cartea „Cu, de, la, în, pe, prin, sub, către, contra… cărţilor epigramiştilor” (vol. I, Editura „Stef”, Iaşi, 2024). Volumul cuprinde cronici la cărţile botoşănenilor Vasile Larco, Mihai Haivas, Sorin Finchelstein, Victor Corduneanu, Maria Panciuc-Bucătaru şi  Florentin Florescu.  Cititorii pot întâlni cronici şi la cărţile unor epigramişti din ţară şi din Republica Moldova: Sofronie Ivanovici, Elis Râpeanu, Mihai Sălcuţan, Gheorghe Bălăceanu, Grigore Cotul, David Valentin, Ion Moraru, Eugen Deutsch, Cincinat Pavelescu, Maximilian Opaiţ,  Girel Barbu, George Eftimie, George Lungoci, Gheorghe Gurău, Gheorghe I. Gheorghe, Efim Tarlapan, Valerian Lică, Corneliu Berbente, Any Drăgoianu, Nelu Vasile, Giuseppe Navarra,  George Zarafu, Mircea Trifu, Ion Diviza şi Gheorghe Bâlici, Toate  cronicile au apărut  mai întâi în rubrica „Loc de dat cu…epigrama” (LDE) pe care o susţin în ŞtiriBt şi care în acest moment se apropie de nr. 300, asta însemnând că vor urma sub acest titlu încă două volume. Eventualii cititori vor constata că prefaţa e constituită din două interviuri mai vechi pe care i le-am acordat distinsului scriitor Al. D. Funduianu.

Redau aici un răspuns al meu  la una din întrebările puse de prefaţator şi dat la timpul când a fost publicat LDE 134 ( „Ce stă la baza analizelor  făcute cărţilor epigramiştilor?”):

 Analizele se bazează pe nişte credinţe ale mele privind epigramistul.  L-am considerat mereu ca fiind o „dronă” a timpului său  care survolează lumea cu scopul de a-i identifica  inadvertenţele sociale, morale sau de domeniul esteticului. Apoi este relevantă pentru mine relaţia dintre cele două elemente ale dipolului ironie – umor. Scopenhauer este unul din cei care explică deosebirile dintre ironie şi umor, realizând un fel de joc între două cuvinte: “seriozitate” şi “poantă”. Ironia ar fi poanta ascunsă în spatele seriozităţii, cam aşa cum se întâmplă la Stelică Romaniuc, Mihai Haivas, Grigore Cotul, Mihai Cornaci, Al. D. Funduianu, Ionel Bejenaru, Gheorghe Bâlici, Gheorghe Bălăceanu, Valentin David  sau Max Opaiţ.  Umorul ar fi seriozitatea  pitită în spatele poantei, cum întâlnim la Vasile Larco, Petru-Ioan Gârda, Mihai Batog-Bujeniţă, Vasile Manole, Nae Brădăţeanu, Gheorghe Gurău, Gheorghe Hreapcă, Mihai Sălcuţan, Sorin Finchelstein, Ion Diviza sau George Eftimie. Vreţi  să vă puneţi la punct cu identitatea, temperamentul şi cultura românilor? Atunci nu luaţi ca surse de informare doar istoricii, antropologii, sociologii, stiliştii sau psihologii  neamului nostru.. Rubrica pe care o ţin  are, după cum ai observant, o astfel de secvenţă a radiografierii prezentului susţinută permanent de Nicolae Mătcaş, Leru Cicoare, Nicolae Crihăneanu sau Dumitru Bujdoiu. Nu am nicio explicaţie (sau poate am una, dar o ţin pentru mine!) de ce botoşănenii locali nu prea trimit epigrame la rubrica mea. Primesc însă foarte multe de la botoşănenii  stabiliţi în ţară şi de la nebotoşăneni, cărora le mulţumesc  pentru aceasta şi, iată, am ajuns la ediţia 134. Mulţi îmi trimit cărţile lor despre care scriu cu o plăcere deosebită. Analizele mele, după cum ai observant şi tu cândva, au ca bază disciplinele auxiliare, accentul punându-l pe demersul sociologic. Rămân la ideea că epigramele  trebuie scrise şi pentru oameni nu numai pentru a arăta cât de meşteşugit folosim rimele, pentru a participa la concursuri sau pentru a ne exacerba EUL care, la un epigramist, oricând o poate lua razna (ştiu câţiva astfel de epigramişti!). Primesc de la ei, dar şi de la neepigramişti, multe semnale încurajatoare.  Redau  aici pe ultimele două: 1. Bunul meu prieten botoşănean – deci concetăţeanul meu geografic şi literar – distinsul profesor-epigramist Georgică Manole publică pi Ştirili di la Botşăni o exegeză rafinată şi exhaustivă a volumului meu „Epigrame Incendiare”. Prin această „deszidire” (termen pe care îl împrumut de la domnia sa) măgulitoare, meşterul Manole dovedeşte că nu-mi poartă pică pentru înţepăturile epigramistice pe care i le administrez cu o perseverenţă ţânţărească.” (Sorin Finchelstein, 8 februarie 2021); 2. “Am văzut abia acum recenzia cărții mele de la Humanitas, pe care ați avut bunăvoința s-o scrieți pentru știri.botosani.ro și țin să vă mulțumesc. Cred că ați găsit un unghi de prezentare judicios. Mă bucur că n-ați ațipit citind volumul. Cu cele mai bune gânduri, Cristian Preda. (21 februarie 2021).  Scriu despre epigrame şi epigramişti pentru că aceste patru versuri sunt o vioiciune a spiritului, o victorie a minţii, aşa cum este şi poezia. Unii pun multă delicateţe şi-şi conduc creaţiile spre tonuri madrigaliene, alţii sunt constatatori. Foarte mulţi sunt oameni de atitudine, unii scriu din perspectivă psihologică, alţii din perspectivă sociologică, câţiva sunt freudieni, unii pentru a-şi pune în evidenţă sinele etc. Toate punctele mele de vedere (comentarii, recenzii, cronici etc.) îşi vor găsi locul, într-un volum intitulat „Cu, de, la, în, pe, prin, sub, către, contra…cărţilor epigramiştilor”.

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

LA COTNARI

În cramă n-arunc vorbe-n van,

Dar pe măsură ce trec anii,

Pe Chardonnay nu dau un ban…

Ci cu plăcere-aş da toţi banii! (VASILE LARCO)

 

EPIGRAMISTUL

Firul gândului îşi toarce,

Epigrame de-i citeşti,

Vezi, prin poante, că te-ntoarce…

Cam aşa ca la Ploieşti! (VASILE LARCO)

 

PARADOX

Ştim – prostia-i infinită,

Dar avem destule date

Că e, totuşi, împărţită

În ediţii limitate. (GRIGORE COTUL)

 

SOLIDARITATE DE ALEGĂTORI

Coalizaţi spontan

De-ambiţii chiar frivole:

Când ei sunt la ciolan,

Ne batem pe fasole. (GRIGORE COTUL)

 

VARIAŢIE DE MASĂ

Săraca vecina mea,

Tinereţile-o omoară:

Mai tot timpul este grea

De când e… uşoară! (DUMITRU MONACU)

 

TRATAMENT

Boala ei prea mult nu ţine

Şi nici nu-i greu de tratat,

Culmea-i că se face bine

Când… cade la pat! (DUMITRU MONACU)

 

ATENŢI E LA RITM!

Rime, accente şi-o poantă,

Bune de-ar fi, vezi şi drama:

Când prozodia e boantă

Cade-n mod cert epigrama! (MIHAI HAIVAS)

 

DARURILE CREATORULUI

Astăzi în lume putem constata:

Doar la bărbaţi,  El şi minte le dete,

Iar la femei, chiar şi tinere fete:

Căi şi tertipuri, spre a le-o fura! (MIHAI HAIVAS)

 

OCEANE ŞI FEMEI

Din cercetări doar cu ele făcute,

Iată părerea pe care-o strecor:

Multe averi de amploare-s pierdute

Pe fundul lor!  (MIHAI HAIVAS)

 

UMOR ÎN TÂRGUL IEȘILOR

La un joc cu metagrame,

Un confrate se întrece

Și comandă epigrame

„`A la carte”- la... Bolta Rece! (MAX OPAIŢ)

 

LACUL SNAGOV ESTE ÎNCONJURAT

DE VILELE  UNOR FOȘTI SAU ACTUALI

POLITICIENI SAU OAMENI DE AFACERI

Căpușând Snagovul tot,

Adunați ca la agapă,

Actuali sau foști ,socot,

Intră mai ușor la ... apă! (MAX OPAIŢ)

 

UN PARLAMENTAR:

„LEGILE EDUCAȚIEI ESTE PENTRU VIITOR!”

Cum rezultatele le punem 

Pe seama școlii, deseori,

Vedem parlamentari și spunem

Că-n școală se mai fac erori! (MAX OPAIŢ)

 

URBEA MEA -  PLINĂ DE CONSTRUCTORI
În Orașul meu frumos
Străzile-s cu susu-n jos
Și se văd atâtea scule
Și se-aud atâtea..sule! (AXENTE IUGA)
 

NEDUMERIRE
Mi-a venit o șefă rea,
Dar mă-ntreb: femeie-i oare?
C-am văzut-o cum făcea
Treaba mică din picioare! (AXENTE IUGA)


...SAHARIAN
Azi în sat un praf ca varul
Nesimțit s-a aciuit,
Satu-acum e ca primarul...
Prăfuit! (AXENTE IUGA)


DE PAȘTI
Prietenului reformat
I-am scris, cu telefonul nou,
Un sincer: "HRISTOS  A-NVIAT!
(Fiindcă am mâncat un Ou). (AXENTE IUGA)

 

REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO

 

AMANTA

Amanta-i un șampon firesc,

De care nu pot să mai scap;

Mi-a spus nevasta s-o iubesc

Și să mă spăl cu ea pe cap! (NICĂ JANET)

 

O fi amanta ta șampon

Și tu un tip cam iubăreț

Dar pân' la urmă, ghinion,

Nevasta-ți face părul creț! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

CAMPANIA ELECTORALĂ

O spun direct, deci fără vorbă multă:

Campania electorală-mi pare

Că-i perioada când adulții-ascultă,

Copilăroși, povești nemuritoare. (NICĂ JANET)

 

De- ar fi povești nemuritoare

Încă ar fi mare scofală

Dar sunt minciuni sforăitoare

Și fabule fără morală! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

NOTA BENE!

Ne-o spun atâţia oameni trişti

Că „plouă cu epigramişti”!

E-adevărat, dar fi-vor drame

Că plouă şi în epigrame! (NICĂ JANET)

 

Să plouă, însă cu umor

În ritmul iambic, că-i ușor,

Dar e adevărată crimă

Când " plouă" fără ritm și rimă... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

IMPOSIBILITATE

Oricât aş fi de analitic

Cu toate cele ce-au făcut,

Pe guvernanți nu pot să-i critic...

Prostia lor mă lasă mut. (STELICĂ ROMANIUC)

 

Mai bine te lăsa ciolac

Să nu mai pui în urnă votul

Că mutălăii tac și tac
Pân-o să ne prostim cu totul. (ŞTEFAN BAŞNO)

 

PRIVELIȘTE

Vecina umblă goală-n casă,

Dar o perdea-i la geam netrasă,

Lăsând cumva să se-înțeleagă,

Că n-are cine să i-o tragă. (STELICĂ ROMANIUC)

 

Și tu, Stelică ce păzești ?

În loc aici să te hlizesti

Du-te, ajut-o pe vecina,

Trage-i... perdeaua, stingi lumina... (ŞTEFAN BAŞNO)

 

Eu o ajut de obicei,

Dar frică-mi e că mă încing

Și amețit de trupul ei,

În loc s-o trag am să i-o-mping. (STELICĂ ROMANIUC)

 

Să știi că m-am cam supărat

Eu te știam manierat

Și-acum îi dai cu zeflemeaua!

Adică, cum să-mpingi perdeaua??? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

UNII BUCUROȘI DE

ÎNCĂLZIRE

Când era o iarnă grea,

Cu zăpada foarte mare,

Prima grijă-a lor era

Către crâșmă o cărare.! (RADU MIHAI)

 

Decizie justificată

Chiar de se supără soția

Acolo-i zona preferată

Să discutăm democrația! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

UNII FOTBALIȘTI

Fiind cotați cu-acest talent

Promit să facă performanțe.

Se dau ei “mari”, dar permanent

Rămân în stadiul de speranțe. (RADU MIHAI)

 

Performanța, bre, bădie,

Presupune-antrenament

Nu doar pe la frizerie

Să îți faci abonament! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

DE 1 APRILIE

De-o lege bună în intenții

Românii se vor bucura:

Salarii, pensii și subvenții

În viitor se vor tripla. (RADU MIHAI)

 

Hai, domnule, că ești zgârcit

Adică, ce, te doare gura

Să schimbi oleacă partitura

Spunând: „Vor crește înzecit ! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

PROASTE TRANSMISIUNI TV-SPORT

Ori cameramanii-s beți,

Ori sunt proști, incompetenți;

Vezi meci ca din avion,

Niște pitici pe gazon. (DUMITRU BUJDOIU)

 

ZIUA PĂCĂLELILOR ÎN 2024

Ziua păcălelilor

Nu e- ntâi aprilie,

Este 9 iunie,

Prima zi a…voturilor. (DUMITRU BUJDOIU)

 

ȘI DE RÂSUL BABELOR

- I-auziși pe-yankey, surato,

Că p-ăsta nu-l vor la NATO?

-  Dădu, caca, miliarde

P-o șapcă și trei petarde. ( DUMITRU BUJDOIU)

 

RASISMUL ȘI “ VOIEVODUL ȚIGANILOR”

de J. Strauss

Opereta e de vis,

Dar rasismul nu-i prescris;

Salvați titlul de-autor:

“Voievodul …rromilor” (DUMITRU BUJDOIU)

 

PUI DE URS CASCADOR LA “AFI”  BRAȘOV

A băut suc, a mâncat,

De la etaj a plonjat;

Întrebări: cum a intrat?

N-a plătit, de l-a-mpușcat? (DUMITRU BUJDOIU)

 

AFACEREA WATERGATE NU S-A DUS PE POTOMAC?

De la faimosul Watergate

La mai dositul Pfizergate...

Afaceri câte-or mai urma

Și politruci – scandaliza? (LERU CICOARE)

 

ROMÂNULUI I-I DAT SĂ ZBOARE

Să-noate pești în ape tulburi,

Ciori zboare-n largul cerului,

Dar pe pământ - să cadă plumburi

Pe capul rinocerului?! (LERU CICOARE)

 

POATE SĂ VINĂ ȘI POTOPUL

Cade peste țară-un bolf?

Președintele-i la golf!

Ba să cadă chiar și-o dronă,

Flegma lui e tot afonă. (LERU CICOARE)

 

PODUL DIN BRĂILA S-A NĂSCUT CU CĂIȚĂ

Cade-o dronă (lași abjecți!)

Cu trotl, ce Dumnezeu!

Competenții, circumspecți,

Mai nu spun că-i   ... ozenéu. (LERU CICOARE)

 

CARE-I MAI BREAZ ÎN PRIVINȚA DRONEI?

E știut că, la tot baiul,

Rusu-o face pe niznaiul,

Dar al nostru, șmecherește,

Că nu zboară nici un pește. (LERU CICOARE)

 

VIAȚA NI-E ÎN MÂNA CUI?

Nu ne-a pus viața-n pericol,

C-a picat pe câmp agricol.

Dacă peste sat cădea,

Atunci cine răspundea? (LERU CICOARE)

 

ÎNTREBARE CĂTRE ORGANUL  LEGISLATIV

Poate fi dat jos din zbor

Un obiect ce-i pilotat,

Unul fără-aviator

Nu-i nicicum reglementat.

Câți ani să decizi ritos

Și-o torpilă s-o dăm jos? LERU CICOARE)

 

SĂ NU VADĂ RUSUL URMA?

Drona cum să fi căzut,

Craterul să-l fi făcut,

Dacă groapa-i astupată

De când búni era fată? (LERU CICOARE)

 

ANU-ACESTA – ȘI TERESTRU!

Ce lejer ne bagă-n Schengen,

Parc-am face-o cursă-n Méngen!

Unu-a pus și premiu – un pui

Galben: capul anului! (LERU CICOARE)

 

CURTEA DĂ EXEMPLU DE ECHITATE SOCIALĂ?

Când își dă indemnizații

Pân-la siderale spații,

Ea, Constituționala,

Cum stă-n țară cu morala? (LERU CICOARE)

 

LOCUL NOSTRU ÎN UE

Nu degeaba ne-am spetit,

Angajații de la stat:

Campioni la cheltuit

Și codași la  colectat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CHIAR ȘI-N UNELE DEMOCRAȚII AHTIAȚII DE PUTERE IGNORĂ LEGILE

Recurg la mítice tertipuri,

Încalcă legi, stereotipuri,

Numai să treacă înșiși hopul,

De-o fi să vină și potopul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

AICI E BUBA!

Când acuzi vreun demnitar

Că-ar avea contract cu statul,

Statul nu – falimentar –

De la el s-a-mprumutatu? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ILUZIONISM LA ENERGIA ELECTRICĂ

Când în lume prețul scade,

De ce, onorați dijmari,

La noi ele-s plafonate,

Iar facturile sunt mari? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SPATELE UNEI AFACERI PROSPERE

Când ajunge să constate

Că-i merg strună toatele

Tu te-ntreabă și socoate

Cine-i ține spatele. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PREZENTUL SUMBRU ȘI VIITORUL LUMINOS ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ

Legea ce-o să ieftinească

Hrana bio românească

Au s-o facă? Benvenuto!

De ce încă n-au făcut-o? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ELECTORII CĂTRE CERȘETORUL UNUI NOU MANDAT

Ne vii din nou cu o poveste,

Ți-ai uns obrazul cu-alifie?

Ne-am săturat să spui ce este,

Mai bine – ce n-o să mai fie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

UN NOU MOD DE-A-ȚI FACE DRUM

Metode nu-s mai bune-n lume

Să scapi în cursă de rivali

Decât să-i iei ușor cu glume

Și să-i ridici baroni locali. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

SUPRAVEGHETOR DE-O ORĂ

Un frizer de meserie,

Pus la jocuri de noroc,

Bine nu-și intră-n simbrie,

Că pe loc fu scos  din joc. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

BUCURIA NE-A CĂZUT ÎN SCÂRBĂ?

Fața ne-a luat întrândul

În râvnitul lung pasaj,

Liberul acces schimbându-l

Cu controlul prin sondaj. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

COMPETIȚIE CU NĂBĂDĂI

Ce păcat i-o da fiori?

Faptul că nu ține post?

Pierde din susținători

Și din cei ce nu i-au fost. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

UNII PRIMARI ÎȘI PROMOVEAZĂ-N FUNCȚII TOT NATUL

Au ajuns în stat măríi,

Și-au plantat copiii-n posturi.

Nu-s în țară primării

Câți nepoți își cată rosturi. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

„ÎNCĂ NU S-A PUS ÎN DISCUȚIE ACEASTĂ PROBLEMĂ”

Ce lesne e a fi ministru

Și a răspunde la-ntrebări,

În loc, în postul tău sinistru,

Să ai pe loc și rezolvări! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

PE ROMÂN NU-L ÎNDEMNA,

CI-L AJUTĂ-A CUMPĂRA

Pe român să-l chemi popește

Să mănânce românește?

Dă-i produse românești,

Dar la prețuri omenești. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

PUI VOPSIȚI PENTRU CONSUMATORI NĂUCIȚI

Vrând puii lor să pară că-s de casă,

Să-i vândă la un preț mai ridicat,

I-au dat cu caroten și tămâioasă.

Deci nu sunt puii toxici, de-aruncat,

Intențiile fiind cele mai bune.

Doar marketingu-i crasă-nșelăciune! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

ȘEFUL CASEI DE PENSII NE LINIȘTEȘTE

Dacă te-ai născut în anul...,

Ai stat prost un veac cu banul,

Atunci, la recalculare,

Nu pupi nici o majorare. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

JALEA MIELULUI DE PAȘTE

-Un’ te duci tu, mielule?

-La tarabă, domnule.

-Ce să faci tu, mielule?

-Niște euro, domnule.

-Ce te mână, mielule?

-Ticala, boierule:

Statul nu mai investește,

Ciobănașul sărăcește,

Iarna iarba nu mai crește...

-Ce-ai să faci tu, mielule,

În Obor, blajinule,

Dacă neamul meu, șoimanul,

Nu te cumpără, sărmanul,

Cu cincizeci lei kilogramul?

-Ce să fac, domn’e, cu blamul:

Cum apare-n zare ceamul,

Eu – țuști! pe corabie

Și drept în Arábie! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CINE LE DĂ PATALAMAUA DE VEDETĂ?

Au ce blestem soarta ne dete?

Să strigi? Să plângi? Să râzi? Să mori?

La câte nasc pe zi vedete,

De unde-atâția spectatori? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

INTERLOPII PUN STĂPÂNIRE ȘI PE CIMITIR

Credeam că cimitirul „Bellu”

E-un Panteon: al Neamului!

Din criptă, -un ins cu parabellum:

„Un Templu. Dar al Banului!” (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CONSTATARE

Bărbatul însurat

Este respectat,

Ȋşi arată şi mândria:

Face tot ce vrea...soţia. (ADRIAN TIMOFTE)

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Cosmin Andrei a anunțat că va continua construcția de locuințe și programele de reabilitare termică a blocurilor

astăzi, 13:02
2

Primarul Municipiului Botoșani, Cosmin Andrei, a anunțat că va continua și în mandatul următor programele de investiții pentru construcția de locuințe noi și pentru anveloparea termică...

Șapte ani de la plecarea scrimerului botoșănean care a participat la două ediții ale Jocurilor Olimpice!

astăzi, 12:52
23

Fost campion național, medaliat la Campionatul Mondial cu echipa României, Dan Găureanu a participat la două ediții ale Jocurilor Olimpice.În ultima parte a vieții a activat ca an...

Turiștii români vor putea să călătorească în Turcia doar cu buletinul!

astăzi, 12:50
24

Cetățenii români pot călători în Turcia doar cu buletinul, potrivit unui decret prezidențial semnat de Recep Tayyip Erdogan și publicat în Monitorul Oficial al Turciei.Marc...