Pe data de 1 aprilie 2024 mi-a ieşit de la tipar cartea „Cu, de, la, în, pe, prin, sub, către, contra… cărţilor epigramiştilor” (vol. I, Editura „Stef”, Iaşi, 2024). Volumul cuprinde cronici la cărţile botoşănenilor Vasile Larco, Mihai Haivas, Sorin Finchelstein, Victor Corduneanu, Maria Panciuc-Bucătaru şi Florentin Florescu. Cititorii pot întâlni cronici şi la cărţile unor epigramişti din ţară şi din Republica Moldova: Sofronie Ivanovici, Elis Râpeanu, Mihai Sălcuţan, Gheorghe Bălăceanu, Grigore Cotul, David Valentin, Ion Moraru, Eugen Deutsch, Cincinat Pavelescu, Maximilian Opaiţ, Girel Barbu, George Eftimie, George Lungoci, Gheorghe Gurău, Gheorghe I. Gheorghe, Efim Tarlapan, Valerian Lică, Corneliu Berbente, Any Drăgoianu, Nelu Vasile, Giuseppe Navarra, George Zarafu, Mircea Trifu, Ion Diviza şi Gheorghe Bâlici, Toate cronicile au apărut mai întâi în rubrica „Loc de dat cu…epigrama” (LDE) pe care o susţin în ŞtiriBt şi care în acest moment se apropie de nr. 300, asta însemnând că vor urma sub acest titlu încă două volume. Eventualii cititori vor constata că prefaţa e constituită din două interviuri mai vechi pe care i le-am acordat distinsului scriitor Al. D. Funduianu.
Redau aici un răspuns al meu la una din întrebările puse de prefaţator şi dat la timpul când a fost publicat LDE 134 ( „Ce stă la baza analizelor făcute cărţilor epigramiştilor?”):
Analizele se bazează pe nişte credinţe ale mele privind epigramistul. L-am considerat mereu ca fiind o „dronă” a timpului său care survolează lumea cu scopul de a-i identifica inadvertenţele sociale, morale sau de domeniul esteticului. Apoi este relevantă pentru mine relaţia dintre cele două elemente ale dipolului ironie – umor. Scopenhauer este unul din cei care explică deosebirile dintre ironie şi umor, realizând un fel de joc între două cuvinte: “seriozitate” şi “poantă”. Ironia ar fi poanta ascunsă în spatele seriozităţii, cam aşa cum se întâmplă la Stelică Romaniuc, Mihai Haivas, Grigore Cotul, Mihai Cornaci, Al. D. Funduianu, Ionel Bejenaru, Gheorghe Bâlici, Gheorghe Bălăceanu, Valentin David sau Max Opaiţ. Umorul ar fi seriozitatea pitită în spatele poantei, cum întâlnim la Vasile Larco, Petru-Ioan Gârda, Mihai Batog-Bujeniţă, Vasile Manole, Nae Brădăţeanu, Gheorghe Gurău, Gheorghe Hreapcă, Mihai Sălcuţan, Sorin Finchelstein, Ion Diviza sau George Eftimie. Vreţi să vă puneţi la punct cu identitatea, temperamentul şi cultura românilor? Atunci nu luaţi ca surse de informare doar istoricii, antropologii, sociologii, stiliştii sau psihologii neamului nostru.. Rubrica pe care o ţin are, după cum ai observant, o astfel de secvenţă a radiografierii prezentului susţinută permanent de Nicolae Mătcaş, Leru Cicoare, Nicolae Crihăneanu sau Dumitru Bujdoiu. Nu am nicio explicaţie (sau poate am una, dar o ţin pentru mine!) de ce botoşănenii locali nu prea trimit epigrame la rubrica mea. Primesc însă foarte multe de la botoşănenii stabiliţi în ţară şi de la nebotoşăneni, cărora le mulţumesc pentru aceasta şi, iată, am ajuns la ediţia 134. Mulţi îmi trimit cărţile lor despre care scriu cu o plăcere deosebită. Analizele mele, după cum ai observant şi tu cândva, au ca bază disciplinele auxiliare, accentul punându-l pe demersul sociologic. Rămân la ideea că epigramele trebuie scrise şi pentru oameni nu numai pentru a arăta cât de meşteşugit folosim rimele, pentru a participa la concursuri sau pentru a ne exacerba EUL care, la un epigramist, oricând o poate lua razna (ştiu câţiva astfel de epigramişti!). Primesc de la ei, dar şi de la neepigramişti, multe semnale încurajatoare. Redau aici pe ultimele două: 1. „Bunul meu prieten botoşănean – deci concetăţeanul meu geografic şi literar – distinsul profesor-epigramist Georgică Manole publică pi Ştirili di la Botşăni o exegeză rafinată şi exhaustivă a volumului meu „Epigrame Incendiare”. Prin această „deszidire” (termen pe care îl împrumut de la domnia sa) măgulitoare, meşterul Manole dovedeşte că nu-mi poartă pică pentru înţepăturile epigramistice pe care i le administrez cu o perseverenţă ţânţărească.” (Sorin Finchelstein, 8 februarie 2021); 2. “Am văzut abia acum recenzia cărții mele de la Humanitas, pe care ați avut bunăvoința s-o scrieți pentru știri.botosani.ro și țin să vă mulțumesc. Cred că ați găsit un unghi de prezentare judicios. Mă bucur că n-ați ațipit citind volumul. Cu cele mai bune gânduri, Cristian Preda.” (21 februarie 2021). Scriu despre epigrame şi epigramişti pentru că aceste patru versuri sunt o vioiciune a spiritului, o victorie a minţii, aşa cum este şi poezia. Unii pun multă delicateţe şi-şi conduc creaţiile spre tonuri madrigaliene, alţii sunt constatatori. Foarte mulţi sunt oameni de atitudine, unii scriu din perspectivă psihologică, alţii din perspectivă sociologică, câţiva sunt freudieni, unii pentru a-şi pune în evidenţă sinele etc. Toate punctele mele de vedere (comentarii, recenzii, cronici etc.) îşi vor găsi locul, într-un volum intitulat „Cu, de, la, în, pe, prin, sub, către, contra…cărţilor epigramiştilor”.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
LA COTNARI
În cramă n-arunc vorbe-n van,
Dar pe măsură ce trec anii,
Pe Chardonnay nu dau un ban…
Ci cu plăcere-aş da toţi banii! (VASILE LARCO)
EPIGRAMISTUL
Firul gândului îşi toarce,
Epigrame de-i citeşti,
Vezi, prin poante, că te-ntoarce…
Cam aşa ca la Ploieşti! (VASILE LARCO)
PARADOX
Ştim – prostia-i infinită,
Dar avem destule date
Că e, totuşi, împărţită
În ediţii limitate. (GRIGORE COTUL)
SOLIDARITATE DE ALEGĂTORI
Coalizaţi spontan
De-ambiţii chiar frivole:
Când ei sunt la ciolan,
Ne batem pe fasole. (GRIGORE COTUL)
VARIAŢIE DE MASĂ
Săraca vecina mea,
Tinereţile-o omoară:
Mai tot timpul este grea
De când e… uşoară! (DUMITRU MONACU)
TRATAMENT
Boala ei prea mult nu ţine
Şi nici nu-i greu de tratat,
Culmea-i că se face bine
Când… cade la pat! (DUMITRU MONACU)
ATENŢI E LA RITM!
Rime, accente şi-o poantă,
Bune de-ar fi, vezi şi drama:
Când prozodia e boantă
Cade-n mod cert epigrama! (MIHAI HAIVAS)
DARURILE CREATORULUI
Astăzi în lume putem constata:
Doar la bărbaţi, El şi minte le dete,
Iar la femei, chiar şi tinere fete:
Căi şi tertipuri, spre a le-o fura! (MIHAI HAIVAS)
OCEANE ŞI FEMEI
Din cercetări doar cu ele făcute,
Iată părerea pe care-o strecor:
Multe averi de amploare-s pierdute
Pe fundul lor! (MIHAI HAIVAS)
UMOR ÎN TÂRGUL IEȘILOR
La un joc cu metagrame,
Un confrate se întrece
Și comandă epigrame
„`A la carte”- la... Bolta Rece! (MAX OPAIŢ)
LACUL SNAGOV ESTE ÎNCONJURAT
DE VILELE UNOR FOȘTI SAU ACTUALI
POLITICIENI SAU OAMENI DE AFACERI
Căpușând Snagovul tot,
Adunați ca la agapă,
Actuali sau foști ,socot,
Intră mai ușor la ... apă! (MAX OPAIŢ)
UN PARLAMENTAR:
„LEGILE EDUCAȚIEI ESTE PENTRU VIITOR!”
Cum rezultatele le punem
Pe seama școlii, deseori,
Vedem parlamentari și spunem
Că-n școală se mai fac erori! (MAX OPAIŢ)
URBEA MEA - PLINĂ DE CONSTRUCTORI
În Orașul meu frumos
Străzile-s cu susu-n jos
Și se văd atâtea scule
Și se-aud atâtea..sule! (AXENTE IUGA)
NEDUMERIRE
Mi-a venit o șefă rea,
Dar mă-ntreb: femeie-i oare?
C-am văzut-o cum făcea
Treaba mică din picioare! (AXENTE IUGA)
...SAHARIAN
Azi în sat un praf ca varul
Nesimțit s-a aciuit,
Satu-acum e ca primarul...
Prăfuit! (AXENTE IUGA)
DE PAȘTI
Prietenului reformat
I-am scris, cu telefonul nou,
Un sincer: "HRISTOS A-NVIAT!
(Fiindcă am mâncat un Ou). (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
AMANTA
Amanta-i un șampon firesc,
De care nu pot să mai scap;
Mi-a spus nevasta s-o iubesc
Și să mă spăl cu ea pe cap! (NICĂ JANET)
O fi amanta ta șampon
Și tu un tip cam iubăreț
Dar pân' la urmă, ghinion,
Nevasta-ți face părul creț! (ŞTEFAN BAŞNO)
CAMPANIA ELECTORALĂ
O spun direct, deci fără vorbă multă:
Campania electorală-mi pare
Că-i perioada când adulții-ascultă,
Copilăroși, povești nemuritoare. (NICĂ JANET)
De- ar fi povești nemuritoare
Încă ar fi mare scofală
Dar sunt minciuni sforăitoare
Și fabule fără morală! (ŞTEFAN BAŞNO)
NOTA BENE!
Ne-o spun atâţia oameni trişti
Că „plouă cu epigramişti”!
E-adevărat, dar fi-vor drame
Că plouă şi în epigrame! (NICĂ JANET)
Să plouă, însă cu umor
În ritmul iambic, că-i ușor,
Dar e adevărată crimă
Când " plouă" fără ritm și rimă... (ŞTEFAN BAŞNO)
IMPOSIBILITATE
Oricât aş fi de analitic
Cu toate cele ce-au făcut,
Pe guvernanți nu pot să-i critic...
Prostia lor mă lasă mut. (STELICĂ ROMANIUC)
Mai bine te lăsa ciolac
Să nu mai pui în urnă votul
Că mutălăii tac și tac
Pân-o să ne prostim cu totul. (ŞTEFAN BAŞNO)
PRIVELIȘTE
Vecina umblă goală-n casă,
Dar o perdea-i la geam netrasă,
Lăsând cumva să se-înțeleagă,
Că n-are cine să i-o tragă. (STELICĂ ROMANIUC)
Și tu, Stelică ce păzești ?
În loc aici să te hlizesti
Du-te, ajut-o pe vecina,
Trage-i... perdeaua, stingi lumina... (ŞTEFAN BAŞNO)
Eu o ajut de obicei,
Dar frică-mi e că mă încing
Și amețit de trupul ei,
În loc s-o trag am să i-o-mping. (STELICĂ ROMANIUC)
Să știi că m-am cam supărat
Eu te știam manierat
Și-acum îi dai cu zeflemeaua!
Adică, cum să-mpingi perdeaua??? (ŞTEFAN BAŞNO)
UNII BUCUROȘI DE
ÎNCĂLZIRE
Când era o iarnă grea,
Cu zăpada foarte mare,
Prima grijă-a lor era
Către crâșmă o cărare.! (RADU MIHAI)
Decizie justificată
Chiar de se supără soția
Acolo-i zona preferată
Să discutăm democrația! (ŞTEFAN BAŞNO)
UNII FOTBALIȘTI
Fiind cotați cu-acest talent
Promit să facă performanțe.
Se dau ei “mari”, dar permanent
Rămân în stadiul de speranțe. (RADU MIHAI)
Performanța, bre, bădie,
Presupune-antrenament
Nu doar pe la frizerie
Să îți faci abonament! (ŞTEFAN BAŞNO)
DE 1 APRILIE
De-o lege bună în intenții
Românii se vor bucura:
Salarii, pensii și subvenții
În viitor se vor tripla. (RADU MIHAI)
Hai, domnule, că ești zgârcit
Adică, ce, te doare gura
Să schimbi oleacă partitura
Spunând: „Vor crește înzecit ! (ŞTEFAN BAŞNO)
PROASTE TRANSMISIUNI TV-SPORT
Ori cameramanii-s beți,
Ori sunt proști, incompetenți;
Vezi meci ca din avion,
Niște pitici pe gazon. (DUMITRU BUJDOIU)
ZIUA PĂCĂLELILOR ÎN 2024
Ziua păcălelilor
Nu e- ntâi aprilie,
Este 9 iunie,
Prima zi a…voturilor. (DUMITRU BUJDOIU)
ȘI DE RÂSUL BABELOR
- I-auziși pe-yankey, surato,
Că p-ăsta nu-l vor la NATO?
- Dădu, caca, miliarde
P-o șapcă și trei petarde. ( DUMITRU BUJDOIU)
RASISMUL ȘI “ VOIEVODUL ȚIGANILOR”
de J. Strauss
Opereta e de vis,
Dar rasismul nu-i prescris;
Salvați titlul de-autor:
“Voievodul …rromilor” (DUMITRU BUJDOIU)
PUI DE URS CASCADOR LA “AFI” BRAȘOV
A băut suc, a mâncat,
De la etaj a plonjat;
Întrebări: cum a intrat?
N-a plătit, de l-a-mpușcat? (DUMITRU BUJDOIU)
AFACEREA WATERGATE NU S-A DUS PE POTOMAC?
De la faimosul Watergate
La mai dositul Pfizergate...
Afaceri câte-or mai urma
Și politruci – scandaliza? (LERU CICOARE)
ROMÂNULUI I-I DAT SĂ ZBOARE
Să-noate pești în ape tulburi,
Ciori zboare-n largul cerului,
Dar pe pământ - să cadă plumburi
Pe capul rinocerului?! (LERU CICOARE)
POATE SĂ VINĂ ȘI POTOPUL
Cade peste țară-un bolf?
Președintele-i la golf!
Ba să cadă chiar și-o dronă,
Flegma lui e tot afonă. (LERU CICOARE)
PODUL DIN BRĂILA S-A NĂSCUT CU CĂIȚĂ
Cade-o dronă (lași abjecți!)
Cu trot
l, ce Dumnezeu!
Competenții, circumspecți,
Mai nu spun că-i ... ozenéu. (LERU CICOARE)
CARE-I MAI BREAZ ÎN PRIVINȚA DRONEI?
E știut că, la tot baiul,
Rusu-o face pe niznaiul,
Dar al nostru, șmecherește,
Că nu zboară nici un pește. (LERU CICOARE)
VIAȚA NI-E ÎN MÂNA CUI?
Nu ne-a pus viața-n pericol,
C-a picat pe câmp agricol.
Dacă peste sat cădea,
Atunci cine răspundea? (LERU CICOARE)
ÎNTREBARE CĂTRE ORGANUL LEGISLATIV
Poate fi dat jos din zbor
Un obiect ce-i pilotat,
Unul fără-aviator
Nu-i nicicum reglementat.
Câți ani să decizi ritos
Și-o torpilă s-o dăm jos? LERU CICOARE)
SĂ NU VADĂ RUSUL URMA?
Drona cum să fi căzut,
Craterul să-l fi făcut,
Dacă groapa-i astupată
De când búni era fată? (LERU CICOARE)
ANU-ACESTA – ȘI TERESTRU!
Ce lejer ne bagă-n Schengen,
Parc-am face-o cursă-n Méngen!
Unu-a pus și premiu – un pui
Galben: capul anului! (LERU CICOARE)
CURTEA DĂ EXEMPLU DE ECHITATE SOCIALĂ?
Când își dă indemnizații
Pân-la siderale spații,
Ea, Constituționala,
Cum stă-n țară cu morala? (LERU CICOARE)
LOCUL NOSTRU ÎN UE
Nu degeaba ne-am spetit,
Angajații de la stat:
Campioni la cheltuit
Și codași la colectat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CHIAR ȘI-N UNELE DEMOCRAȚII AHTIAȚII DE PUTERE IGNORĂ LEGILE
Recurg la mítice tertipuri,
Încalcă legi, stereotipuri,
Numai să treacă înșiși hopul,
De-o fi să vină și potopul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
AICI E BUBA!
Când acuzi vreun demnitar
Că-ar avea contract cu statul,
Statul nu – falimentar –
De la el s-a-mprumutatu? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ILUZIONISM LA ENERGIA ELECTRICĂ
Când în lume prețul scade,
De ce, onorați dijmari,
La noi ele-s plafonate,
Iar facturile sunt mari? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SPATELE UNEI AFACERI PROSPERE
Când ajunge să constate
Că-i merg strună toatele
Tu te-ntreabă și socoate
Cine-i ține spatele. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PREZENTUL SUMBRU ȘI VIITORUL LUMINOS ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ
Legea ce-o să ieftinească
Hrana bio românească
Au s-o facă? Benvenuto!
De ce încă n-au făcut-o? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ELECTORII CĂTRE CERȘETORUL UNUI NOU MANDAT
Ne vii din nou cu o poveste,
Ți-ai uns obrazul cu-alifie?
Ne-am săturat să spui ce este,
Mai bine – ce n-o să mai fie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
UN NOU MOD DE-A-ȚI FACE DRUM
Metode nu-s mai bune-n lume
Să scapi în cursă de rivali
Decât să-i iei ușor cu glume
Și să-i ridici baroni locali. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
SUPRAVEGHETOR DE-O ORĂ
Un frizer de meserie,
Pus la jocuri de noroc,
Bine nu-și intră-n simbrie,
Că pe loc fu scos din joc. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
BUCURIA NE-A CĂZUT ÎN SCÂRBĂ?
Fața ne-a luat întrândul
În râvnitul lung pasaj,
Liberul acces schimbându-l
Cu controlul prin sondaj. (NICOLAE MĂTCAȘ)
COMPETIȚIE CU NĂBĂDĂI
Ce păcat i-o da fiori?
Faptul că nu ține post?
Pierde din susținători
Și din cei ce nu i-au fost. (NICOLAE MĂTCAȘ)
UNII PRIMARI ÎȘI PROMOVEAZĂ-N FUNCȚII TOT NATUL
Au ajuns în stat măríi,
Și-au plantat copiii-n posturi.
Nu-s în țară primării
Câți nepoți își cată rosturi. (NICOLAE MĂTCAȘ)
„ÎNCĂ NU S-A PUS ÎN DISCUȚIE ACEASTĂ PROBLEMĂ”
Ce lesne e a fi ministru
Și a răspunde la-ntrebări,
În loc, în postul tău sinistru,
Să ai pe loc și rezolvări! (NICOLAE MĂTCAȘ)
PE ROMÂN NU-L ÎNDEMNA,
CI-L AJUTĂ-A CUMPĂRA
Pe român să-l chemi popește
Să mănânce românește?
Dă-i produse românești,
Dar la prețuri omenești. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PUI VOPSIȚI PENTRU CONSUMATORI NĂUCIȚI
Vrând puii lor să pară că-s de casă,
Să-i vândă la un preț mai ridicat,
I-au dat cu caroten și tămâioasă.
Deci nu sunt puii toxici, de-aruncat,
Intențiile fiind cele mai bune.
Doar marketingu-i crasă-nșelăciune! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ȘEFUL CASEI DE PENSII NE LINIȘTEȘTE
Dacă te-ai născut în anul...,
Ai stat prost un veac cu banul,
Atunci, la recalculare,
Nu pupi nici o majorare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
JALEA MIELULUI DE PAȘTE
-Un’ te duci tu, mielule?
-La tarabă, domnule.
-Ce să faci tu, mielule?
-Niște euro, domnule.
-Ce te mână, mielule?
-Ticala, boierule:
Statul nu mai investește,
Ciobănașul sărăcește,
Iarna iarba nu mai crește...
-Ce-ai să faci tu, mielule,
În Obor, blajinule,
Dacă neamul meu, șoimanul,
Nu te cumpără, sărmanul,
Cu cincizeci lei kilogramul?
-Ce să fac, domn’e, cu blamul:
Cum apare-n zare ceamul,
Eu – țuști! pe corabie
Și drept în Arábie! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CINE LE DĂ PATALAMAUA DE VEDETĂ?
Au ce blestem soarta ne dete?
Să strigi? Să plângi? Să râzi? Să mori?
La câte nasc pe zi vedete,
De unde-atâția spectatori? (NICOLAE MĂTCAȘ)
INTERLOPII PUN STĂPÂNIRE ȘI PE CIMITIR
Credeam că cimitirul „Bellu”
E-un Panteon: al Neamului!
Din criptă, -un ins cu parabellum:
„Un Templu. Dar al Banului!” (NICOLAE MĂTCAȘ)
CONSTATARE
Bărbatul însurat
Este respectat,
Ȋşi arată şi mândria:
Face tot ce vrea...soţia. (ADRIAN TIMOFTE)