Cartea Rodicăi Zafiu, „101 cuvinte argotice” (ediţia a II-a, Editura „Humanitas”, Bucureşti, 2023), continuă cu descrierea argoului actual. Pe baza cercetărilor făcute, autoarea formulează câteva trăsături generale ale limbajului argotic: 1. „este fundamental oral”; 2. „cuvintele argotice circulă în multe versiuni fonetice”; 3. „variaţia semantică e mult mai mare”; 4. „sensurile cuvintelor nu sunt fixate, nu sunt stabilizate de nicio normă explicită”; 5. „are o evoluţie rapidă, cu înlocuiri spectaculoase”; 6. „tinde uneori spre economie de mijloace lingvistice”.
În ceea ce priveşte fonetica, simbolismul fonetic este cel ce caracterizează mulţi termeni argotici , mai ales din zona epitetelor depreciative (ciumpalac, piţipoancă, gherţoi etc.). Autoarea consideră că definitoriu pentru argou este nivelul pragmatic: „Argoul cuprinde acte de limbaj specifice, mai ales din sfera conflictuală: insulte, imprecaţii, ameninţări. Insultele cele mai grave sunt adresate femeilor şi bărbaţilor efeminaţi (argoul fiind un limbaj predominant masculin şi chiar machist). La acelaşi nivel pragmatic mai întâlnim: 1. „preluări parodice din filme sau literatură” (fratele meu alb, faţă palidă); 2. „adresări adesea ironic – depreciative” (Nea Caisă, Nea Cireaşă); 3. „formule specifice, eufemistice de depreciere” (a lu` peşte, a lu` manivelă, fiul ploii, nepotul cazanului etc.); 4. „ilustrarea actului de alungare” (roiu!, valea!, uşcheala!, tunde-o! etc.).
Rodica Zafiu îşi completează cercetarea cu o analiză a surselor lexicului argotic remarcându-se împrumuturile din limba romani, turcă, greacă modernă, idiş, germană şi slavă, lor adăugându-se elemente romanice şi, mai nou, anglicisme. Autoarea remarcă şi argouri a căror origine nu a putut fi stabilită, cum ar fi: matrafox sau caşcarabetă.
Autorii necunoscuţi ai argoului, confirmă Rodica Zafiu, apelează la procese semantice şi cognitive astfel încât preponderente sunt metafora (gândirea prin analogie, similitudini) şi metonimia (gândirea prin asociere), autoarea fiind categorică: „În orice limbaj argotic, metafora şi metonimia sunt principalele procedee de modificare a sensurilor”. Ca şi la epigramişti, aş zice.
Argourile se bazează şi pe jocurile de cuvinte, asigurând astfel funcţia expresivă şi estetică prin modificări ale cuvintelor şi ale expresiilor. Jocurile de cuvinte sunt acceptate dacă îndeplinesc unele condiţii: 1. „originalitate”; 2. „formă sonoră evocatoare”; 3. „surpriză umoristică”. Rodica Zafiu constată că la nivelul jocurilor de cuvinte, din punct de vedere etimologic, sunt prezente multe asocieri de cuvinte aparent absurde: beat rangă, beat mangă. Alături de calambur, de pseudo-nume proprii, pseudo – limbi străine sau deraiere lexicală, este prezent şi cuvântul- valiză. Crearea de cuvinte-valiză se realizează prin contaminarea a două cuvinte cu sens relativ apropiat: furlua, tembelizor, autopicioare, ţuicomicină etc.
Rămânem, în final, la un punct de vedere al autoarei, cu privire la cartea sa: „Prezenta lucrare s-a încumetat pe acest teren alunecos, unde efortul detectivistic aduce surprize şi satisfacţii mai mari decât în zonele mai aşezate, mai cunoscute ale limbii”. E o plăcere deosebită să treci printre cele „101 cuvinte argotice” şi să simţi aceeaşi senzaţie pe care a simţit-o Nichita Stănescu în „Apa vorbirii”, poem din „Argoticele” sale:
Câteodată însuşi cuvântul se împietreşte
în timp ce timpul împietreşte.
Câteodată ţi se face dor
de visul cu stele al altcuiva.
Când un adolescent sărută o adolescentă
scuipă-ţi ochii cu care-i vezi
şi răsare-ţi inima
şi umple-ţi-o cu viaţa altora
cum soarele umple întunericul
cu lumină.
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
AMINTIRI MINCINOASE
Parlamentaru-o fi poet,
Mereu e-n meditaţie
Şi dă o explicaţie:
Că n-are aprobat buget! (ELENA MÂNDRU)
CUPLU DE ŞAHIŞTI
Cearta trece precum valul,
Şahul li-e un sfetnic bun
Căci ea zilnic „sare calul”,
Iar el umblă de nebun. (VASILE LARCO)
TESTAMENTUL CHEFLIULUI
Când voi pleca spre Raiul cu belşuguri,
Acolo unde traiul e din plin,
Vreau o comoară din ciorchini de struguri
Şi-n candelă să fie numai vin! (VASILE LARCO)
BĂRBATUL CĂTRE PODGOREAN
În băuturi eu nu-s expert,
De-aceea nu mă umflu-n pene,
Dar ştiu, când vinul stă din fiert,
Va fierbe sângele în vene. (VASILE LARCO)
FUNDAMENTUL
Precum un foc dintr-o scânteie,
Bărbatului, din buni-străbuni,
Puterea-i vine din… femeie,
Iar celelalte-s… slăbiciuni! (IOAN MAMAISCHE)
FAMILIALĂ
Dacă-i tot vorbeşti de fosta,
Doar ca să-i răneşti amorul,
Vei primi curând riposta,
Când apare… viitorul! (IOAN MAMAISCHE)
RESTRICŢIE
N-am mai trăit şi timpuri bune,
Iar azi Guvernul cel infam
Să strâng cureaua îmi tot spune…
Când eu nici pantaloni nu am. (GHEORGHE BÂLICI)
ŢĂRANUL AUTENTIC
Sărac cum e la el în ţară
Şi nu prea are nici pământ,
La moartea-i ar putea să ceară
Înc-o lopată, pe mormânt… (GHEORGHE BÂLICI)
OMUL ÎN ESENŢĂ
E-un animal necruţător,
Ca o maşină de cîrnaţ`,
Ce mestecă în malaxor,
Şi bagă totul într-un maţ! (DAVID VALENTIN)
VREMURI GRELE
În ţară-i crudă dictatură,
Gândirea este interzisă,
De sus, ne bagă pumnu-n gură…
Deja şi vremea e închisă! (DAVID VALENTIN)
POLITICĂ ANTREPRENORIALĂ
Antreprenorul, cu folos,
De-un timp, încearcă o schimbare
Și investește serios
Experiența-n ... secretare! ( MAX OPAIŢ)
ARDELENEASCĂ
Vârstnicii, pe lângă foc,
La grătar cu caterincă,
Lasă totul baltă-n loc
Când e vorba de-o ... pălincă! (MAX OPAIŢ)
EPIGONISM
Un avocat, epigramist,
La masă stând c-un păhărel,
Având un aer de artist,
Visează că e ... Păstorel! (MAX OPAIŢ)
JUSTIŢIA ROMÂNĂ
“Dinte pentru dinte!”
Aplicăm la toţi;
Nu la preşedinte,
Nici la mafioţi! (VIOREL MARTIN)
ZOO
O Barză Pește-a pus în coș
La mama când m-a dat cadou,
Soția zice că-s Cocoș,
Amanta - Taur, șeful - Bou! (AXENTE IUGA)
RUGĂCIUNE ÎN VREMURI TULBURI
Văzând pe cer un curcubeu
Eu "Tatăl nostru" m-am rugat,
Ca să rămână Dumnezeu
În vecii vecilor...bărbat! (AXENTE IUGA)
...DE COMPANIE
Mai înaltă f'ind ca mine
Ea, cu care îmi petrec,
Nici nu știu cum e mai bine,
Să mă-nalț sau să m-aplec! (AXENTE IUGA)
SE APROPIE PAȘTELE
Investesc în șase pui
De cățea, că se câștigă,
Sunt clienți, la târg, destui,
Să se frigă. (AXENTE IUGA)
REPLICILE LUI ŞTEFAN BAŞNO
DUPĂ PATRU'J DE PAHARE...
După patru'j de pahare
Vin n-a mai rămas un strop ;
Capu-i cât o sticlă mare
Şi cu mintea cât un dop. (TONY ANDREESCU)
Dopul, de stătea cuminte
Unde este locul lui
Ai fi fost băiat cu minte
Nu erai astăzi tehui! (ŞTEFAN BAŞNO)
După babe azi sunt moși
Și-am făcut o rugăciune
Ca bărbații cuvioși:
Să ne vină vremi mai bune. (VALENTIN URSU)
Gânduri bune, Valentine,
Însă la catrenul tău
Cred că s-ar lipi mai bine
„Foaie verde de dudău.
O s-o ducem și mai...” (ŞTEFAN BAŞNO)
UNUI FAIMOS TEORETICIAN AL EPIGRAMEI, DIN IAȘI,
CARE SE LAUDĂ CU 100 DE VIZUALIZĂRI PE ZI
LA O "CREAȚIE" A SA,
Din cinci în cinci minute, lungi,
Te uiți să vezi cam câți se uită
Și uite-așa-ntr-o zi ajungi
La vizualizări...o sută! (CRĂCIUN L. ALBA)
Mai e în Iași tot un „meastru”
Ce scrie-un vers într-un semestru
Dar sfaturi dă cu dărnicie
Că cică-i doct în prozodie! (ŞTEFAN BAŞNO)
Vedem, s-a autopropus,
În funcție, acolo ‘sus’
Căci a aflat cu al lui ´fler’,
Că NATO vrea si ….mobilier! (IOAN PETRESCU)
Asta n-ar fi un handicap
C-ar fi pe postul de dulap
Dar vrea s-o ia pe-a sa soție
Ca ladă de călătorie! (ŞTEFAN BAŞNO)
MOAŞA CĂTRE POLITICIENI
De la mămici v-am scos pe toți
Sperând să deveniți de soi,
Dar când vă văd aşa de hoți,
Îmi vine să vă bag 'napoi. (STELICĂ ROMANIUC)
Păi coana moașă dacă are
Nevoie de vreun ajutor
Să spună, imediat îi sare
Măcar trei sferturi din popor! (ŞTEFAN BAŞNO)
ARHAICĂ
Agricultura de la noi,
În timpul ăsta auster,
Se face ca-n trecut cu boi
Și iepe de ... prin minister. (STELICĂ ROMANIUC)
Ar fi un lucru excelent
Cu câți mai sunt și-n parlament
Ar fi un mare chilipir
N-avem nevoie de „John Deere”! (ŞTEFAN BAŞNO)
ACELEAȘI PROMISIUNI ELECTORALE
Iar ne mint parșiv pe noi,
Că ne-aduc belșug în casă,
Că ne fac viața frumoasă;
Poate… viața de apoi. (DUMITRU BUJDOIU)
TRASEISTĂ
Profitor de conjunctură,
Vrea ciolan pe orice listă;
Parcă-ar fi o traseistă,
Curv-aia de pe centură. (DUMITRU BUJDOIU)
AU REVENIT BERZELE-N COVASNA
Mergi spre Târgu Secuiesc
Și le vezi pe-același loc;
Mai au pasport românesc,
Dar, aduc unguri în cioc. (DUMITRU BUJDOIU)
IN VINO VERITAS
Gelozia e fatală
Și-ți face viața un chin;
Bănuind că îl înșală,
Caută-adevăru’-n vin. (DUMITRU BUJDOIU)
DICȚIONAR POLITIC*
Baroneală, nasoleală,
Șpăgăreală, șmenuială,
Babardeală, abureală,
Vrăjeală…electorală
*Potriviri inspirate din vol. “101 cuvinte
argotice” de Rodica Zahiu (Humanitas)
UNII ANTIROMÂNI DIN RM BOICOTEAZĂ
DENUMIREA LIMBII DIN CONSTITUȚIE
O vorbeau ca-n târg, la stână,
Moldov’neasca, vai de ea,
Dar de când limba-i română,
N-o vorbesc. Râtani sadea! (LERU CICOARE)
SE RENUNȚĂ LA CUTUMĂ?
Este-un uz bătut în cui,
NATO că-i sau Uniune:
Nu tu însuți te propui,
O grupare te propune. (LERU CICOARE)
SINGUR ÎMPOTRIVA TUTUROR?
Să ieși în public ostinato,
Reiterând că vrei la NATO
Chiar recuzat cu eleganță,
N-aduce-un pic a aroganță? (LERU CICOARE)
URARE VIITORULUI SECRETAR GENERAL NATO
Piște verva lui ca pleasna,
Cutezanța – de oțel,
Mintea – brici, să sfarme basna,
Scut cumplitului flagel. (LERU CICOARE)
ȘI GROPAR, ȘI SALVATOR?
Dosarul Roșia Montană
Mai ieri ne arunca în colaps
Și-aceeași cârmă năzdăvană
A prevenit fatalul prolaps? (LERU CICOARE)
PENTRU CARE MERITE?
Le făceai altora vigul
Că băgat-au țara-n hău.
Îți atribui azi câștigul
Pentru ce aport al tău? (LERU CICOARE)
AVOCAȚII NOȘTRI DE 24 DE CARATE
Ca să stăm în timp coloană,
Să ne-nsoațe simfonia,
Nu doar Roșia Montană:
Au salvat și România! (LERU CICOARE)
ECHIPA DE AVOCAȚI INVITATĂ LA GUVERN
Coloană forte-a demonstrării,
Ce-a apărat onoarea țării,
Pe lângă că-i felicitată,
N-ar merita și premiată? (LERU CICOARE)
CEL DIN CAPUL LISTEI ȘTIE?
În campanie - estiva –
O să tragă cu tot stenul
Nu trenul locomotiva,
Ci locomotiva trenul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DRUMUL DE LA MINISTRU LA EUROPARLAMENTAR
Ieri jura pe Cripta sacră
Țării dragi că-i se consacră,
Azi poftește, ciúciu-hopa,
Să slujească și Europa. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
EMITEM PREVEDERI SĂ NE BLOCĂM?
„Aplicarea prevederilor legale
A blocat pe loc activitatea...”
Spune-un demnitar mirat încale,
Parcă nu-i a lui stupiditatea. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
EL PE „DOMNUL NOSTRU PREȘEDINTE CEAUȘESCU”
ÎL CITEAZĂ ÎN PROBLEMA STUFULUI
Un ministru nu-i de umplutură:
Cunoștințele, cultura lui primează.
De ce, dară, la Agricultură
Nu cultura – noima divaghează? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
ÎNTREBARE NAIVĂ DIN PARTEA UNUI ELECTOR NAIV
Care-o fi rezonul-stenul,
Că tot abordați subiectul,
Prima-ntâi să fie genul
Și la urmă intelectul? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
NI SE VOR SLUGI CREDINCIOASE
Ce le-o da deputăția,
De-și dau coate, ghionturi, brânci?
Survenind minunăția,
Ar rămâne-acolo stânci. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
MISTERIOASA BLONDĂ A LUI COLDEA
Când la Dubai, cam otova,
Dansa pe mese din buric,
Cine-o-ntreba pe blonda șic
Ce-o fi făcând la Moscova? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
PENTRU EI EMBARGOUL NU EXISTĂ?
La noi, dar și în alte state,
În embargoul strict din ÚE,
Dispozitive vând criptate
Băieți cu siluete șuie. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CREȘTE „AUR”-U-N SONDAJE
Ce Klondike lucește laur,
Interese cât de mari,
Că la mina cea de aur
Vin atâția aurari? (NICOLAE MĂTCAȘ)
CINE SE-ASEAMĂNĂ SE-ADUNĂ?
Ce magnet i-atrage oare,
Dacă biv-vel-pesediști,
Foști aldiști și peneliști
Au ajuns printr-o mișcare
Extremiști-suveraniști? (NICOLAE MĂTCAȘ)
UN GURĂ-SPARTĂ SE VREA CANDIDAT LA POSTUL DE PRIMAR
A mai fost un țipălău:
„Țâț, că vin la primărie!”
Și-a venit. Ce tămbălău!...
Ce-a făcut – o lume știe. (NICOLAE MĂTCAȘ)
„DACĂ VOI NU MĂ VREȚI, EU VĂ VREAU PE VOI!...”
Nici pedeștri, nici ecveștri,
Nu-l propune primar nime.
Nu? El cu extratereștrii
Vine. Să ne facă bine. (NICOLAE MĂTCAȘ)
PRIMARUL FUGAR RETURNAT, DAR BANII FURAȚI?
Se fălește domn ministru
Că-l aduce pe burgmistru.
Returna-va când, fantoșa,
Banii cărați cu sacoșa? (NICOLAE MĂTCAȘ)
TAXOMANIE
Taxă pe culcat, sculare,
Pe vârtelniță, pe caier,
Pe panou voltaic, soare...
Când, în fine, și pe aer? (NICOLAE MĂTCAȘ)
OMORUL DIN 2 MAI
Vă stă bine cu crotalia
La completul din Mangalia
Că se face injustiție
Într-o sală de justiție?!! (NICOLAE MĂTCAȘ)
METROUL BUCUREȘTEAN - PE BUTUCI
Bai că n-ai cum te-mbuiba?
Ba n-ai cum te deplasa:
De când oul e cât boul,
Nu mai merge nici metroul. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE-ALE PESCARILOR (de IOAN TIMOFTE)
PEȘTE PRINS DIN MAGAZIN
Când n-are nimic în plasă
Şi să-l râdă vreun vecin,
O umple când vine-acasă
Cu pește ...din magazin ! (IOAN TIMOFTE)
PESCUITUL SLĂBEȘTE
De când e pescar, Vasile
A slăbit cu zece kile
Cauza vă va surprinde :
Mănâncă ...atât cât prinde ! (IOAN TIMOFTE)
DISCUȚIE ÎNTRE PESCARI
Ai prins azi ceva amice ?
Un rahat...spune nervos.
Tot e bun , altul îi zice
Că ai pentru azi... de-un borș ! (IOAN TIMOFTE)
TRAISTA PESCARULUI
Dimineața, voie bună
Pleacă cu traista pe sculă,
Seara, dup-o zi nefastă,
Se-ntoarce...cu scula-n traistă! (IOAN TIMOFTE)
BOALA PESCUITULUI
De-orice grea maladie
Poți să mai scapi uneori,
Dar de pescuit, bădie,
Nu te vindeci...până mori! (IOAN TIMOFTE)