Ordinul Arhitecților din România – Filiala Nord-Est (formată din arhitecți din Botoșani și Suceava) desfășoară zilele acestea, în cadrul Zilelor Culturii Urbane, la ”Uzina de Apă” din Suceava, conferințele cu tema ”Patrimoniul arhitectural, o valoare vulnerabilă. Impactul acțiunii umane asupra fondului construit”, cu participarea a zeci de arhitecți din România și străinătate.
Potrivit programului manifestărilor, duminică s-au derulat deplasări tematice în județele Suceava și Botoșani, unde sunt organizate conferințe in situ, precum și vernisarea expoziției ”Botoșani- patrimoniu de ieri și de azi”.
Imaginile prezentate în expoziție aduc în prim-plan monumentele istorice vulnerabile, dar fac trimitere și la impactul acțiunii umane asupra fondului construit.
Astfel, în sediul Ordinului Arhitecților din România (Filiala Botoșani) din Centrul Vechi al municipiului Botoșani, vizitatorii pot revedea în expoziție Casa Manolachi-Iorga, monument istoric datând de la 1790, despre care putem spune astăzi că este cea mai veche casă de locuit din municipiul Botoșani. O casă ridicată, la parter, din piatră, iar la etaj din lemn și zidărie de cărămidă. În octombrie 1946, Comisiunea Monumentelor Istorice clasează această clădire monument istoric, însă ministrul secretar de stat Octavian Livezeanu respinge decizia de clasare și de întocmire a decretului, întrucât ”nu reprezintă valoare istorică suficientă”. O clădire care suferise și în urma bombardamentului german din 7 spre 8 aprilie 1944, când fusese afectată de suflul și de schijele bombelor lansate în apropiere. Potrivit specialiștilor, monumentul, care reprezintă ”un unicat arhitectonic, dar și memorialistic”, se află în prezent într-o situație de colaps, asupra acestuia planând ”neglijența și nepăsarea din partea tuturor”.
O atenție aparte este acordată Marelui incendiu din 3 iunie 1887, fiind prezentată în expoziție gravura din gazeta Universul, imagine prelucrată de Alexandru Hriscu, cel care oferă și explicațiile necesare, dar și multe alte imagini din timpul incendiului.
Vizitatorii pot, de asemenea, vedea imagini ale clădirilor monumentale dispărute, dar și secvențe care ilustrează dezastrul lăsat în urmă de bombardamentul Luftwaffe asupra orașului Botoșani din seara zilei de 7 spre 8 aprilie 1944. Atunci, aviația germană de război a bombardat principalele străzi și instituții publice. ”Apărarea antiaeriană a fost aproape inexistentă, unitățile de artilerie și aviația sovietică nu au reușit să se mobilizeze la timp pentru a apăra orașul”, explică Alexandru Hriscu, cel care a avut un aport important la realizarea expoziției, alături de prof. Gheorghe Stanciu.
Nu este uitat nici Teatrul ”Mihai Eminescu” din Botoșani, vizitatorii având prilejul să observe etapele transformării clădirii, începând de la inaugurarea instituției, din anul 1912, și până în prezent.
De asemenea, sunt prezentate marile ansambluri de locuințe din municipiul Botoșani, dar și intervențiile asupra clădirilor monument din oraș (Casa Vrabie, Casa Prasa, Casa Ventura, Casa Răutu sau Casa Leon Șpodhaim).
”Este arhitectura vulnerabilă în timp?”
Potrivit arhitectului Mihai Tulbure, vicepreședinte în cadrul Filialei Nord-Est a Ordinului Arhitecților din Romania, acțiunea din aceste zile se înscrie în rândul conferințelor anuale organizate de OAR – Filiala Nord-Est, conferințe care au menirea de a readuce în atenție problematica privind patrimoniul.
”În fiecare august facem această conferință în cadrul căreia promovăm arhitectura veche, arhitectura nouă, patrimoniul în general, abordăm toate problemele pe care le avem din punct de vedere al conexiunii arhitectului cu societatea. Invităm arhitecți din toată țara, în special din zona Moldovei”, a explicat arhitectul Mihai Tulbure.
Specialiștii și-au îndreptat atenția către ”patrimoniul pierdut și cel distrus”, o temă care suscită nu doar dezbateri, ci și numeroase întrebări.
”Este arhitectura vulnerabilă în timp? Aceasta este întrebarea pe care ne-am pus-o. Noi, botoșănenii, am făcut o expoziție aici, pentru că avem material suficient și mult mai multe monumente. Anul acesta nu am discutat doar despre monumentele de arhitectură, am discutat și despre blocuri, despre situația clădirilor care s-au construit și după Al Doilea Război Mondial, precum și cele din perioada de tristă faimă (comunism, nota red.). În prezent, probabil și din cauza legislației, nu vreau să spun că e o vină majoră, dar și cei care dețin o proprietate sunt responsabili. Primăria are grijă de fațade, iar cetățenii trebuie să se îngrijească de locuințe. Pentru că legea locuinței spune că și fațadele fac parte din partea comună, atunci legislația nu îi pedepsește pe cei care mutilează această suprafață, care închid balcoane, cu toate că închiderile sunt și ele un pericol, sunt o sarcină în plus a blocului. La un cutremur vor apărea multe situații de acest gen, mai ales că s-au făcut și multe modificări interioare”, spune arhitectul Mihai Tulbure (Foto).
Timp de două zile au fost analize foarte intense pe marginea temelor propuse, întrebarea cea mai frecventă fiind: ce putem face și cum putem să acționăm?
Soluția, este de părere arhitectul Mihai Tulbure, stă în reglementările urbanistice.
”O reglementare conform Codului Civil urbanistic este cât o lege. Dorim să facem un plan urbanistic zonal, de zonă protejată, însă nu ni se pune la dispoziție o ridicare topografică. Trebuie delimitat clar, atunci când faci un regulament, să fie delimitate proprietățile”, a specificat arhitectul botoșănean.
La pas prin Centrul Istoric
După vizionarea expoziției, arhitecții au avut parte de un periplu prin Centrul Vechi, de la ansamblul urbanistic cuprinzând clădirile orașului de odinioară, până la Biserica Uspenia, Cuptoarele vechi, dar și noul Muzeu al etniilor din subteran.
Ordinul Arhitecților din România cuprinde în prezent peste 10.000 de membri, arhitecți și conductori arhitecți, din care peste 200 aparțin Filialei Nord-Est. Structura reprezintă o organizație profesională, independentă, nonprofit, autonomă, apolitică şi de interes public, care are drept scop principal organizarea și exercitarea profesiei de arhitect și funcționează în condițiile stabilite de Legea 184/2001, fiind afiliată la Uniunea Internațională a Arhitecților.
