”Plăcinte povestite” cu Dana Burlacu-Vistiernicu: ”Întotdeauna am spus că eu am trecut de la poezie la cratiță!” (Foto, Video)

În urmă cu peste două decenii, venea la Botoșani pentru a i se decerna un premiu pentru poezie. În pagini de reviste literare sau în cenacluri ieșene, versul întregea o personalitate care se distingea deja printr-o bine articulată expresie poetică.

După câțiva ani, numele Danei Burlacu‑Vistiernicu se impunea în special în domeniul gastronomic, fiind cunoscută în întreaga țară grație blogului culinar „Prăjiturici și altele”, unde împărtășește rețete tradiționale reinterpretate, axate pe ingrediente locale și sezoniere.

 

În prezent, Dana Burlacu‑Vistiernicu este ambasador oficial România al comunității Food Revolution Community și co-fondatoare și președintă a Asociației Convivia Iași, dedicată promovării alimentației sănătoase și sustenabile.



În aceste zile, ”Plăcintele povestite” ale Danei Burlacu‑Vistiernicu au ajuns și la Darabani, unde pasionații de gastronomie au ocazia să participe la ateliere inedite, în cadrul cărora vor afla rețete inspirate din bucătăria tradițională românească, dar unde se va vorbi și despre călătoriile Danei în căutarea rețetelor speciale de plăcinte vechi moldovenești și despre poveștile femeilor care le-au păstrat vii pînă în ziua de azi.

”Plăcintele fac parte din acest patrimoniu tainic – al memoriei olfactive, al ritualurilor de familie, al bucuriei simple de a fi împreună”, ne spune Dana Burlacu‑Vistiernicu, pe care am întâlnit-o vineri pe străzile micului oraș Darabani, unde a ajuns pentru prima dată.

”Cu fiecare rețetă am descoperit și o poveste autentică!”

-”Plăcinte povestite” la Darabani! Care este povestea plăcintelor care poartă marca Danei Burlacu-Vistiernicu?

-Avem un proiect care se numește ”Plăcinte povestite”. Este un proiect personal, prin care încerc să recuperez 25 de rețete de plăcinte din zona Moldovei, a Bucovinei și Moldova de dincolo de Prut. Pentru că sunt reprezentative pentru Moldova, fac parte din patrimoniul nostru gastronomic și foarte multe sunt pe cale de dispariție. Sunt o sursă de inspirație pentru noi, dar din păcate nu le mai face nimeni. De aceea căutăm persoane mai în vârstă, doamne și domni, care ne primesc în gospodăria lor. Noi documentăm rețeta, o fotografiem. La final va fi o carte de tip album, nu doar cu rețete, ci și cu povești și locurile pe unde am fost.

-Așa cum odinioară aveam căutătorii de folclor prin sate, iată că astăzi avem căutătorii de plăcinte. De ce este important să recuperăm acest patrimoniu gastronomic?

-Pentru că el face parte din identitatea noastră. Ele nu ar trebui uitate, măcar să le menționăm, să se știe că ele sunt acolo. Odată cu apariția cărții, sper ca măcar din curiozitate, dacă nu din pasiune, oamenii să gătească din acele rețete, iar asta înseamnă că le ducem mai departe. Cu fiecare rețetă, am descoperit și o poveste autentică, de care ne-am bucurat foarte mult.

-Parafrazând o zicere de la noi: plăcinta bate povestea?

-Mai mult plăcinta, dar și povestea... Depinde… ele vin mână în mână, povestea și plăcinta. Am descoperit rețete foarte interesante. De pildă la Calafindești, în județul Suceava, o plăcintă cu sfeclă de zahăr. Într-un sat din Vaslui am descoperit o rețetă de plăcintă în care doamna lucra foaia foarte migălos, a întins-o foarte mult. La Brodina, Suceava, o plăcintă cu cartofi în aluat, nu în umplutură. Fiecare rețetă este inedită, specifică acelui loc.

-Este diferență între plăcinta cumpărată din magazin și cea preparată în ograda bunicii?

-În plăcinta din ograda bunicii știm ce punem, în primul rând, pentru că ne alegem noi calitatea ingredientelor. O plăcintă nu e ceva foarte sofisticat, din niște ingrediente relativ simple iese un produs foarte bun.



-Deși totul pare simplu, uneori nu e. Care este secretul din spatele unei plăcinte bune?

-La plăcintele cu aluat dospit, de exemplu, trebuie să crească bine. Este vorba despre frământare, dospire, pregătire. În principiu, nu e ceva de neatins.

”Poezia face parte și acum din universul meu!”

-În urmă cu peste 20 de ani, Dana Burlacu-Vistiernicu se afla la Botoșani ca premiantă la un concurs de poezie, ”Porni Luceafărul…”. Cum a fost drumul de la poezie la gastronomie?

-Ai pus o întrebare foarte faină, m-ai surprins. Întotdeauna am spus că eu am trecut de la poezie la cratiță. Poezia face parte și acum din universul meu. Pentru că toată munca de cercetare, de scriere a unei rețete are nevoie și de creativitate, de inspirație. Mă ajută mult pe partea culturală, în demersurile mele de cercetare partea culturală joacă un rol important.

-Cum se văd Darabanii prin ochii unei poete care prepară plăcinte cu poveste?

-Nu m-aș mai putea numi poetă, nu am mai scris de foarte mult timp. Darabaniul arată drăguț, abia am ajuns, voi răspunde în două zile, după ce îl bat la picior! 

(Video&Foto: Florin Timofte / Știri Botoșani)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

Folclorul, fără public tânăr în sălile de spectacol. Ce se va întâmpla peste 10-20 de ani? / ”Botoșaniul stă pe un pământ foarte fertil, nearat încă!”

Monday, 16 November 2026

Timp de două zile, la Botoșani a avut loc un adevărat maraton folcloric, un act cultural care a reunit artiști din generații diferite, din zone etnofolclorice diverse – ambele maluri ale Pr...

INTERVIU cu părintele protopop Partenie Apostoaie: DE CE postesc? CUM postesc?

Friday, 13 November 2026

De duminică, 15 noiembrie, creștinii intră în Postul Nașterii Domnului, o perioadă care amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în ...

Botoșăneanul care face cea mai bună pizza italiană din Marea Britanie! ”Acest premiu mă motivează să fiu și mai bun!” - FOTO

Wednesday, 11 November 2026

Are 23 de ani, s-a născut în Botoșani și de mai bine de trei ani muncește în Marea Britanie. Nu s-a mulțumit, însă, cu o muncă de supraviețuire, ci a vrut un singur lucru: sÄ...