Botoşăneanul Mihai Ciucă a fost unul dintre cei mai străluciÅ£i savanÅ£i români ai secolului XX. Specialist de talie mondială în domeniul bolilor infecÅ£ioase, a vaccinurilor, dar ÅŸi a bacteriologiei, Mihai Ciucă a fost protagonistul primei mari campanii de vaccinare din România, potrivit Adevărul.

La sfârÅŸitul secolului al XIX-lea, Săveniul, astăzi în judeÅ£ul BotoÅŸani, era un mic târguÅŸor de provincie care îÅŸi găsise prosperitatea graÅ£ie, mai ales, comerÅ£ului practicat de puternica comunitate evreiască din această localitate. 

CITEȘTE ȘI: "Românii din străinătate vor plăti din nou niște TAXE care au fost eliminate în ..."

 

Aici funcÅ£iona chiar ÅŸi ÅŸcoală rurală destul de apreciată. Director era Platon Ciucă iar una dintre învăţătoare, soÅ£ia sa Eleonora. În anul 1883, pe 18 august, în familia Ciucă se năştea cel de-al doilea copil al familiei, Mihai. 

DeÅŸi provenea dintr-un neam de intelectuali, puÅ£ini s-ar fi gândit că fiul unui director de ÅŸcoală rurală va ajunge un savant de renume mondial ÅŸi unul dintre oamenii care au salvat milioane de vieÅ£i pe tot globul, prin contribuÅ£ia sa la eradicarea unor boli infecÅ£ioase, inclusiv cu ajutorul vaccinurilor. 

Într-adevăr, Mihai Ciucă fiul directorului Platon ÅŸi al învăţătoarei Eleonora, din Săvenii BotoÅŸaniului avea să studieze ÅŸi să lucreze alături de cei mai reputaÅ£i specialiÅŸti în domeniul microbiologiei, vaccinurilor ÅŸi a bolilor infecÅ£ioase. În plus, la vârsta de vârsta de 83 de ani, în anul 1866, avea să fie recunoscut oficial, ca savant de renume mondial, prin acordarea prestigiosului titlu internaÅ£ional „Darling”. 

Povestea succesului în ÅŸtiinţă a lui Mihai Ciucă este de fapt o poveste despre dăruire totală, pasiune pentru ÅŸtiinţă ÅŸi muncă susÅ£inută.  De la Săveni la Paris, Bruxelles ÅŸi Statele Unite  

Mihai Ciucă a avut un frate mai mare, pe Alexandru. Acesta la rândul său avea să urmeze o carieră strălucită, dar de această dată în domeniul medicinei veterinare. Mihai a urmat cursurile ÅŸcolii primare la Săveni sub oblăduirea tatălui ÅŸi mamei sale. 

Mai apoi merge la Liceul „AT Laurian” din BotoÅŸani dar se transferă pentru ultimii ani la Liceul „C. Negruzzi” din IaÅŸi. După liceu se înscrie ÅŸi absolvă cursurile Institutului medico-militar din BucureÅŸti. AÅŸa a ajuns elevul reputatului medic ÅŸi microbiolog român Ion Cantacuzino, părintele ÅŸcolii româneÅŸti de imunologie. 

Mihai Ciucă a fost un elev ÅŸi un student eminent. Mai mult decât atât, pasionat de microbiologie ÅŸi virusologie, tânărul student din Săveni ajunge să lucreze voluntar în cadrul laboratorului de medicină experimentală a profesorului Cantacuzino.   

Tocmai de aceea, maestrul îl ia sub aripa sa pe acest învăţăcel pasionat ÅŸi totodată extrem de talentat. Sub îndrumarea profesorului Cantacuzino, tânărul Mihai Ciucă are o contribuÅ£ie importantă la realizarea primului vaccin preparat de Institut în România. Este vorba despre serul antistreptococic. Lucrul cu profesorul Cantacuzino a fost decisiv pentru Mihai Ciucă. 

Acesta s-a dedicat, din acel moment, total microbiologiei ÅŸi virusologiei. A plecat să studieze alături de cei mai mari savanÅ£i din lume, în aceste domenii, la Institutul Pasteur din Paris, la Institutul Pasteur din Bruxelles, dar ÅŸi la numeroase laboratoare de cercetare din Statele Unite. 

„Încă de atunci, tânărul ia hotărârea de a se consacra microbiologiei, patologiei experimentale, malariei, bacteriofagilor ÅŸi sistemului fagobacterian. În acest scop va efectua mai târziu stagii de specializare la Institutul Pasteur din Paris, Institutul Pasteur din Bruxelles ÅŸi călătorii de studii în SUA”, precizează arheologul  Filaret Aprotosoaie, în materialul său din revista de specialitate Hierasus, dedicat profesorului Ciucă.   

„Marele experiment românesc”  

Una dintre cele mai mari contribuÅ£ii pe care Mihai Ciucă le-a avut în lumea ÅŸtiinÅ£ifică a fost participarea la realizarea vaccinului anti-holeric ÅŸi efectiv eradicarea epidemiilor de holeră atât de la noi din Å£ară dar ÅŸi în alte părÅ£i ale Globului. În perioada 1910-1914, cel de-al ÅŸaselea val al epidemiei de holeră se abătea asupra Europei din porturile Mării Negre, dinspre Asia. 

România a fost una dintre cele mai afectate ţări de acest val de holeră. În toată Europa se căutau soluÅ£ii, pentru imunizarea la holeră dar ÅŸi pentru eradicarea acestei epidemii. În această situaÅ£ie rolul lui Ioan Cantacuzino ÅŸi a lui Mihai Ciucă a fost decisiv.

Continuarea, pe Adevărul.