Botoşăneanul Mihai Ciucă a fost unul dintre cei mai străluciţi savanţi români ai secolului XX. Specialist de talie mondială în domeniul bolilor infecţioase, a vaccinurilor, dar şi a bacteriologiei, Mihai Ciucă a fost protagonistul primei mari campanii de vaccinare din România, potrivit Adevărul.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, Săveniul, astăzi în judeţul Botoşani, era un mic târguşor de provincie care îşi găsise prosperitatea graţie, mai ales, comerţului practicat de puternica comunitate evreiască din această localitate. 

CITEȘTE ȘI: "Excelența în dans: Dorohoienii au obținut rezultate remarcabile în Finala Mondial..."

 

Aici funcţiona chiar şi şcoală rurală destul de apreciată. Director era Platon Ciucă iar una dintre învăţătoare, soţia sa Eleonora. În anul 1883, pe 18 august, în familia Ciucă se năştea cel de-al doilea copil al familiei, Mihai. 

Deşi provenea dintr-un neam de intelectuali, puţini s-ar fi gândit că fiul unui director de şcoală rurală va ajunge un savant de renume mondial şi unul dintre oamenii care au salvat milioane de vieţi pe tot globul, prin contribuţia sa la eradicarea unor boli infecţioase, inclusiv cu ajutorul vaccinurilor. 

Într-adevăr, Mihai Ciucă fiul directorului Platon şi al învăţătoarei Eleonora, din Săvenii Botoşaniului avea să studieze şi să lucreze alături de cei mai reputaţi specialişti în domeniul microbiologiei, vaccinurilor şi a bolilor infecţioase. În plus, la vârsta de vârsta de 83 de ani, în anul 1866, avea să fie recunoscut oficial, ca savant de renume mondial, prin acordarea prestigiosului titlu internaţional „Darling”. 

Povestea succesului în ştiinţă a lui Mihai Ciucă este de fapt o poveste despre dăruire totală, pasiune pentru ştiinţă şi muncă susţinută.  De la Săveni la Paris, Bruxelles şi Statele Unite  

Mihai Ciucă a avut un frate mai mare, pe Alexandru. Acesta la rândul său avea să urmeze o carieră strălucită, dar de această dată în domeniul medicinei veterinare. Mihai a urmat cursurile şcolii primare la Săveni sub oblăduirea tatălui şi mamei sale. 

Mai apoi merge la Liceul „AT Laurian” din Botoşani dar se transferă pentru ultimii ani la Liceul „C. Negruzzi” din Iaşi. După liceu se înscrie şi absolvă cursurile Institutului medico-militar din Bucureşti. Aşa a ajuns elevul reputatului medic şi microbiolog român Ion Cantacuzino, părintele şcolii româneşti de imunologie. 

Mihai Ciucă a fost un elev şi un student eminent. Mai mult decât atât, pasionat de microbiologie şi virusologie, tânărul student din Săveni ajunge să lucreze voluntar în cadrul laboratorului de medicină experimentală a profesorului Cantacuzino.   

Tocmai de aceea, maestrul îl ia sub aripa sa pe acest învăţăcel pasionat şi totodată extrem de talentat. Sub îndrumarea profesorului Cantacuzino, tânărul Mihai Ciucă are o contribuţie importantă la realizarea primului vaccin preparat de Institut în România. Este vorba despre serul antistreptococic. Lucrul cu profesorul Cantacuzino a fost decisiv pentru Mihai Ciucă. 

Acesta s-a dedicat, din acel moment, total microbiologiei şi virusologiei. A plecat să studieze alături de cei mai mari savanţi din lume, în aceste domenii, la Institutul Pasteur din Paris, la Institutul Pasteur din Bruxelles, dar şi la numeroase laboratoare de cercetare din Statele Unite. 

„Încă de atunci, tânărul ia hotărârea de a se consacra microbiologiei, patologiei experimentale, malariei, bacteriofagilor şi sistemului fagobacterian. În acest scop va efectua mai târziu stagii de specializare la Institutul Pasteur din Paris, Institutul Pasteur din Bruxelles şi călătorii de studii în SUA”, precizează arheologul  Filaret Aprotosoaie, în materialul său din revista de specialitate Hierasus, dedicat profesorului Ciucă.   

„Marele experiment românesc”  

Una dintre cele mai mari contribuţii pe care Mihai Ciucă le-a avut în lumea ştiinţifică a fost participarea la realizarea vaccinului anti-holeric şi efectiv eradicarea epidemiilor de holeră atât de la noi din ţară dar şi în alte părţi ale Globului. În perioada 1910-1914, cel de-al şaselea val al epidemiei de holeră se abătea asupra Europei din porturile Mării Negre, dinspre Asia. 

România a fost una dintre cele mai afectate ţări de acest val de holeră. În toată Europa se căutau soluţii, pentru imunizarea la holeră dar şi pentru eradicarea acestei epidemii. În această situaţie rolul lui Ioan Cantacuzino şi a lui Mihai Ciucă a fost decisiv.

Continuarea, pe Adevărul.