Tendința este reflectată și de datele recente care indică o scădere semnificativă a sumelor de bani trimise în țară de către românii stabiliți în Italia, conform statisticilor Băncii Naționale a Italiei.
Gabriela Câmpean, o româncă stabilită în Sicilia, a mărturisit pentru Pro TV: „Se întoarce roata în familia mea. În România măcar ai agricultură și ai ceva din grădina ta, poți să pui mâna. Aici nu ai, și aerul pe care-l respirăm, cumpărăm totul”.
Ea a recunoscut că, uneori, cere bani de la frații din România. Și ei au lucrat în străinătate, dar s-au întors acasă și și-au făcut firme, unul în agricultură, altul în construcții.
Florian Matică, un român întors acasă, subliniază creșterea costurilor de viață în străinătate:
„În primii ani când m-am dus acolo, chiriile erau undeva la 400 de euro, 350. Au crescut, aproape că s-au și dublat, la fel și dobânda pentru cumpărarea unei locuințe”.
Mădălina Onofrei, care a petrecut 19 ani în străinătate, a revenit pentru stabilitatea oferită de a avea casa proprie:
„Aici avem casa noastră și era momentul să ne întoarcem. După 19 ani în străinătate, visul s-a împlinit. Copiii sunt gata, casa e gata, trebuia să ne întoarcem”.
Românii din Italia au trimis, în 2021, suma de 563 de milioane de euro către România, cifră care a scăzut la 449 de milioane de euro în anul următor. Cristian Păun, profesor de economie la ASE București, explică: „Mulți dintre români sunt acum integrați complet în țările de rezidență cu familiile lor, ceea ce reduce necesitatea transferurilor financiare către România”.
Rareș Achiriloaie, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Copilului (ANPDCA), notează o reducere notabilă a numărului de copii afectați de migrația părinților: „În 2017 erau 95.000 de copii cu unul sau doi părinți plecați în străinătate, în 2020 erau 70.000, iar acum la ultima statistică, 65.000. Foarte multe familii s-au întors în România, au văzut că pot să își câștige existența și aici.”
Fenomenul reîntoarcerii românilor din diaspora subliniază nu doar schimbările din dinamica familială și economică globală, dar și progresul socio-economic intern.
Aceasta tendință are potențialul de a revitaliza comunitățile locale și de a consolida legăturile familiale, oferind o nouă perspectivă asupra migrației și integrării.