Nu mai este o noutate. Nouă români părăsesc Å£ara în fiecare oră. Å¢ara noastră se laudă cu cea mai mare creÅŸtere economică, dar exodul continuă. Dacă românii ar râmâne, bugetul statului ar câÅŸtiga de pe urma lor jumătate de miliard de euro anual. Dar nivelul de trai din România nu-i convinge.
România pierde anual oameni în echivalentul unui oraÅŸ de nivel mediu, precum Slatina sau Tulcea. Åži anul acesta, se estimează că vor pleca definitiv din Å£ară aproximativ 85 de mii de români. La un calcul simplu, populaÅ£ia României scade cu nouă români pe oră. Sunt cei care părăsesc Å£ara cu gândul să nu se mai întoarcă.
Nimeni nu-și cere scuze, nimeni nu se schimbă, nimeni nu renunță la practicile mafiote de accedere pe funcții și posturi publice, nimeni nu renunță la putere și nimeni nu face nimic pentru a schimba ceva.
România a pierdut jumătate din populaÈ›ie în ultimii 30 de ani, È™i toată lumea asistă impasibilă la această scenă cruntă a istoriei, numărând banii de pensie È™i făcând cu ochiul la chiolhanuri, la mici È™i la bere!
Sociologii cred că stimularea natalităţii ar putea fi o soluÅ£ie pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă. Ce se întâmplă însă în realitate?
Tot mai puÈ›ini copii vin pe lume în România, prima jumătate de an aducând un declin de peste 12.500 de nou născuÈ›i È™i confirmând astfel prognozele demografilor È™i ale INS cum că în următorii 30 de ani, în lipsa unor politici puternic pro-nataliste, numărul elevilor va scădea la jumătate față de cei de acum.
Potrivit datelor Statisticii publicate la începutul acestei săptămâni, în primele 6 luni din acest an s-au născut puÈ›in peste 85.000 de copii, față de cei aproape 98.000 câÈ›i veneau pe lume în primele 6 luni din anul trecut.
Numărul căsătoriilor a fost È™i el în uÈ™oară scădere, ceea ce ne spune că politicile pro-nataiste de până acum sunt puÈ›in eficiente.
Din cauza natalității slabe, a fertilității reduse dar È™i a migraÈ›iei consistente, structura pe grupe mari de vârstă a populaÅ£iei va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului ÅŸi ponderii tinerilor ÅŸi a populaÅ£iei adulte în paralel cu creÅŸterea numărului ÅŸi ponderii populaÅ£iei vârstnice.
În perioada ultimii 15 ani populaÅ£ia rezidentă de sub 15 ani a scăzut de la 3,8 milioane de tineri la 3,05 milioane.
Începând cu anul 2015, generaÅ£iile scăzute din punct de vedere numeric, născute după anul 2000, au intrat în segmentul fertil al populaÅ£iei. Acestea vor reprezenta peste 50% din populaÅ£ia feminină de vârstă fertilă după anul 2030.
În aceste condiÅ£ii - menÅ£inerea scăzută atât a segmentului fertil al populaÅ£iei cât ÅŸi al fertilităţii, sub nivelul de înlocuire a generaÅ£iilor - populaÅ£ia tânără de 0-14 ani va cunoaÅŸte o scădere semnificativă în perioada 2015-2060, în varianta medie, de la 3,05 milioane la 1,7 milioane persoane, iar ponderea populaÅ£iei rezidente de 0-14 ani în total populaÅ£ie va scădea de la 15,5% în anul 2015 la 12,9% în anul 2060.
JudeÅ£ele din regiunea Nord-Est (BotoÈ™ani, Suceava, IaÈ™i, Bacău, NeamÅ£, ÅŸi Vaslui) ÅŸi din Nord-Vest (BistriÅ£a-Năsăud, Sălaj) se vor menÅ£ine ÅŸi în anul 2060 în topul judeÅ£elor ”tinere” cu ponderile cele mai mari ale populaÅ£iei rezidente tinere (de peste 16,0%). JudeÅ£ele DâmboviÅ£a, Gorj ÅŸi municipiul BucureÅŸti se vor remarca cu ponderile cele mai mici ale populaÅ£iei rezidente tinere (de sub 10,0%).
De prisos să mai amintim că acest recul demografic va avea consecinÈ›e din cele mai serioase, începând cu numărul de profesori necesari pentru a pregăti un contingent aflat la jumătate față de acum, până la presiunile din zona pensiei publice.
În acelaÈ™i timp, oficial, declinul populaÅ£iei României între anii 2000 ÅŸi 2018, a ajuns de la 22,4 milioane la 19,5 milioane de locuitori, È™i se datorează emigrării.
Potrivit documentului, intitulat „’Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” (Talent în străinătate: o recenzare a emigranÅ£ilor români), în 2015-2016, 3,6 milioane de persoane născute în România (17%) trăiau în ţările OCDE, dintre care 54% erau femei.
Între 2000-2001 ÅŸi 2015-2016, numărul emigranÅ£ilor români a crescut cu 2,3 milioane. Italia, cu aproape o treime din populaÅ£ia emigranÅ£ilor români (peste 1 milion), a fost Å£ara gazdă lider, urmată de Germania (680 000) ÅŸi Spania (573 000).
În ultimii ani, aproximativ 25% dintre românii care trăiesc în România ÅŸi-au exprimat dorinÅ£a de a se stabili definitiv în străinătate dacă ar avea posibilitatea, unul dintre cele mai mari procente înregistrate în regiune.
Aproape jumătate dintre persoanele în vârstă de 15-24 de ani din România au declarat că intenÅ£ionează să emigreze.
EmigranÅ£ii români lucrează în cea mai mare parte în meserii slab calificate, iar dintre cei cu studii superioare, mulÅ£i sunt supracalificaÅ£i, se spune în raport.
EmigranÅ£ii români în ţările OCDE au de trei ori mai multe ÅŸanse decât cetăţenii ţării în care au emigrat de a lucra în activităţi care implică o muncă necalificată sau semi-calificată ÅŸi jumătate au ÅŸanse de a lucra în locuri de muncă cu înaltă calificare.
Aproape jumătate din românii cu studii superioare care au emigrat în ţările OCDE ocupă locuri de muncă cu nivel scăzut de calificare.
În ceea ce priveÅŸte numărul ÅŸi locurile de emigrare, documentul detaliază că emigranÅ£ii din România au reprezentat cel de-al ÅŸaselea cel mai mare grup de emigranÅ£i în ţările OCDE în 2015-2016 ÅŸi cel mai mare grup de emigranÅ£i din regiunea vecină a României. Între 2000-2001 ÅŸi 2015-2016, numărul acestora a crescut cu 2,3 milioane până la 3,4 milioane. Cea mai mare parte a acestei creÅŸteri (1,1 milioane de emigranÅ£i) a avut loc între 2005-2006 ÅŸi 2010-2011.
CompoziÅ£ia demografică a emigranÅ£ilor români a evoluat: în timp ce ponderea femeilor a rămas stabilă la 51%, un proces de întinerire poate fi observat în rândul emigranÅ£ilor, peste 90% dintre ei având vârstă de muncă.
Ţările europene din OECD au înglobat 90% din totalul emigranÅ£ilor români din zona OCDE în 2015-2016, iar 67% au locuit în Italia, Germania sau Spania. CreÅŸterea numărului acestora a fost deosebit de ridicată în Italia, Spania ÅŸi Regatul Unit, în mare măsură determinată de emigranÅ£i tineri ÅŸi recenÅ£i, deÅŸi creÅŸterea a avut loc în perioade diferite în fiecare Å£ară.