Nu mai este o noutate. Nouă români părăsesc ţara în fiecare oră. Ţara noastră se laudă cu cea mai mare creştere economică, dar exodul continuă. Dacă românii ar râmâne, bugetul statului ar câştiga de pe urma lor jumătate de miliard de euro anual. Dar nivelul de trai din România nu-i convinge.
România pierde anual oameni în echivalentul unui oraş de nivel mediu, precum Slatina sau Tulcea. Şi anul acesta, se estimează că vor pleca definitiv din ţară aproximativ 85 de mii de români. La un calcul simplu, populaţia României scade cu nouă români pe oră. Sunt cei care părăsesc ţara cu gândul să nu se mai întoarcă.
Nimeni nu-și cere scuze, nimeni nu se schimbă, nimeni nu renunță la practicile mafiote de accedere pe funcții și posturi publice, nimeni nu renunță la putere și nimeni nu face nimic pentru a schimba ceva.
România a pierdut jumătate din populație în ultimii 30 de ani, și toată lumea asistă impasibilă la această scenă cruntă a istoriei, numărând banii de pensie și făcând cu ochiul la chiolhanuri, la mici și la bere!
Sociologii cred că stimularea natalităţii ar putea fi o soluţie pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă. Ce se întâmplă însă în realitate?
Tot mai puțini copii vin pe lume în România, prima jumătate de an aducând un declin de peste 12.500 de nou născuți și confirmând astfel prognozele demografilor și ale INS cum că în următorii 30 de ani, în lipsa unor politici puternic pro-nataliste, numărul elevilor va scădea la jumătate față de cei de acum.
Potrivit datelor Statisticii publicate la începutul acestei săptămâni, în primele 6 luni din acest an s-au născut puțin peste 85.000 de copii, față de cei aproape 98.000 câți veneau pe lume în primele 6 luni din anul trecut.
Numărul căsătoriilor a fost și el în ușoară scădere, ceea ce ne spune că politicile pro-nataiste de până acum sunt puțin eficiente.
Din cauza natalității slabe, a fertilității reduse dar și a migrației consistente, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei va continua să se modifice, în sensul reducerii numărului şi ponderii tinerilor şi a populaţiei adulte în paralel cu creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice.
În perioada ultimii 15 ani populaţia rezidentă de sub 15 ani a scăzut de la 3,8 milioane de tineri la 3,05 milioane.
Începând cu anul 2015, generaţiile scăzute din punct de vedere numeric, născute după anul 2000, au intrat în segmentul fertil al populaţiei. Acestea vor reprezenta peste 50% din populaţia feminină de vârstă fertilă după anul 2030.
În aceste condiţii - menţinerea scăzută atât a segmentului fertil al populaţiei cât şi al fertilităţii, sub nivelul de înlocuire a generaţiilor - populaţia tânără de 0-14 ani va cunoaşte o scădere semnificativă în perioada 2015-2060, în varianta medie, de la 3,05 milioane la 1,7 milioane persoane, iar ponderea populaţiei rezidente de 0-14 ani în total populaţie va scădea de la 15,5% în anul 2015 la 12,9% în anul 2060.
Judeţele din regiunea Nord-Est (Botoșani, Suceava, Iași, Bacău, Neamţ, şi Vaslui) şi din Nord-Vest (Bistriţa-Năsăud, Sălaj) se vor menţine şi în anul 2060 în topul judeţelor ”tinere” cu ponderile cele mai mari ale populaţiei rezidente tinere (de peste 16,0%). Judeţele Dâmboviţa, Gorj şi municipiul Bucureşti se vor remarca cu ponderile cele mai mici ale populaţiei rezidente tinere (de sub 10,0%).
De prisos să mai amintim că acest recul demografic va avea consecințe din cele mai serioase, începând cu numărul de profesori necesari pentru a pregăti un contingent aflat la jumătate față de acum, până la presiunile din zona pensiei publice.
În același timp, oficial, declinul populaţiei României între anii 2000 şi 2018, a ajuns de la 22,4 milioane la 19,5 milioane de locuitori, și se datorează emigrării.
Potrivit documentului, intitulat „’Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” (Talent în străinătate: o recenzare a emigranţilor români), în 2015-2016, 3,6 milioane de persoane născute în România (17%) trăiau în ţările OCDE, dintre care 54% erau femei.
Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul emigranţilor români a crescut cu 2,3 milioane. Italia, cu aproape o treime din populaţia emigranţilor români (peste 1 milion), a fost ţara gazdă lider, urmată de Germania (680 000) şi Spania (573 000).
În ultimii ani, aproximativ 25% dintre românii care trăiesc în România şi-au exprimat dorinţa de a se stabili definitiv în străinătate dacă ar avea posibilitatea, unul dintre cele mai mari procente înregistrate în regiune.
Aproape jumătate dintre persoanele în vârstă de 15-24 de ani din România au declarat că intenţionează să emigreze.
Emigranţii români lucrează în cea mai mare parte în meserii slab calificate, iar dintre cei cu studii superioare, mulţi sunt supracalificaţi, se spune în raport.
Emigranţii români în ţările OCDE au de trei ori mai multe şanse decât cetăţenii ţării în care au emigrat de a lucra în activităţi care implică o muncă necalificată sau semi-calificată şi jumătate au şanse de a lucra în locuri de muncă cu înaltă calificare.
Aproape jumătate din românii cu studii superioare care au emigrat în ţările OCDE ocupă locuri de muncă cu nivel scăzut de calificare.
În ceea ce priveşte numărul şi locurile de emigrare, documentul detaliază că emigranţii din România au reprezentat cel de-al şaselea cel mai mare grup de emigranţi în ţările OCDE în 2015-2016 şi cel mai mare grup de emigranţi din regiunea vecină a României. Între 2000-2001 şi 2015-2016, numărul acestora a crescut cu 2,3 milioane până la 3,4 milioane. Cea mai mare parte a acestei creşteri (1,1 milioane de emigranţi) a avut loc între 2005-2006 şi 2010-2011.
Compoziţia demografică a emigranţilor români a evoluat: în timp ce ponderea femeilor a rămas stabilă la 51%, un proces de întinerire poate fi observat în rândul emigranţilor, peste 90% dintre ei având vârstă de muncă.
Ţările europene din OECD au înglobat 90% din totalul emigranţilor români din zona OCDE în 2015-2016, iar 67% au locuit în Italia, Germania sau Spania. Creşterea numărului acestora a fost deosebit de ridicată în Italia, Spania şi Regatul Unit, în mare măsură determinată de emigranţi tineri şi recenţi, deşi creşterea a avut loc în perioade diferite în fiecare ţară.