Geografia divorţurilor din România arată o hartă cu contraste: unele judeţe au rate ale divorţurilor cu peste 30% mai mari decât media naţională, în timp ce în altele separările sunt mult mai rare. Datele de la Institutul Naţional arată că judeţe din sud şi vest domină clasamentul divorţurilor, în timp ce o parte din Moldova rămâne în zona cu cele mai mici rate.
Rata divorţialităţii în România a fost de aproximativ 0,95 divorţuri la 1.000 de locuitori în 2024, potrivit zf.ro. Cea mai mare rată a divorţialităţii din România se înregistrează în judeţul Gorj, cu aproximativ 1,32 divorţuri la 1.000 de locuitori, potrivit datelor statistice pentru 2024. Foarte aproape se află Prahova, cu 1,31 divorţuri la 1.000 de locuitori, urmată de Maramureş şi Sibiu, fiecare cu aproximativ 1,30.
Clasamentul continuă cu Brăila şi Bihor, unde rata divorţurilor depăşeşte 1,25 la 1.000 de locuitori, iar în top se mai regăsesc Călăraşi, Teleorman, Ilfov şi Braşov.
Aceste judeţe au rate ale divorţurilor peste media naţională, care în 2024 a fost de aproximativ 0,95 divorţuri la 1.000 de locuitori.
E de bine: Botoșani, la ”coada” clasamentului!
La celălalt capăt al clasamentului sunt judeţe unde divorţurile sunt mai puţin frecvente.
De exemplu, în Botoşani rata este de aproximativ 0,70 divorţuri la 1.000 de locuitori, iar în Mehedinţi este chiar mai mică.
Cele mai recente date la Botoșani: Mai puține căsătorii, mai multe divorțuri!
Cu toate acestea, statistica este foarte dinamică și la nivelul județului Botoșani.
Potrivit datelor Direcției Județene de Statistică, valabile pentru luna decembrie 2025, în ceea ce privește nupţialitatea şi divorţialitatea în județul Botoșani, în luna decembrie 2025, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 111 căsătorii faţă de 135 în luna decembrie 2024.
De asemenea, prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010, în luna decembrie 2025, în județul Botoșani s-au pronunţat 51 divorţuri, fata de 24 divorțuri pronunțate în decembrie 2024.
Comunități mici, tradiții puternice
De regulă, sociologii spun că astfel de diferenţe apar frecvent între zonele mai urbanizate şi cele cu o populaţie mai stabilă. În oraşele mari şi în judeţele cu o mobilitate mai ridicată a populaţiei, relaţiile de familie sunt influenţate de schimbările rapide din piaţa muncii, migraţie sau stilul de viaţă.
În schimb, în comunităţile mai mici sau în zonele cu tradiţii familiale mai puternice, divorţurile tind să fie mai rare. Chiar şi aşa, România rămâne, per ansamblu, printre ţările europene cu o rată relativ moderată a divorţurilor, iar evoluţia indicatorului în ultimii ani arată mai degrabă o stabilizare decât o creştere puternică.