Alexandru Ioan Ailioaie (Alexuț) suferea de pre-eclampsia și sindromul HELLP, diagnosticate imediat după naștere. Disperați, părinții au cerut ajutor pentru ca pruncul lor să aibă șanse la o viață normală. Apelul făcut de Asociația ”Salvează o inimă” i-a sensibilizat de oamenii care au donat pentru micul Alexuț.
Într-un timp foarte scurt, s-a strâns suma necesară, Alexuț beneficiind de intervențiile medicale salvatoare.
Tatăl lui Alexuț a transmis un mesaj emoționant tuturor celor care i-au ajutat copilul în momentele grele.
”În urmă cu o lună, ne îndreptam cu pași timizi și inimi pline de speranță spre locurile sfinte, să ne rugăm la Sfântul Nectarie și Sfântul Efrem cel Nou pentru sănătate și o naștere ușoară. În acele momente, inimile noastre erau pline de neliniște, dar și de credință, sperând într-o minune.
Și minunea s-a întâmplat. Prin grația divină și mijlocirea sfinților, în preajma veneraților Trei Ierarhi, a venit pe lume micuțul nostru Alexut. Un suflet nou, un început nou, o fericire nemărginită care ne umple viețile.
Suntem profund recunoscători Asociației ”Salvează o inimă” care, cu o dedicație extraordinară și inimi mari, a intervenit rapid pentru a salva viața acestui mic înger. Oamenii aceștia minunați, cu generozitatea și sprijinul lor necondiționat, ne-au oferit speranță și au făcut posibilă strângerea sumei necesare pentru îngrijirea lui Alexut.
Mulțumim vouă, dragilor, care ați fost alături de noi zi de zi, cu fiecare contribuție, fiecare rugăciune, construind o lume mai bună pentru fiecare suflet care ne vine în întâmpinare. Prin gesturile voastre, ne învățați despre adevărata bogăție, aceea care se găsește în inimile noastre, nu în competiții sau dorința de supremație”, a spus tatăl micuțului.
”Ieri, pentru prima dată, l-am ținut în brațe pe micuțul nostru Alexuț”
Tatăl lui Alexuț și-a ținut copilul în brațe și așteaptă cu emoție clipa în care vor pleca împreună acasă.
”Ieri, pentru prima dată, l-am ținut în brațe pe micuțul nostru Alexut, ușor ca un fulg la doar 1900 de grame, un înger care nu are încă puterea de a țipa, dar care m-a mârâit ușor, reproșându-mi, poate, schimbările mele nendemânatice de poziție. Abia așteptăm momentul în care îl vom lua acasă, sperăm că în luna martie, dar totul depinde de el. După trei săptămâni petrecute în terapie intensivă, am simțit o bucurie nemărginită văzând că secția se golește, semn că toți ceilalți copii s-au născut sănătoși și la termen.
Ne îndreptăm gândurile și rugăciunile către toți cei care ne-au fost alături și către cei care, în tăcere, luptă propriile bătălii. Doamne ajută! Să ne ținem strâns unii de alții, să împărtășim iubire și să credem în miracole. Pentru Alexut, pentru fiecare dintre noi, pentru un viitor plin de lumină și speranță”, a mărturisit tatăl ui Alexuț.