Un eveniment nefericit, declarații nepotrivite din partea autorităților, un adolescent de 18 ani pe care prima zi de școală l-a găsit pe patul de spital după ce a fost bătut crunt în Centrul Vechi. O poveste tristă care, pentru a câta oară, a readus în discuție o problemă dureroasă a orașului Botoșani: Ce facem cu romii?

Jupiter Borcoi este președintele Alianței Partida Romilor din Botoșani. Învățător la bază, a activat peste un deceniu în sistemul educațional, ca profesor de limba romani. În prezent este referent pe problema romilor în cadrul Primăriei Botoșani.

CITEȘTE ȘI: "Elena Lasconi a trecut în fața lui Marcel Ciolacu! PSD nu mai are candidat la prezi..."

La mai puțin de două săptămâni după ce Cris, adolescentul de 18 ani, a fost bătut de câțiva minori ai comunității rome, Jupiter Borcoi transmite scuze familiei elevului agresat. Jupiter Borcoi vorbește despre problemele cu care se confruntă comunitatea pe care o reprezintă, despre (ne)implicarea autorităților, dar și despre nevoia urgentă de educație, singura care va salva comunitatea.

Nevoia de educație!  

-Domnule Jupiter Borcoi, de câte ori v-am ascultat vorbind despre comunitatea pe care o reprezentați ați adus în prim-plan educația.

-Am lucrat vreo 12 ani ca profesor de limba romani, sunt învățător la bază. Când eram secretar la Asociația Partida Romilor, în prima discuție pe care am avut-o la Inspectoratul pentru Cultură, prin ani 90, am vorbit tot despre nevoia de educație.

-În anii 90! Peste mai bine de 30 de ani vorbim tot despre nevoia de educație? Suntem în același stadiu?

-Dacă vorbim strict despre comunitatea de romi, lucrurile au evoluat. Din 2001 până în 2012 am lucrat în învățământ, acum mă ocup de diverse activități educaționale. În 2001, când am intrat ca profesor necalificat, la început, în procesul de educație, erau doar trei copii în sistemul de învățământ preuniversitar, clasele IX-XII, în tot județul. Poate că nu erau toți declarați la acea oră, dar din ce am constatat atunci, am identificat doar trei liceeni. În 2001 am identificat 14 copii de clasa a VIII-a care au intrat pe acele locuri suplimentate pentru romi. Astăzi avem peste 100 de absolvenți de învățământ universitar, mai sunt sau nu mai sunt în Botoșani, au ajuns prin București, Iași, inclusiv prin străinătate.

”Vreau să cer iertare tânărului Cris și familiei lui!”

-Dumneavoastră câți copii avețI?

-Am doi copii, amândoi la Liceul de Artă ”Ștefan Luchian”, studiază vioară principal, pian secundar. Iustin e în clasa a VIII-a, merge pe 15 ani, Petruț în clasa a VI-a, spre 13 ani.

-Am auzit lucruri foarte frumoase despre copiii dvs. Și vă propun ca, plecând de aici, să ne îndreptăm către copiii minori ai comunității dvs. Dar mai întâi aș vrea să fac o reparație. S-a vorbit mult despre problemele care au escaladat în ultima perioadă. Au fost și imagini video cu acei tineri care s-au înregistrat în fața Sălii Polivalente, mesajul fiind unul amenințător și grav. Voi spune că, în acele imagini, nu este vorba doar despre tineri ai comunității rome.

Pe scurt, vă propun să vorbim despre acuzațiile extrem de grave care planează asupra comunității rome după ce un băiat de 18 ani a fost bătut crunt în Centrul Vechi.

-În primul rând, vreau să cer iertare tânărului Cris și familiei lui, în numele întregii comunități de romi, pentru tot ce s-a întâmplat. Ca fost profesor, ca referent în cadrul Primăriei Botoșani, unde lucrez, ca președinte al Asociației Partidei Rome, promit că voi face tot ce este necesar pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple.

-Care este starea de spirit astăzi în comunitate, cum sunt privite aceste întâmplări grave?

-Am avut foarte multe discuții cu toată lumea, mai ales că lucrez în cadrul primăriei și oamenii au nevoie de mine. Am discutat și cu colegii mei care mai sunt profesori, mediatori școlari… Trebuie să discutăm cu fiecare în parte vizavi de faptul că cei trei – că au fost 11 pe bancă, că au fost 16, nu mai știu – dar cel puțin cei trei care sunt vinovați de incidentul atât de mult mediatizat să nu mai creeze astfel de probleme.

”Nu suntem toți la fel!

-Cei trei sunt membri ai comunității dvs.?

-Da, toți trei sunt romi. Repet: îmi cer scuze, regret și promit că voi face tot ce îmi stă în putință, mie și colegilor mei, ca asemenea lucruri să nu se mai întâmple în comunitatea noastră. Pentru că fiind atât de mediatizate astfel de fapte, ne afectează pe toți. Nu suntem toți la fel. Așa cum nu suntem la fel nici romii, nici maghiarii, nici românii. România are multe minorități.

-Minoritatea romă câți membri are la Botoșani?

-Comunitatea romă, după Recensământul din 2021, numără 4600 de persoane, la nivel de județ. Cam 1,2%. În municipiul Botoșani sunt cam 2300.

-În municipiul reședință de județ, cei mai mulți se află în Centrul Vechi?

-Nu, nu în Centrul Vechi. Avem șapte zone în municipiul Botoșani unde sunt grupate mai multe familii de romi: Centrul Vechi, Parcul Tineretului, zona Cișmea – unde au fost mutate 43 de familii în locuințele sociale, vreo 40 de familii în fostul cămin Texil, în zona industrială – Condacia, sunt 52 de familii. Cartierul Ion Creangă din periferia orașului. Ceilalți, cam 300 de familii, sunt în diverse locuințe din oraș.

-Totuși, avem două zone cu risc crescut: Centrul Vechi și Parcul Tineretului. Vă spun cum se vede din exterior: s-a aplicat o etichetă de infracționalitate, care există, nu puteți contesta acest lucru. Și există tendința ca cetățenii orașului să evite aceste locuri, ceea ce duce la o închidere, la o ermetizare a zonelor. Și dacă nu am avea o problemă cu Parcul Tineretului, în Centrul Vechi parcă am vrea și noi un pic. Botoșănenii vor și ei în centrul Vechi!

-Au fost multe activități frumoase în Centrul Vechi, cele organizate de Primărie, inclusiv cele de zilele trecute…

-Mă iertați, domnule Borcoi, nu vorbim aici de acțiuni irganizate, acolo avem parte de siguranță, vedem patrule… Este vorba despre oamenii care trec zilnic prin zonă, despre copiii care se tem pentru că au fost tâlhăriți…

”Dau perfectă dreptate familiei lui Cris!”

-Să o luăm metodic. La ultima ședință ATOP…

-Ședința de luni?

-Nu, luni nu am participat pentru că nu am fost invitat. La ultima ședință ATOP la care eu am participat, raportul Poliției și al Jandarmeriei Botoșani spunea foarte clar că rata infracționalității în Centrul Vechi este cu mult mai mică decât în alte zone ale orașului. Și erau date exemple, de la Parcul Curcubeului, zona Bucovina, inclusiv zona Gării. Din punctul meu de vedere, zona unde se adună romii este cam de 100-150 de metri de la nonstopul din Centrul Vechi, lângă Luceafărul. Acolo se adună, vorbesc, mai mănâncă semințe. Și zona Bisericii Uspenia. Dar nu cred că sunt mai periculoase decât altele…

-Credeți că este o percepție exagerată în contextul nefericitului eveniment cu Cris?

-Dau perfectă dreptate familiei lui Cris. Da, acum toată lumea vorbește despre țiganii din centru și nu știu de ce. Da, se adună acolo, țipă, mai pun muzică pe telefoane, nu zic că nu umblă și la buzunare, nu zic că nu sunt și infractori. Dar de atâția ani – eu lucrez de 12 ani în Primărie, Semiramida Bălan, Dumnezeu să o ierte, a avut peste 24 de ani – de când tot am transmis autorităților să își facă treaba. Dacă oameni deranjează, aveți post de Poliție Locală, faceți-vă treaba!

”În zona Centrul vechi se consumă foarte multe droguri!”

-În luna iunie a anului viitor expiră contractele pentru locuințele sociale. Dinspre Primărie se vorbește despre alte locuințe sociale în cartierul Cișmea unde vor fi duse familii din comunitatea romă care au cel puțin trei abateri. Este aceasta o rezolvare?

-Este o hotărâre de Consiliu Local care spune clar că chiriașii locuințelor sociale din municipiul Botoșani care vor fi sancționați de Poliție, de cel puțin trei ori, pentru tulburarea ordinii și liniștii publice sau pentru abateri de la conduita socială, pot fi evacuați. Mi s-a cerut să fac o listă cu persoane din Centrul Vechi, fără să se facă o referire neapărat la romi, care vor să se mute din Centrul Vechi în acele locuințe sociale de la Cișmea. Se urmărește, de fapt, cel puțin teoretic, revitalizarea Centrului Vechi, în sensul în care se vor eliberate locuințele personale, sociale, pentru a se construi acolo birouri, alte spații comerciale. Dar pentru asta este nevoie de foarte, foarte mulți bani. Apoi sunt și proprietari în Centrul Vechi. Este foarte greu să îi scoți pe toți. Vorbim doar de romi? Ar fi o încălcare flagrantă a drepturilor omului criteriul etnic. Ori îi scoatem pe toți, și se poate face lucrul acesta, pe motiv de revitalizare a Centrului Vechi. Dar oamenii nu vor putea sta în stradă, trebuie ajutați. Dacă vorbim doar despre locuințele din Centrul Vechi, sunt 360 de familii de români și 154 de familii de romi. Vorbesc de familii, pentru că sunt locuințe în care stau 3-4 familii. Contracte sunt mai puține. Trebuie asigurate pentru aceste familii locuințe în alte zone.

Nu știu de ce a luat amploare atât de mare…

-Știm de ce!

-De ce?

-Pentru că s-a mediatizat un caz grav, starea băiatului a fost și este în continuare una gravă.

-Aveți perfectă dreptate, orice părinte ar proceda la fel. Dar ar trebui precizat că exact aceleași fapte, au fost crime chiar, se întâmplă și în altă parte. De ce nu se vorbește despre zona Gării, unde sunt găști, cu prostituție, cu droguri? Aș vrea să mai notați un aspect. Am atras atenția continuu, de câțiva ani, autorităților, asupra faptului că în zona Centrul vechi se consumă foarte multe droguri. Copiii noștri de 12-13 ani au început să consume droguri.

-Drogurile înseamnă bani. De unde au acești copii bani?

-Nu știu nici eu de unde au atâția bani. Nu consumă substanțe scumpe. E un fenomen cunoscut, dar nu se face nimic. În spatele hotelului din Centrul Vechi, pe străduța din spate, noapte de noapte sunt grupuri de copii care consumă aceste substanțe care le distrug creierul.

”Copilul acela dacă dă un telefon vine un taximetristul cu doza de drog!”

-Ați acționat vreodată în direcția asta?

-Am colaborat cu cei de la Antidrog. I-am chemat la Partida Romilor pe cei de la Antidrog, de la Jandarmerie și Poliția Locală. Am adus cinci copii, doi majori și trei minori, cu tot cu părinți. Mamele erau disperate, nu mai știau cum să procedeze. Ni s-a spus că ei nu cum să acționeze, îi duc la Psihiatrie câteva zile și atât. Uite, am spus, copilul acela dacă dă un telefon vine un taximetristul cu doza de drog. El are telefonul, sunați și vedeți. Nu s-a putut. Că este o întreagă anchetă, că se urmărește filiera centrală… Chiar nu puteți începe de jos? Flagelul drogurilor a luat amploare în Botoșani. Chemăm părinții să îi ia acasă. Șapte o dată am văzut.

”Trebuie să recunoaștem că generația mea nu are un nivel ridicat de educație”

-Mai există, tot în exterior, percepția că acești copii ai comunității dvs. sunt agresivi la o vârstă mult prea fragedă. Cum sunt ei crescuți, cum sunt ei educați?

-Trebuie să recunoaștem că generația mea nu are un nivel ridicat de educație. Așa cum nici nivelul de educație al populației majoritare nu este cel mai fericit. Faptul că a existat și există încă aspecte legate de discriminarea copiilor romi în școli – am lucrat în învățământ și pot a exemple –, că există tratamente diferite în școli, faptul că sunt cadre didactice de la care ne-am aștepta la un altfel de comportament - se condamnă din start copiii romi, faptul că există segregare școlară, deși există legi care reglementează aceste situații pe criterii etnice sau religioase… Școala 2, de exemplu - deși când vorbim despre desegregare vorbim despre UAT, despre întreaga localitate, nu punem 200 de copii romi la Școala 2 și mai vin vreo 50-60 de copii români tot din zona ghetourilor, din Parcul Tineretului, dar la Școala 8, care este la 200 de metri distanță, nu primim copii romi din apropiere. La Liceul Pedagogic nu primim copii din zonă, deși aparțin de acea zonă.

-Să spunem că existăm totuși copii romi și în aceste școli de care ați amintit.

-Sunt, dar nu îi primim pe toți. Sunt foarte multe refuzuri.

-Din ce ați spus până acum, să înțelegem că atitudinea părinților este o reacție la reacția societății, a școlii, de a nu primi copiii romi?

-Orice persoană refulează la un moment dat. Atunci când nu ești primit la muncă, nu ești primit în școală, toată lumea te privește diferit când urci într-un autobuz, când mergi cu mașina, când mergi pe stradă…

-Totuși nu la fel este situația cu copiii lipoveni, ca să ne referim la o comunitate mai închegată din Botoșani… Cum explicați acest lucru?

-Au un alt nivel de educație! Au alte tradiții. Am spus întotdeauna că mai este nevoie de educație în comunitatea de romi. Dar haideți să o facem de calitate! Sunt profesori extraordinari, dar încă persistă atitudinea de a trata diferit copiii romi. 

”Romii de astăzi sunt cetățenii de mâine!”

-Trebuie să recunoașteți că societatea a evoluat, că s-au obținut și beneficii pentru copii romi, iată, aveți locuri speciale pentru romi la facultate…

-Dacă vă uitați pe oferta educațională a facultăților veți vedea că numărul de locuri alocat copiilor romi care pot accede în învățământul universitar cu notă mai mică decât media de admitere la acea facultate este același cu numărul de locuri pentru elevii care provin din mediul rural și cu numărul celor din Republica Moldova.

-Ce spuneți dvs. confirmă ce vă spuneam anterior: locurile sunt pentru romi, pentru absolvenții care provind din mediul rural și pentru cei din Republica Moldova. Nu și locuri pentru lipoveni, pentru armeni… La liceu la fel, aveți de asemenea locuri pentru copiii romi. Să ne întoarcem la problema de la care am plecat: aveți soluții pentru a evita ceea ce s-a întâmplat la finalul lunii august în Centrul vechi?

-Am spus și repet: voi face tot ce îmi stă în putere – mie și colegilor mei…

-Promisiunea nu este o soluție, din păcate!

-Știu că nu este o soluție! Vreau să transmit că ceea ce se întâmplă ne afectează pe toți și nu este bine pentru comunitatea romă. Apoi, ar fi bine ca și organele de ordine să ne consulte, suntem dispuși să participăm atât la identificarea celor care comit infracțiuni, cât și la acțiunile de prevenire. Ar trebui, atât din partea noastră, cât și din partea lor, un pic mai multă activitate. Să ne facem treaba! Noi suntem de acord, mergem alături de Poliție, de Jandarmerie. Pe de altă parte, ar trebui discutate toate aceste lucruri cu mai multă pasiune. Și profesorii din școli, chiar dacă acești copii vin din medii defavorizate…

-Spuneți că așa cum îi creștem așa îi avem?

-Este adevărat. Romii de astăzi sunt cetățenii de mâine. Dacă îi tratăm așa cum îi tratăm în școală…

”Să nu aruncăm anatema asupra întregii comunități rome!”

-Copiii de astăzi vor fi părinții de mâine, care vor crește o altă generație. Dvs. aveți doi copii la Liceul de Artă, care studiază vioara. Am admirat mereu tradițiile romilor, dansurile lor…

-Sunt 15 copii care studiază la Liceul de Artă vioară, pian, saxofon, fac și canto. Sunt copii care au terminat de mult Liceul de Artă, sunt prin Anglia, au făcut conservatorul, licee, facultăți. Sunt asistenți medicali prin străinătate, sunt profesori… Avem și în oraș persoane de etnie romă, lucrează ca medici, ca profesori, nu toți își recunosc etnia. Să nu aruncăm anatema asupra întregii comunități rome. Sunt persoane care încalcă legea, acolo trebuie în continuare să îi ajutăm să ajungă la nivelul nostru.

-Ce credeți că am putea prelua noi de la dvs., comunitatea romă?

-Dacă vreți să preluați ceva de la romi, preluați zâmbetul, buna dispoziție, preluați bucuria de a cânta, de a dansa. În aceeași măsură, cred că întreaga comunitate de romi ar trebui să se adapteze, suntem în mileniul III, în secolul XXI, și ar trebui ca și noi să ne adaptăm condițiilor acesto vremuri.