Alex Marius OSTAFE: "Nu cred că e corect ce s-a întâmplat. Miza nu a fost una politică!"

Alex Marius Ostafe s-a născut la Botoșani, trăiește în Londra și este marketing manager la o universitate de top. A absolvit University of Oxford, a fost implicat și a condus organizații studențești, a fost mereu un militant pentru drepturile românilor din Diaspora. A condus o vreme tineretul liberal din Londra iar astăzi spune că, deși rămâne un liberal în manifestare, în chestiunile fundamentale, care țin de principii morale, stricte, nu există culoare politică. 

Presa din România a semnalat faptul că Diaspora a avut "o reacţie surprinzătoare la acest referendum", prezenţa la urne în străinătate fiind, duminică seara, mai mare decât cea înregistrată la alegerile parlamentare din urmă cu doi ani. În total, în cele 378 de secţii de votare organizate în străinătate au votat, potrivit raportărilor preliminare transmise de preşedinţii secţiilor de votare, 126.239 alegători. 

Alex Marius Ostafe ne-a explicat că, din punctul de vedere al alegătorilor din Diaspora, votul a fost boicotat în primul rând prin organizarea deficitară. Astfel, spune românul, în Londra au fost organizate 5 secții de votare la trei adrese diferite.

Mai exact, 4 secții sunt la două adrese din centrul Londrei, unde, spune Alex Ostafe, “nu sunt comunități de români. Cele  mai "fierbinți" secții de votare au fost scoase”. Exemplu: Stratford, în estul Londrei, cu comunitate foarte mare, acolo unde cu prilejul altor alegeri votau aproximativ 3.000 de români. În Wembley (nord-vest), o altă comunitate mare de români, votau de obicei până la 6.000 de români.
 

Alex Marius Ostafe: "Nu cred că e corect ce s-a întâmplat. Miza nu a fost una politică!"

-Cum se explică atitudinea românilor din Diaspora? Pentru că, iată, în țară prezența la urne a fost extrem de mică. Românii spun că nu s-au lăsat păcăliți, acesta fiind motivul neparticipării la vot. În Londra cum de v-ați păcălit?


-Să vă spun așa, eu am absolvit University of Oxford, în domeniul Relații Internaționale și Diplomație. Am colegi foarte bine pregătiți, și ei au votat. Despre ce vorbim?! Românii din Diaspora sunt oameni de dreapta, au înțeles mesajul. Da, au filtrat mesajele manipulatoare gen Roexit, Referendumul urii etc.

-Cum au perceput românii din Diaspora acest Referendum? A fost privit ca pe un scrutin politic, așa cum s-a întâmplat în țară? Ieri, cei care au privit imagini din Marea Britanie, Spania, Italia vă reproșau că votați pro PSD, că ați uitat 10 august, că ați votat pentru Dragnea etc. Ce a fost pentru dvs. acest vot?

-Din punctul meu de vedere a fost o inițiativă cetățenească, făcută de un ONG, de o coaliție. Au strâns trei milioane de semnături, în 2016 parcă. La vremea respectivă, la guvernare era Dacian Cioloș. Dacian Cioloș putea și el să organizeze acest Referendum care, iată, a avut loc pe 6-7 octombrie 2018, dar nu a făcut-o. Așa că avem din start o manipulare din partea unor organizații, ong-uri sau a celor care vor să câștige un capital politic, dar un capital murdar, nicidecum corect. Diaspora întotdeauna a fost de dreapta, așa a votat mereu. Asta e Diaspora.

-A fost miza acestui Referendum una politică?

-Miza nu a fost nici pe departe una politică. Nu avea cum! Că i-au dat drumul într-un moment în care a vrut cineva să se folosească... Dar nu cred că avea vreo șansă să se atingă de acest Referendum. Mai ales că, așa cum spuneam, în Diaspora a fost boicotat. Și sunt dovezi.

-Boicotat de către factorul politic sau de către alegători?

-De către factorul politic. Ministerul Afacerilor Externe. Ei spun că au făcut mai multe secții de votare, dar am demonstrat că s-au scos secții din zonele fierbinți, adică acolo unde sunt comunități foarte mari de români. La fel s-a întâmplat și în alte țări unde sunt mulți români. 

-Au gândit românii din Londra că acest Referendum este inutil?

-Nu. Deși au mai fost și voci... Erau la un moment dat filmări pe Facebook de duminică, de la secțiile de votare, și unii spuneau că e un video vechi sau că e dintr-un aeroport...

-Oamenii sunt suspicioși din cauza numeroaselor manipulări. Totuși, acum care este starea de spirit acum? Există dezamăgire, având în vedere că Referendumul nu a fost validat?

-Până la urmă, dacă stau să calculez, nu cred că e corect ce s-a întâmplat. Din cauza faptului că s-a manipulat foarte mult: ba că e Referendumul lui Dragnea, ba întrebarea ambiguă de pe buletinul de vot, probabil asta i-a ținut pe mulți în casă. Cinstit vorbind, și 18 milioane de votanți, cât au scris ei, din care se calcula 30% pentru validare, nu cred că mai e valabil, cifra e mai mică... S-a încercat manipularea din două direcții. Cred că și PSD, tehnic – poate cu bună știință sau neștiință – a tăiat aceste secții de votare din Diaspora. Să faci o secție într-un loc unde sunt 1000 de români și să scoți una unde sunt 120.000 de români, 390.000... E incredibil!

-Mulți s-au gândit, văzând cum arată secțiile de votare în Diaspora, că s-a votat NU. Însă rezultatul arată că votul a fost unul covârșitor DA. Nu a fost numai la Londra, ci în toată Diaspora la fel. Vorbind pe fondul problemei, de ce acolo oamenii au văzut altfel decât în țară acest Referendum?

-Haideți să ne uităm puțin cum se trăiește în țările europene. Modelul progresist. Dar au fost și multe momente grele pentru mulți conaționali ai noștri, cazuri în care li s-au luat copiii.

-La noi se discută în mediul public despre aceste lucruri ca și cum ar ține de domeniul SF. 

-Spre exemplu, m-am implicat direct în cazul familiei Barbu (detalii aici). Li s-au luat ambii copii, pentru niște motive foarte neclare. La o lună după ce a venit răspunsul de la administrația britanică, li s-a spus că li se refuză rezidența copiilor. După încă o lună au fost ridicați, apoi copiii dați unei familii de homosexuali. E un caz în care m-am implicat, îl cunosc direct...

-Vom mai avea șansa organizării unui Referendum pe această temă în România, știind cât de greu a fost drumul până aici?

-Acum nu pot să îl văd posibil în următorii 4-5 ani, dar cred că totul depinde de următoarele alegeri, din 2020. Românii ar trebui să iasă la vot și să își protejeze acest drept. Nu știu dacă se va mai ajunge la un referendum, dar cred că ar trebui să se voteze împotriva progresismului. Haideți să spunem lucrurilor pe nume. Chiar în Magna Carta este un cuvânt foarte frumos dat căsătoriei: matrimonio. E alcătuit din două cuvinte: mater, care înseamnă mamă, și monio, care o ridică la nivel de instituție, obligație. Trebuie să înțelegem cu adevărat ce înseamnă căsătoria. Este o obligație, un contract. Este patria mică.
 
-Ați fost implicat în politică o vreme...

-Eu sunt liberal d.p.d.v. economic, al științei, evoluției, nu al progresismului, pentru că sunt chestii diferite. Pe partea de chestiuni fundamentale, care țin de principii morale, stricte, nu renunț doar de dragul de a experimenta ceva nou! Nu aș vrea să ajungem un stat în care se acceptă poligamia sau alte minunății. Cei care au ieșit la vot pe 6 și 7 octombrie sunt cei care votează tot timpul. Românii din Diaspora sunt mereu prezenți la vot. Au învățat ceva democratic de la britanici, de la spanioli, italieni: că trebuie să își spună cuvântul prin vot!

 

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

LA MULȚI ANI, Gheorghe Frunză! Actorul care a refuzat o funcție în Moldova după ce a ajuns la Botoșani: ”Mi se oferea postul de director, Volga și un salariu de 900 de lei!”

Monday, 4 November 2024

Născut pe 4 noiembrie 1967, în satul Slobozia-Dușcă, raionul Criuleni, din Republica Moldova, Gheorghe Frunză trăiește de mai bine de trei decenii în România. Magia scenei l-a ...

Poveștile orașului Botoșani: Viața în cartier, un carusel al trăirii împreună!

Friday, 1 November 2024

Viața la oraș ne separă unii de alții, dar ne și întețește dorul de oameni, de comuniunea cu semenii, de sporovăiala cu aproapele. Știm cu toții că dincolo de zidurile blocurilor sunt...

Toamna ca un suflet frumos sau Botoșanii de poveste! (Galerie foto)

Friday, 1 November 2024

Există o poezie a toamnei care, odată cu frunzele căzând, se transformă în poveste. Mi se pare că trăim în cel mai frumos anotimp, îmi spune colega mea, Bianca, în ...