Federația „Solidaritatea Sanitară” consideră că soluția adoptată de Ministerul Sănătății, de a promova militarizarea conducerii spitalelor ca o formulă magică de rezolvare a problemelor, este greșită. Nu există dovezi privind un nivel mai mare de eficiență al modelului militar de organizare a unităților sanitare în lupta cu pandemia COVID 19, acestea fiind cel puțin în egală măsură afectate de acest inamic nou.
Sistemul sanitar are capacitatea de a-și rezolva probleme dacă specialiștii sunt ascultați și sprijiniți. Depolitizarea urgentă a conducerii spitalelor care nu și-au organizat în mod adecvat activitatea (și a tuturor spitalelor după criză) și angajarea unor manageri civili, pe criterii de competență, constituie soluția adecvată pentru o astfel de situație.
Pentru a ilustra faptul că sistemul sanitar deține resursele de competență necesare, acestea fiind de fapt blocate de interferența politizării și de absența dialogului cu specialiștii, publicăm mai jos răspunsurile date de salariați la întrebarea deschisă Ce alte măsuri considerați că ar mai fi necesare în unitatea dvs. pentru a beneficia de protecția necesară? Este unul dintre multele exemple pe care le furnizăm privind modalitatea în care trebuie identificate problemele (înainte ca ele să genereze adevărate dezastre) și soluțiile adecvate pentru acestea, apelând la această formă de crowdsourcing.
Cu caracter rezumativ, prezentăm sintetic principalele probleme cu care se confruntă sistemul sanitar, din perspectiva salariaților, așezate în ordinea importanței și organizate în 10 puncte:
1. Echipamente individuale de protecție, în cantități suficiente și la un nivel corespunzător de calitate. Absența echipamentelor individuale de protecție continuă să fie cea mai mare problemă cu care se confruntă salariații din sănătate, ea afectând în continuare multe unități. Insuficiența lor este cea de-a doua problemă; exemple de situații indicate (acolo unde aceste materiale există): o mască pe tură; un costum pe tură (necesarul: cel puțin trei măști chirurgicale pe tură). Soluția pentru astfel de situații o constituie respectarea standardelor de utilizare a echipamentelor individuale de protecție. Unii dintre respondenți au indicat riscurile și presiunea generate de dorința unităților de a face economie de aceste materiale.
2. Testarea personalului, ori de câte ori este necesar este a doua solicitare a salariaților în ordinea importanței. Ea poate restabili încrederea salariaților în capacitatea lor de luptă; teama ca inamicul numit SARS-CoV-2 să se fi infiltrat deja în rândul lor și măsurile brutale care însoțesc constatarea unei astfel de situații afectează grav moralul lucrătorilor. De menționată că această soluție este de fapt aplicată și de militarii numiți la conducerea spitalelor, ea ocupând o mare parte din magia cu care Guvernul le investește activitatea. Testarea salariaților trebuie dublată de testarea pacienților.
3. Instructajul repetat, aplicat, centrat pe rezultat privind utilizarea echipamentelor individuale de protecție și respectarea normelor de sănătate și securitate în muncă este a treia problemă în ordinea importanței. Acesta ar trebui făcut de persoane competente, care să inspire încredere salariaților.
4. Comunicarea și dialogul este indicată ca a patra mare problemă a întregului sistemului sanitar în această perioadă. Schimbările solicitate de salariați vizează sinceritatea decidenților, ea putând să le redea încrederea în deciziile luate. Transparența este una din condițiile necesare, ea implicând cunoașterea stocurilor de echipamente, materiale și medicamente existente, repartizarea lor în mod onest. Informarea ar trebui să vizeze toate aspectele, inclusiv indicarea oficială riscurilor de îmbolnăvire și a cazurilor existente. Comunicarea ar trebui de asemenea să genereze posibilitatea feedback-ului și a învățării din erorile altora precum și evaluarea colegială a situațiilor ivite.
5. Organizarea ocupă un loc importat în cadrul problemelor existente. Salariații au indicat nevoia unor circuite clare, raționale, vizibile și necesitatea unor protocoale cu pași procedurali clari, acestea fiind lipsuri majore ale sistemului. Scurtarea programului de muncă și respectarea normativelor de personal cel puțin în acest context poate contribui la creșterea eficienței spitalelor.
6. Dotările specifice acestei lupte pot veni în sprijinul salariaților. Ele includ camerele de decontaminare, filtre de dezinfectare/tunelurile de dezinfecție, soluțiile tehnice pentru spălarea echipamentului de muncă în cadrul unității.
7. Distanțare profesională implică atât introducerea unor precauții suplimentare prin modificarea practicilor profesionale cât și crearea unor spații speciale destinate sarcinilor administrative. Facilitățile sociale (ex. duș, spații de lucru) și îmbunătățirea condițiilor de igienă ar putea scădea riscul transmiterii intra-profesională. Distanțarea profesională ar trebui dublată de distanțarea socială a pacienților.
8. Reorganizare unora dintre activități constituie o altă soluție. Ea implică atât depolitizarea cât și schimbarea conducerii (manager, director medical, director de îngrijiri). De asemenea, ea implică măsuri de debirocratizare, cum ar fi eliminarea raportărilor multiple (redundante).
9. Sprijinul social este și el invocat, presupunând asigurarea posibilităților de cazare (voluntară), în locuri decente, pentru cei care lucrează în zonele cu risc maxim.
10 Asigurarea materialelor necesare, dezinfectanții și medicamentele specifice fiind cele mai indicate.
Precizări metodologice
Răspunsurile au fost oferite în cadrul cercetării A doua evaluare a situației salariaților din sănătate aflați în lupta împotriva COVID 19 și a resurselor pe care aceștia le au la dispoziție, desfășurată de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (aflată în faza de prelucrare a datelor). Cercetarea s-a desfășurat în perioada 03-08.04.2020, având ca subiecți 1100 de salariați din sistemul sanitar, aparținând tuturor categoriilor profesionale. La întrebarea deschisă în discuție au furnizat răspunsuri 311 salariați, fiind reținute 293 de răspunsuri (au fost eliminate doar răspunsurile de forma „Nu știu!”)