Hipertensiunea pulmonară înseamnă creÈ™terea valorii tensionale la nivelul arterelor care fac legătura între inimă È™i plămâni.

Boala apare din cauza creÅŸterii progresive a presiunii sângelui în artera pulmonară. Astfel, din pricina unor probleme de natură congenitală, a existenÈ›ei unor afecÅ£iuni cardiovasculare sau a unor boli pulmonare, tensiunea la nivelul plămânilor creÅŸte, inima este suprasolicitată, în timp ea se slăbeÈ™te È™i poate să apară chiar insuficienţă cardiacă.

CITEȘTE ȘI: "A început să ningă în România: Zona în care au căzut primii fulgi de zăpadă ..."

 

Mai exact, hipertensiunea arterială poate să fie ori o boală de sine stătătoare, ori să apară ca o complicaÈ›ie pe fondul existenÈ›ei altor afecÈ›iuni È™i se numeÈ™te forma secundară a bolii. Această formă este destul de des întâlnită È™i de regulă apare la copii, la tineri.

AfecÈ›iunea apare mai des la femei decât la bărbaÅ£i ÅŸi, în 90% din cazuri este depistată după doi sau trei ani de la debutul bolii, adică atunci când este deja în stadiu avansat.

Principalele semne și simptome sunt:

-oboseala care apare după efort fizic,
-dureri toracice,
-dificultăți de respirație,
-senzația de sufocare după efort,
-amețeli,
-stări de leșin,
-edeme la nivelul gleznelor, picioarelor
-rar apare și ascita,
-cianoza buzelor, a pielii,
-palpitații cardiace,
-tuse cu sânge,
-scăderea tensiunii arteriale (hipotensiune arterială)

Lăsate netratate, simptomele pot deveni din ce în ce mai grave È™i pot duce la complicaÈ›ii grave, uneori letale. Sunt cazuri în care unii pacienÈ›i pot avea boala Raynoud asociată cu hipertensiunea pulmonară.

EsenÈ›ial este ca pacientul să realizeze că are o problemă medicală, iar primul simptom este oboseala după efort. Deoarece hipertensiunea pulmonară afectează transportul de oxigen, acest lucru poate face exerciÈ›iul fizic din ce în ce mai dificil pentru pacienÈ›i.

Diagnosticul bolii este destul de simplu, o simplă radiografie poate duce la stabilirea diagnosticului. Pentru ca pacientul să trăiască este esenÈ›ial diagnosticul precoce È™i iniÈ›ierea tratamentului. În lipsa unui diagnostic corect È™i implicit a unui tratament specific compus din vasodilatatoare moderne, speranÈ›a de viață este de 2,8 ani. În cazuri grave, când tratamentul medicamentos nu are efectul dorit, pacientul va trebui să facă transplant pulmonar.

SpecialiÈ™tii spun că incidenÈ›a bolii este de 15 cazuri la 1 milion de locuitori, iar în România sunt aproximativ 500 de pacienÈ›i înregistraÈ›i în programul naÈ›ional, dar mulÈ›i care nu au diagnostic.

Doctorul Zilei