Harta naţională a mortalităţii infantile arată că viaţa nou-născuţilor prematur sau cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare al maternităţii cu aparatură medicală performantă, de distanţa până la maternitate şi de accesul gravidelor şi mamelor la servicii medicale.
Organizaţia ”Salvați Copiii” anunţă cel de-al 16-lea an al programului de combatere a mortalităţii infantile, printr-o campanie integrată de dotare a maternităţilor, secţiilor de terapie intensivă neonatală şi de pediatrie, precum şi prin intensificarea acţiunilor de intervenţie în comunităţile vulnerabile.
Potrivit „Salvaţi Copiii”, rata mortalităţii infantile a crescut în 2024 (date definitive INS) de la 5,6 (pentru anul 2023) la 6,6 la mia de copii născuţi vii, marcând cel mai înalt nivel din ultimii zece ani.
Judeţele cu cea mai mică rată a deceselor la copiii sub un an
Municipiul Bucureşti - 3.30 la mia de copii născuţi vii;
Olt - 3.40
Ilfov - 4.00
Tulcea - 4.20
Teleorman - 4.60
La polul opus, judeţele cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile
Mureş - 13.00
Ialomiţa - 12.70
Suceava - 10.70
Satu Mare - 9.90
Botoşani - 9.80
„Programul de combatere a mortalităţii infantile demarat de Salvaţi Copiii România acum 16 ani a devenit un mecanism esenţial de sprijin pentru maternităţi, secţii de terapie intensivă neonatală şi secţii de pediatrie din întreaga ţară. În urma priorităţilor definite de medici, echipa Salvaţi Copiii mobilizează resurse, pentru a identifica cele mai rapide modalităţi de a dota unităţile medicale care au nevoie urgentă, vitală de aparatură medicală”, a explicat Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al organizaţiei.
Potrivit sursei citate, cele mai frecvente cauze de deces în rândul copiilor sub un an sunt afecţiunile din perioada perinatală (2,38‰ în 2024) şi malformaţiile congenitale şi anomaliile cromozomiale (1,38‰), acestea reprezentând împreună peste 60% din totalul mortalităţii infantile în 2024. Infecţiile respiratorii (1,48‰) rămân a treia cauză de deces.
„Mortalitatea infantilă rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană: 6,6‰, dublu faţă de media UE (3,3‰). Disparităţile sunt majore - 7,9‰ în mediul rural, comparativ cu 5,3‰ în urban. Aproximativ 10% dintre naşterile din România provin de la mame adolescente. În 2024, au fost înregistrate 601 naşteri la fete sub 15 ani şi 13.018 la fete între 15 şi 19 ani (INS). Accesul la servicii medicale este inegal: 1.050 de localităţi se confruntă cu deficit de medici de familie, iar 176 nu au niciun punct de lucru medical. Deşi aproape jumătate din populaţie locuieşte în mediul rural, mai puţin de o treime dintre medicii de familie profesează la sat, unde un medic deserveşte de peste două ori mai mulţi pacienţi decât în mediul urban”, mai afirmă reprezentanţii „Salvaţi Copiii”.