Șansele la victorie ale unui candidat la prezidențiale din primul tur sunt aproape nule, în condițiile în care acesta trebuie să obțină peste 50% din voturile alegătorilor, explică experții.
Printre motivele amintite pentru care un astfel de rezultat este aproape imposibil este în primul rând prezența scăzută la vot.
Potrivit Legii 370/2004, articolul 1, alineatul 3, „este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscriși în listele electorale permanente”.
Sociologul Ionaș Vladimir a explicat pentru Ziare.com că un astfel de rezultat nu are însă șanse.
„Cred că este un scenariu imposibil, ar trebui ca un candidat să obțină puțin peste 9 milioane de voturi, ceea ce este imposibil. Nici prezența de multe ori nu ajunge la această cifră. Cred că cea mai mare diferență de voturi putem spune că a fost între președintele Klaus Iohannis și doamna Dăncilă. În rest, candidații celor două mari grupuri, să le spunem așa, PSD și cei care se poziționează împotriva PSD, de obicei termină turul I pe primul loc, fără niciun semn de întrebare”, a explicat sociologul Ionaș Vladimir.
Potrivit sociologului, prezența la vot a fost legată de multe ori de o emoție negativă creată împotriva candidaților social-democrați, punctând însă că Marcel Ciolacu nu creează o astfel de emoție.
Votul pe emoție și electoratul care nu se consideră reprezentat
„Pe această emoție oamenii vin să voteze, inclusiv cei care nu au participat în turul I vin să voteze împotriva cuiva. Cred că Traian Băsescu la primul mandat a fost singurul care a reușit să scoată niște oameni la vot doar pentru domnia sa și nu neapărat împotriva cuiva, chiar dacă și atunci a existat o emoție negativă legată de Adrian Năstase. Dar Traian Băsescu a reușit să scoată oameni la vot pentru el. În rest, în general, în turul doi, oamenii ies cu un vot împotrivă”, a mai argumentat Ionaș Vladimir.
Sociologul a subliniat totodată și diferența dintre turul I și turul II al prezidențialelor.
„Alegerile prezidențiale, turul I, seamănă foarte mult cu alegerile locale, votul pentru consilii județene, acolo unde interesul celor care au o legătură cu partidele, membrii de partid, simpatizanți, electoratul acela, nucleul dur, iese la vot tocmai pentru a-și susține propriul candidat. O parte a electoratului consideră că nu are pe cine vota, nu este reprezentat de niciun candidat, ia ulterior, în turul doi, ies să voteze o parte din aceștia, așa cum spuneam, împotrivă, vin să voteze să se asigure că nu iese cineva, nu că ar ieși cineva”, a mai arătat Ionaș.