Debutul lui 2022 ne întoarce cumva în comunism: lăsarea serii ne găsește în casă, obloanele se trag la oră fixă, stingem lumina mai devreme, raționalizăm consumul de alimente, lăsăm mașinile mai multă vreme în repaus, avem grijă să nu uităm robinetul deschis în timp ce pregătim un tacâm prins la reducere. Ne gândim la ziua de mâine și la ce plăceri putem sacrifica în numele facturilor. De cealaltă parte a ecranului, conducătorii iubitori de patrie anunță măsuri pompieristice pentru stăvilirea crizelor, vorbind mai mult cu degetele și trădându-și propria incompetență. Un tablou semnat de „politicienii maturi”, autor colectiv al cărui unic admirator e șeful statului.
Problema energiei se cunoștea din vară, dinaintea pronunțării divorțului dintre PNL și USR, dar decidenții au fost mai preocupați de miza electorală decât de soarta cetățenilor. După un bâlci condimentat cu scene rupte din teatrul absurdului, dorința președintelui a fost împlinită, iar amantlâcul cu PSD a fost oficializat. Este o coaliție „solidă”, care a dovedit „maturitate democratică”, spune Iohannis. În același timp, o suflare mai fermă a grupării AUR ar pune-o la pământ. Certificatul verde la locul de muncă a fost elogiat cu pathos de medicul Rafila, dar imposibil de adoptat de ministrul PSD Rafila, prin prisma costului electoral. Al cincilea val al pandemiei ne-a găsit cu aceleași carențe în sistemul sanitar, pentru că politicienii români sunt mai deștepți și combat virusul cu formulare electronice. Probabil în așteptarea variantei Optimus Prime.
Revenind la cealaltă criză, măsurile guvernanților par rupte de realitate încă din timpul fecundării ideilor la nivel neuronal. După luni de zile în care specialiștii vorbeau despre insuficiențele legii compensării, ajutorul se dovedește nesemnificativ sau existent doar pe hârtie. Mulți s-au trezit cu dări triplate la energia electrică și gaze, iar ministrul Popescu sfătuiește populația să ignore fenomenul până la debranșare sau să sesizeze instituții a căror intervenție va fi tardivă și incertă. Evident, recomandarea din urmă nu se adresează bătrânilor cu câteva clase, distrași de boală și nevoi. Pentru ca haosul să capete și o dimensiune hilară, ANRE descoperă erori de calculare și atribuie vina furnizorilor lacomi, de parcă nu tot ANRE ar fi trebuit să asigure mediul concurențial. USR amintește de reducerea TVA, Guvernul anunță o ordonanță de urgență pentru corectarea propriului eșec, se propun noi scheme de ajutor, „se caută soluții”. Însă decidenții nu au termen de scadență pentru a depune aceste „eforturi comune”, ceea ce le permite un concurs de pălăvrăgit la televizor și de dat cu părerea pe Facebook. Prime time.
Orice criză vine după o serie de semnale, etapă în care o guvernare sănătoasă ar fi pregătit mai multe planuri de limitare a efectelor negative, plus variante de rezervă. Însă miniștrii sunt la fel de mirați de situația actuală precum sunt oamenii de rând. Nu vorbesc despre măsurile adoptate, ci constată cu perplexitate că există probleme și se plâng, ca și cum așteaptă luminarea Duhului Sfânt. Coaliția nu reușește să inspire control, securitate, autoritate, stabilitate, ci se afundă în polemici și lamentări. Un stat incapabil de strategie și decizie nu va putea niciodată să își protejeze cetățenii.
Între timp, o treime dintre români sunt plătiți cu salariul minim pe economie, venit pe care trebuie să îl împartă între facturile la utilități, scumpiri în linie a produselor și serviciilor, la care se adaugă rate, taxe și impozite indexate semnificativ. Creșterile pensiilor și alocațiilor vor avea impact doar în declarații și bilanțuri, pentru că buzunarele nu vor face decât să transporte un surplus de lichiditate financiară, într-un context de inflație ascendentă. Pentru ca salteaua să mai adăpostească bani, o familie obișnuită va trebui să reducă din cheltuielile neprioritare, renunțând la o cină în oraș, o vacanță sau o garderobă îndestulată. E un exemplu de situație fericită; nu am adus în discuție boli, datorii, pagube materiale. Se presupune că urmează o criză economică similară sau chiar mai cruntă decât cea din 2008. Anul acesta, suntem sub zodia supraviețuirii.
Rațiunea umană se raportează permanent la un sistem de valori, între care sănătatea și banii ocupă locuri fruntașe. Destabilizarea acestora va da naștere la noi probleme, precum atomizarea, segregarea socială, delicvența și comportamentele anarhice. E teribilă imaginea unui popor oropsit, împins spre disperare și, într-un final, spre granițe. Dacă trei decenii de umilire, sărăcire și corupție reprezintă perioada de „maturizare” a democrației, sper ca oamenii să își amintească suferința de acum și în 2024.