Anul trecut, în postul Sfintei Mării, mergeam într-o după-amiază la biserică. Aveam de reparat nişte scaune şi de aranjat câteva lucruri în paraclisul bisericii. Era o zi toridă, fără nici o adiere de vânt. In drumul meu trebuia musai sa trec pe lângă o „grădină de vară”. Acolo, câteva mese cu scaune, vreo doua umbreluţe, iar la una din mese patru bărbaţi din sat cu câte o sticlă de bere în faţă stăteau de vorbă. Lângă ei era un grătar încins plin cu mititei.
– Bună ziua, bună ziua! salut eu binevoitor şi le urez spor la treabă, ducându-mă cu gândul la îndemnurile lui Popa Tanda.
– Săru’mâna, părinte şi poftim la masă! mi se adresează Gogu, un bărbat de vreo 40 de ani, respectuos, dar cam mucalit.
– Gogule, am citit undeva că un om este ispitit de un singur drac, pe când un preot este ispitit de şapte, aşa că-mi ajunge. Şi, oricum, la 90 de kg pe care le am…!
A simţit că era vorba de post. Era un om destupat la minte.
– De ce nu vii, părinte? Nu scrie la carte că nu e păcat ce bagi în gură, ci ce iese din gura?
– Gogule, nu mă grăbesc! Şi pentru că am mai auzit expresia asta, ca o justificare a celor care nu postesc, stau cu tine la masă să-ţi explic citatul pe care mi l-ai spus.
Mi-au adus un scaun şi am stat lângă ei la masă. Oamenii erau binevoitori, îi cunoşteam, doar suntem consăteni de peste 20 de ani.
– Nu vă reţin decât 5 minute! am spus. Apoi am continuat: în Biblie, Sfântul Evanghelist Matei, în Evanghelia pe care a scris-o, în capitolul 5 intitulat „Spălarea mâinilor. ..”, ne povesteşte cum fariseii şi cărturarii îl întrebau pe Iisus de ce ucenicii Lui mâncau cu mâinile nespălate? Evreii, înainte de a sta la masă, îşi înmuiau degetele într-un castron cu apă, apoi se ştergeau şi după aceea mâncau. Era un fel de ritual. Ucenicii Lui Iisus se spălau pe mâini înainte de a mânca, dar au trecut peste acel ritual. Atunci Lui Iisus I S-a reproşat că ucenicii Lui mâncau având mâinile nespălate. Iisus le-a răspuns: „ce intră în gură nu spurcă pe om, iar cele ce ies din gură pornesc din inimă şi acelea spurcă pe om, căci din inimă ies: gânduri rele, ucideri, furtişaguri şi hule”. Deci în citatul pe care l-ai spus nu era vorba despre post, ci despre spălarea mâinilor înainte de masă. Iisus nu putea să desfiinţeze postul câtă vreme El însuşi a postit 40 de zile şi 40 de nopţi. Ei… dar văd că mititeii sunt gata, eu merg la biserică, am spus, ridicându-mă de la masă.
– Părinte, ce faci acolo?
-Am de reparat câteva scaune…
– Dacă ai un vin bun, mergem şi noi cu dumneata şi te ajutăm.
– Am o sticlă de vin rece de 2 litri, de vreo 3 ani de zile; mi 1-a dat cineva din Valea Călugărească la un parastas.
– Părinte, venim cu dumneata!
Ne-am dus la biserică şi aproape 4 ore, 5 oameni am reparat câteva scaune pe care le-am aşezat în paraclis. Bineînţeles că am terminat împreună şi sticla de vin, că doar Sântul Apostol Pavel îl sfătuia (scrie tot în Biblie) pe Timotei: „de acum nu bea numai apă, ci foloseşte puţin vin, pentru stomacul tău şi pentru desele tale slăbiciuni” (I Timotei V,23).
Când ne-am despărţit, spre seară, l-am întrebat pe Gogu:
—Măi, Gogule, cum de aţi lăsat voi un grătar plin de mititei şi aţi venit cu mine, la muncă, la biserică?
—Aaa, taică părinte… nu erau mititeii noştri… Erau ai lui nea Sandu, ăla vecin cu cârciuma; avea musafiri!
Pr. Nicolae Trușcă, Parohia Negoiești