Eric Cracană se poate considera un star internațional. La doar 15 ani, a urcat pe scene din SUA, Canada, Franța sau Germania, a pășit pe urmele unor iluștri artiști. Peste mai puțin de trei săptămâni va pleca din nou în depărtatele Americi, pentru un alt turneu muzical.
De câteva zile este proaspăt licean, fiind admis cu media 9,85 la Colegiul Național ”A.T.Laurian”, la Științele Naturii. O opțiune care îi deschide calea către un alt mare vis: vrea să devină medic endocrinolog.
Până atunci, Eric Cracană a mai răspuns unei provocări: face parte din distribuția spectacolului ”L.M.A.”, de Selma Dragoș, regia Delia Gavlițchi, care va avea premiera pe 14 și 15 septembrie 2024, la Teatrul ”Mihai Eminescu” Botoșani. Un spectacol în care va evolua alături de trupa de actori și de Laura-Alexandra Purice.
Impresionează la Eric nu doar capacitatea lui excepțională de a se concentra pe proiectele muzicale importante, cele care îi aduc și cele mai mari satisfacții, dar mai ales felul în care reușește să îmbine școala cu pasiunile de tot soiul. Printre spectacole, concursuri, înregistrări în studio, Eric este și olimpic la Limba Română, Biologie sau Lectura ca abilitate de viață. Este atras de programare, de robotică, având în palmares și premii în aceste domenii.
Cântă la pian și la chitară. Compune melodii și tocmai și-a lansat prima piesă, Healing, de pe albumul ”Silence of Healing”, care conține melodii compuse de el (muzică și versuri). Pentru că, la cei 15 ani, Eric își înregistrează și mixează singur melodiile.
”La Cheia Sol, acolo a început povestea…”
-Despre Eric Cracană auzim de ani buni lucruri extraordinar de frumoase, cele mai multe prin intermediul Oanei Pușcașu, de la Cheia Sol, acolo unde activezi. De fapt, când a început povestea cu muzica?
-Cânt cam de la 9 ani. Muzica mereu a fost ceva special pentru mine. De când eram mic simțeam nevoia să cânt, eram pasionat de tot ceea ce înseamnă sunet, muzică, artă în general.
-Astăzi ai 15 ani și joci rolul unui preadolescent de 12 ani în spectacolul ”L.M.A.”, o producție a Teatrului ”Mihai Eminescu” Botoșani, spectacol a cărui premieră are loc sâmbătă, 14 septembrie 2023. Pentru a te cunoaște mai bine, îți propun să ne întoarcem în timp, timpul copilăriei tale artistice.
-Mai întâi am avut aproape un an la Palatul Copiilor, după care am vrut să încerc ceva nou. Am încercat la Cheia Sol și acolo a început povestea…
-Ce înseamnă trecerea de la muzica din joacă, așa cum încep toți copiii, la ceea ce se poate numi astăzi muzică profesionistă? Este vorba despre asumare, despre responsabilitate?
-În primul rând înseamnă conștientizarea propriei voci, conștientizarea limitelor. Să încerci cu adevărat, să îți dorești să-ți depășești limitele, să explorezi noi orizonturi în ceea ce înseamnă interpretare. Și să avansezi din ce în ce mai mult.
”Oricine poate cânta ceva, atât timp cât înțelege cu adevărat mesajul piesei!”
-Se vorbește foarte mult despre ce înseamnă să îți depășești limitele, mai ales în muzică. Cine stabilește aceste limite? Vorbim despre vocea care la o anumită vârstă este forțată. Sau despre repertoriul nepotrivit unei vârste. Tu, Eric Cracană, ai capacitatea de a-ți stabili propriile limite?
-Da, consider că am capacitatea aceasta, mai ales în legătură cu repertoriul. Eu cred că oricine poate cânta ceva, atât timp cât poate înțelege cu adevărat mesajul piesei. Cât despre voce…, limitele există, cele naturale. Dar cele impuse de propriul corp le poți depăși prin tehnică, prin lucru, prin exercițiu, prin tehnică vocală…
-Este vorba despre muncă, în cele din urmă…
-Da! Există, este adevărat, și perioada complicată a schimbării de voce prin care trec și eu acum. Și pot spune că este frustrant, dar îmi dau seama că trebuie să schimb un picuț mai mult stilul, să cânt din ce în ce mai mult tehnic decât pe intuiție, pentru că eu mai mult cântam din intuiție, din talent. Dar acum pot spune că observ cât de valoroasă este tehnica vocală!
”Mereu am fost pasionat de America”
-Anul 2024 a fost unul plin, foarte interesant pentru tine, inclusiv admiterea la liceu. Ești elev în clasa a IX-a la Colegiul Național ”A.T.Laurian”, la Științele naturii, unde ai fost admis cu media 9,85, primul pe listă!
-Da, gimnaziul l-am urmat la același liceu și am vrut să continui datorită colectivului, profesorilor, tradiției și, bineînțeles, performanței.
-Până la admiterea la liceu, povestește-ne cum a început pentru tine acest an 2024!
-Anul a început în forță cu plecarea într-un turneu muzical în Statele Unite ale Americii și Canada. Turneul adună copii talentați din întreaga lume, pentru un show care promovează pacea, interculturalitatea și frumusețea muzicii. Au participat în jur de 20 de copii. Am avut primul show în Washington, apoi în Canada, la Toronto, și ultima piesă de rezistență - în Los Angeles. În afară de experiența extraordinară pe care am avut-o interpretând pe scene atât de mari, cu public atât de numeros, simplul fapt că am reușit să vizitez America și Canada la vârsta de 14 ani, la vremea aceea, a fost un lucru foarte important pentru mine, având în vedere că mereu am fost pasionat de America, de ceea ce înseamnă industria muzicală în America.
-Poți spune că ți-ai trăit visul american?
-Exact, american dream. Am vizitat obiective turistice și de o mare importanță din punct de vedere în America, cum ar fi Capitoliul, Casa Albă. Apoi ne-am deplasat în Toronto, unde în afară de show am văzut și Cascada Niagara, o experiență extraordinară. Apoi ne-am întors în America, în Los Angeles, care pentru mine a fost locul, orașul și spectacolul care mi s-au părut cel mai cel!
-Ce te-a impresionat cel mai mult în această experiență?
-Spectacolul, sala, publicul. Și bineînțeles Los Angeles-ul cu tot ceea ce oferă el, Beverly Hills.
”Prieteniile legate înseamnă ceva extraordinar și unic”
-Te-ai întors din America, ai revenit la școală…
-Am recuperat cu bine la școală. Turneul a durat cam trei săptămâni. Am mai avut câteva concursuri, spectacole, invitații, recitaluri în concerte. Până în primăvară, când am fost chemat din nou, de data asta într-un turneu în Germania și Franța. Colaborarea cu Flow Music a început anul trecut, prima dată am mers în Germania, apoi America, apoi Germania și Franța, În jur de două săptămâni de data aceasta. A fost foarte frumos. Prieteniile legate înseamnă ceva extraordinar și unic. Și urmează din nou America, pe 4 octombrie voi pleca iarăși în Statele Unite, în Texas, pentru aproximativ două săptămâni.
-În turneele la care au participat în acest an, cam câți copii din România au fost invitați?
-Cam patru, maximum!
-Există o selecție înainte?
-O poveste foarte interesantă! Este un concurs la București, Golden Voices, care are două etape de preselecție. M-am înscris de dragul concursului, mi s-a părut interesant. Am ajuns în finală, am mers la București. Sunt trei categorii: limba engleză, limba natală și limba turcă, pentru că această competiție este susținută și fondată de turci. Am fost selectat, am câștigat premiul I și apoi selectat din nou să particip și la etapa internațională a concursului, în Germania. La Festivalul Internațional Colors of voices song contest am obținut Premiul al II-lea, din cele trei premii care s-au oferit copiilor din întreaga lume. De atunci m-au tot chemat, în afara concursului, în turnee și show-uri în întreaga lume.
”Mi-am luat de lucru și cât am fost în turnee, nu am neglijat niciodată școala!”
-Dincolo de spectacole, turnee, muzică și strălucirea scenei, să nu uităm că aveai în față încă o provocare uriașă: examenul de capacitate!
-Da! M-am întors în luna iunie acasă. O zi de școală, apoi banchetul clasei a VIII-a și încă două săptămâni până la marele examen. Pe care l-am trecut cu foarte bine, aș putea spune, primul din clasă, media 9,85 (9,90 la română și 9,80 la matematică). Deși am avut un an extrem de încărcat, cel mai încărcat din anii mei de până acum, și un an foarte important pe plan educațional, am reușit! Mi-am luat de lucru și cât am fost în turnee, nu am neglijat niciodată școala.
”Nu mă așteptam să fiu chemat și ca actor!”
-Cum a venit propunerea de a interpreta un rol în spectacolul Teatrului ”Mihai Eminescu” din Botoșani?
-Eu am activat timp de doi ani în trupa de Teatru Antic Katharsis, a doamnei Coca Dorica. Nu a fost primul meu contact cu teatrul, dar pot spune că a fost prima dată în care am făcut teatru într-un mod profesionist. Cu actori, cu o echipă întreagă. A fost o colaborare, un atelier de scriere creativă împreună cu scriitoarea acestei piese, doamna dramaturg Selma Dragoș, și câțiva elevi de la noi de la școală au participat la aceste mici workshop-uri online. Am început cu scrierea unei piese, s-a schimbat scenariul, doamna dramaturg a ținut cont de ideile fiecăruia, pentru că a dorit să fie cât mai aproape de adolescenții din ziua de azi. Așa a luat naștere piesa, dar nu mă așteptam să fiu chemat și ca actor. Vestea am primit-o tot în primăvară, înainte de plecarea în Germania.
-Te știam ca foarte bun artist pe partea muzicală, însă jocul tău scenic depășește toate așteptările. Cât de mult ai respectat indicațiile, cât ai învățat de la actorii profesioniști?
-Am învățat foarte mult, am furat trucuri de la fiecare, dar de spus ce e de făcut… asta nu s-a întâmplat. Doamna regizor Delia Gavlițchi a dorit să joc așa cum simt eu.
-Ți s-a părut dificilă această experiență?
-Deloc!
-Ai simțit vreo presiune? Ai simțit o responsabilitate diferită de cea din spectacolele muzicale?
-Responsabilitate este! Dar presiune nu pot spune că a existat. Am venit în fiecare zi la repetiții cu o plăcere deosebită, era motivația mea zilnică, eram pus în priză. Nu, nu a fost deloc vorba despre presiune, a fost o plăcere să colaborez cu Teatrul și să dăm naștere unui astfel de spectacol.
”Îmi voi menține direcția mea, dorindu-mi să devin medic endocrinolog!”
-Simți că a schimbat sau va schimba ceva această experiență în planurile tale de viitor? Te vezi pe scenă în continuare?
-Nu pot exclude această posibilitate, dar deocamdată eu îmi voi menține direcția mea, dorindu-mi să devin medic endocrinolog.
-Pe plan muzical, în afară de apropiatul turneu din America, ce urmează?
-Pe plan muzical, deocamdată lucrez la lansarea primului meu album, cu muzica, versurile, linia melodică scrise de mine. Tocmai am lansat melodia cap de album… Prin luna octombrie doresc să lansez și celelalte piese ale albumului, care se va numi Silence of Healing.
-Spectacolul în care joci aduce în prim-plan problemele preadolescenților, relația copil-părinte. Care crezi că sunt cele mai mari provocări, în zilele noastre, din perspectiva unui adolescent, dar și din perspectiva unui părinte?
-Cred că din perspectiva unui părinte, cea mai mare problemă este faptul că al lor copil crește, se maturizează, se schimbă și odată cu schimbarea sa se modifică și preferințele, ideile, comportamentul, personalitatea. Cred că aceste schimbări pot afecta un părinte, la fel și perioada încărcată emoțională…
-De ce ar fi aceasta o problemă pentru părinte?
-Pentru că împreună cu adolescentul pășește și el pe un tărâm necunoscut, către ceva nou. Și, în general, noul, necunoscutul, sunt niște concepte care tind să îi sperie pe oameni.
-Ce ar trebui să facă, atât părinții, cât și adolescenții, și nu fac?
-În primul rând, să dea dovadă de înțelegere reciprocă, de răbdare, de iubire - oricum iubirea există în familie oricât de multe certuri ar fi.
-Și din perspectiva unui adolescent?
-În primul rând, aceste schimbări și această perioadă tind să îl facă și pe adolescent să reacționeze în anumite feluri, aceste momente nu îi frustrează doar pe părinți, ci și pe adolescenți. Pentru că nici adolescentul, când face o criză și închide ușa, pentru că mama intră peste el în timp ce el vrea să mai facă snooze încă cinci minute, nu este cel mai în regulă cu sine însuși.
”Spectacolul ar trebui să stârnească un mic semnal de alarmă!”
-De ce ar veni, și adolescenții, și părinții, la spectacolul ”L.M.A.”, al Teatrului ”Mihai Eminescu”?
-În primul rând, cred că spectacolul ar trebui să stârnească un mic semnal de alarmă atât îndreptat spre generația adolescenților, cât și spre generația adulților. Spectacolul prezintă, într-un mod puțin exagerat, anumite aspecte ale adolescenței și această piesă de teatru, după părerea mea, este menită să îi facă atât pe copii să înțeleagă adulții, cât și pe adulți să înțeleagă mai bine copiii. Să își amintească adulții de cum erau ei în adolescența lor… Adolescenții din vremea părinților nu mai sunt la fel ca adolescenții de astăzi…
Palmaresul impresionant al lui Eric Cracană:
-Marele Premiu la Festivalul Golden Voices și calificarea ca reprezentant al României la Festivalul Internațional ”Colors of Voices" din Germania.
-A reprezentat România în Germania, la Festivalul international ”Colors of Voices”, unde au participat tineri din întreaga lume și au fost acordate doar 3 premii, Eric obținând premiul 2, pentru România.
-Trofeul ”Floricele de Mai" la Festivalul Internațional ”Flori de Mai” Călărași.
-Marele Trofeu ”Muzică Ușoară'' la Festivalul Internațional ”Capitala Muzicală” Sibiu.
-Trofeul Festivalului ”Mihai Trăistariu caută o vedetă''. A înregistrat câteva duete cu marele interpret și a fost invitat la mai multe posturi naționale de televiziune, cum ar fi: Pro TV, Antena 1, Prima TV, Etno TV etc.
-În lunile octombrie și noiembrie 2023 a fost selectat să participe la un turneu internațional în SUA- Washington și Los Angeles și în Canada-Toronto, unde a fost pus în scenă musicalul ”The Most Beautiful Story”, cu adolescenți selectați din întreaga lume.
-Trofeul Festivalului ”Cheia Sol-Music for All”;
-Trofeul Festivalului ”Singing And Living”,
-Trofeul Festivalului ”Inocență de Copil”;
-Trofeul Festivalului ”Armonii în Timp”.