Nu există un om mai discret, în care bunul simÈ› să se pitească într-o generozitate atât de delicată, în care È™tiinÈ›a de carte să se impună atât de firesc, fără să abuzeze de ”sfânta” vizibilitate cea atât de dorită în zilele noastre.
Steliana Băltuță nu este doar un om care È™i-a făcut meseria conÈ™tiincios, ci este specialistul care a È™tiut să treacă dincolo de cele opt ore zilnice obligatorii, care a înÈ›eles că din dărnicia faptelor sale se vor naÈ™te mai târziu alÈ›i oameni pasionaÈ›i care să vadă frumosul È™i specificul tradiÈ›iilor noastre peste încă un deceniu, peste încă vreun veac. Fără aceste mărturii, greu de crezut că generaÈ›iile viitoare vor È™ti de unde vin È™i încotro să se îndrepte.
Născută pe 30 august 1952 la Nicolae Bălcescu, în judeÈ›ul BotoÈ™ani, a învățat până la 12 ani în È™coala din sat, apoi a continuat gimnaziul la Liceul de Muzică È™i Arte Plastice din IaÈ™i. Tot în IaÈ™i a absolvit, în anul 1975, Facultatea de Învățământ Pedagogic, secÈ›ia Arte Plastice, din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza". A fost o scurtă perioadă de timp profesor la CoÈ™ula, pentru ca în 1979 să revină în amfiteatrul universitar, pentru a urma cursurile Institutului de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu", BucureÅŸti, la specializarea muzeologie. Peste patru ani (1983) o regăsim din nou în BotoÈ™ani, ca muzeograf ÅŸi, mai târziu, È™ef SecÅ£ie Etnografie la Muzeul JudeÅ£ean BotoÅŸani. Locul unde avea să scrie istorie.
Chiar dacă s-a pensionat de ceva ani, pasiunea È™i consecvenÈ›a - care i-au fost dintotdeauna îndrumători în profesie - au determinat-o să ducă mai departe cercetarea È™i studiile privind etnografia. De altfel, din anul 2013 (imediat după pensionare), devine Expert etnograf, atestat de Ministerul Culturii.
Un profesionist ”de modă veche”, i-am spune astăzi. Care îÈ™i îmbracă È™tiinÈ›a în pasiune, care îÈ™i domoleÈ™te dorul de oameni cu poveÈ™ti din trecut. Un om blând, de o blândeÈ›e atât de rară încât o suspectezi de ”contrafacere” sufletească. Dar te convingi imediat că doamna Steliana nu poate să fie altfel, chiar de ar voi uneori, când indolenÈ›a oamenilor o doboară.
Fără să dispună de o ”platformă” publică (greu de crezut în zilele noastre!) în care să îÈ™i depoziteze întreaga È™tiință, Steliana Băltuță se ”spovedeÈ™te” È™i astăzi hârtiei, cu creionul în mână. Sute, mii de hârtii care îndestulează un destin, o minte lucidă È™i mereu proaspătă care ordonează È™i astăzi ani È™i întâmplări.
Un tezaur viu de care comunitatea are nevoie, pentru că un profesionnist nu iese niciodată la pensie.
Steliana Băltuță nu adună anii, ci îi slobozeÈ™te în urmă ca pe o povară de care nu se încurcă tocmai pentru că mai are încă multă treabă cu noi È™i pentru noi.
La ceas aniversar, îi urăm Stelianei Băltuță mulÈ›i ani sănătoÈ™i, în bucurie sufletească, cu împliniri È™i năzuinÈ›e proaspete!
