Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” Suceava are ca responsabilitate conservarea în condiţii de siguranţă a biodiversităţii vegetale relevante pentru agricultură şi alimentaţie de la toate speciile cu înmulţire sexuată. Materialul semincer stocat este disponibil la cerere şi se furnizează în cantităţi mici, în vederea utilizării în ameliorare, cercetare, sau pentru reintroducerea în cultură a varietăţilor tradiţionale româneşti.
În acest sens, Banca de Gene păstrează în condiții optime colecția activă de semințe. Conservată la o temperatură de plus patru grade Celsius, colecția activă este cea din care se pot utiliza semințele spre a fi trimise către diverși utilizatori: amelioratori, cercetători, în uz educațional, dar și către oameni din întreaga țară.
Potrivit celor precizate de dr. biolog Silvia Străjeru, directorul Băncii de Gene ”Mihai Cristea” de la Suceava, instituția pe care o conduce a demarat în urmă cu șase ani un program numit ”Din colecțiile Băncii, înapoi în grădinile oamenilor”.
”Facem special stocuri de sămânță, din varietăți tradiționale, pe care le trimitem în mod direct către oameni din toată țara, gratuit”, ne-a precizat dr. biolog Silvia Străjeru.
Livrarea materialului implică semnarea unui Acord de Transfer care trebuie acceptat şi confirmat de către solicitanţi, înainte de expedierea probelor de seminţe.
Important de precizat este faptul că stocurile destinate utilizării sunt limitate, astfel încât o probă constă în maximum 25 de seminţe.
De asemenea, pentru materialul semincer în sine, la fel ca și pentru expediere, nu se percep taxe.
Distribuția materialului genetic se derulează, așadar, prin două campanii, una pentru specii de primăvară și a doua pentru specii de toamnă. Cea a speciilor de toamnă începe pe 15 august, înscrierile având loc până în 15 septembrie, iar pentru speciile de primăvară, campania începe pe 1 decembrie și se încheie pe 15 ianuarie.
O acțiune care are drept scop creșterea gradului de optimizare a materialului genetic din colecția Băncii și reintroducerea în cultură a speciilor tradiționale.
Pentru a beneficia de acest program, cei interesați trebuie să acceseze site-ul Băncii de Resurse Genetice Vegetale. Aici există un formular de solicitare de sămânță, alături de o listă cu varietățile pe care instituția le pune la dispoziția utilizatorilor.
”Din listă, puteți alege maximum cinci varietăți din aceeași specie sau din specii diferite. Punem la dispoziție legumele din grădină, roșii, castraveți, salată, dovlecel, frunzoase. Avem și fasole, avem și porumbul acela sticlos foarte bun de mămăligă, care nu este hibrid. Poate fi păstrat integru genetic doar dacă vecinul nu are porumb hibrid sau alt timp de porumb. Porumbul fiind o plantă cu polenizare încrucișată primește polen și din altă parte și atunci nu mai este integritate genetică”, a explicat dr. biolog Silvia Străjeru.
Cererea astfel completată ajunge în mod automat la cei care se ocupă de program. ”Omul trebuie să își scrie foarte corect adresa, plus adresa de email, și să accepte condițiile noastre”, precizează directoarea Băncii de Gene. Iar printre condiții, cea mai importantă este cea privind modul în care este folosită sămânța. ”Omul nu are voie să vândă sămânță! Are voie să dea fructe, să le vândă, să ofere și sămânță, dar în mod gratuit. Noi recomandăm să se păstreze aceste semințe de la an la an. Nu la anul, pentru că e gratuit, să vină la Bancă să ceară din nou sămânță”.
Expedierea semințelor este gratuită. ”Intenția noastră, prin acest program, nu este doar de a răspunde într-un fel comunităților de la care noi am colectat cândva această sămânță, tot în mod gratuit. Noi ne-am gândit că trebuie să ajutăm și noi într-un fel, când am văzut ce există pe piață. Să știți că alte Bănci de Gene nu fac lucrul acesta. Este o activitate în plus, pe care noi am introdus-o la sfârșitul anului 2009, e un proiect numit ”Din colecțiile Băncii, înapoi în grădinile oamenilor”, ne-a explicat dr.biolog Silvia Străjeru.
În fiecare an, adresabilitatea în cadrul acestui program este foarte mare, ajungându-se la peste 3.000 de cereri din întreaga țară.
”Nu reușim să satisfacem toate cererile, când terminăm stocul acel formular devine inactiv. Avem cam 3000 de cereri în fiecare an. În topul solicitărilor se află tomatele, în special varietatea ”inimă de bou”. Avem peste 100 de varietăți de tomate din întreaga țară, în fiecare an încercăm să introducem în grădinile oamenilor varietăți tradiționale, recomandându-le acestora să adopte varietățile obținute, să le rețină ca pe copiii lor, pentru că acesta este scopul”, a transmis dr.biolog Silvia Străjeru.
În spatele acestui proiect, spune specialistul în resurse genetice vegetale, există și un argument științific. ”Noi chiar dacă facem – ca Bancă de Gene – o conservare ex-situ, prin care materialul este scos din locul lui și adus în condiții speciale și păstrate la noi, cealaltă strategie de conservare – in-situ (care este specifică plantelor sălbatice din rezervațiile naturale), atunci când ne referim la plantele cultivate este tot un fel de conservare in-situ, în grădina omului. Noi vrem ca peste ani și ani, generațiile care vor colecta în continuare să lase aceste plante să se dezvolte în mediu. Mediul se schimbă, intervin condiții pedo-climatice diferite, și atunci plantele lăsate în grădină vor evolua. Aici, la noi, evoluția este stagnată”, a explicat dr.biolog Silvia Străjeru.