LA MULȚI ANI! Alexandru Zub, aniversat de lumea academică la Mănăstirea Văratec

A fost mereu un exemplu de demnitate, de rafinament și eleganță intelectuală. A preluat de la părinți forța îndurării, dar și puterea de a sta drept în picioare, în ciuda tuturor loviturilor primite de-a lungul vieții. 

LA MULȚI ANI! Alexandru Zub, aniversat de lumea academică la Mănăstirea Văratec

 Alexandru Zub  

Alexandru Zub s-a născut pe 12 octombrie 1934, în comuna Vârfu Câmpului, judeţul Botoşani.

"M-am născut într-o casă în care mă pregăteam să merg mai departe, asta era sintagma, "a merge mai departe" însemna să ieşi din sat şi să faci apoi ceva pentru slujirea satului. Asta s-a întâmplat pe fondul unei aşteptări care s-a conturat în familia mea. Naşa mea de botez mi-a pus un creion în mână, menindu-mă pesemne unei activităţi pentru scris, unei meserii care să însemne tocmai acest "mai departe". Sigur, am fost cumva cooptat de preotulul satului, pentru slujbele de vineri seară, de duminică, şi cu o anume menire care însemna şi o iniţiere oarecum în această tagmă. N-a fost să fie, dar se putea merge, imaginar, cu o evoluţie şi în acest sens”, mărturisea cu emoție, în cadrul unei întâlniri aniversare la Botoșani, cel pe care istoria îl va păstra în panoplia oamenilor de valoare ai României.

Închis pentru că le-a vorbit românilor despre Ștefan cel Mare

Este unul dintre cei mai mari istorici români, membru corespondent al Academiei Române din 10 septembrie 1991 și membru titular din 2004. Deoarece a organizat in 1957 o manifestare studențească, ce era considerată ilegală de către autorități, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la înscăunarea lui Ștefan cel Mare, a fost condamnat la zece ani închisoare politică (din care a executat șase).



După absolvirea Școlii Normale (Pedagogice) din Șendriceni - Dorohoi, a urmat cursurile Facultății de Istorie din Iași. În 1973 a devenit doctor în științe istorice. Din 1957 a lucrat în cercetare, initial în colectivul de istorie medie, apoi în cel de istorie modernă la Institutul de Istorie și Arheologie A. D. Xenopol din Iași.

Membru al Asociației Istoricilor Europeni, al Asociatiei Istoricilor Americani, al Societatii Internationale pentru studiul Timpului, al Comisiei Internationale de Istoriografie; cavaler al Ordinului Artelor si Literelor, conferit de guvernul francez. Din 2006, șeful sectiei istorice a Academiei Romane, succedandu-i lui Dan Berindei.

Cu toate că a îndurat ani grei dupa gratii, Alexandru Zub nu a făcut pactul cu Securitatea, chiar dacă mulți intelectuali ai vremii au căzut în păcatul facil al colaborării.

Aristide Zub, fratele lui Alexandru Zub, își amintește momentul în care părinții au primit vestea arestării fiului lor: "Părinţii au fost distruşi! Au început apoi o serie de controale inopinate. Veneau, căutau, scotoceau peste tot să găsească lucruri compromiţătoare, să aibă argumente pentru condamnarea fratelui Alexandru. Nu avea nici un motiv regimul să îl condamne, pentru că nu făcuse nimic. Fiind un student foarte bun, a fost unul dintre organizatorii sărbătoririi lui Ştefan cel Mare, la 500 de ani de la înscăunare".

Un alt episod cutremurător este cel în care comuniștii au intrat ”cu cizmele” proletare în învățământ. Alexandru Zub, firav adolescent la acea vreme, privea înmărmurit cum în curtea școlii de la Șendriceni ardeau cărți… Cu un curaj ieșit din comun, a reușit atunci să salveze câteva volume pe care apoi, la lumina lumânării, le citea pe ascuns.

”Fratele meu, Alexandru Zub, își amintește cum s-au ars cărțile la  Șendriceni, în curtea școlii. Am făcut o paralelă cu arderea papirusurilor din Biblioteca din Alexandria. Un calif care a dispus arderea papirusurilor a spus: dacă papirusul spune ceea ce scrie Coranul, papirusurile trebuie arse, pentru că spun același lucru. Dacă papirusurile spun altceva decât spune Coranul, sunt de prisos și trebuie arse. Așa s-au ars atunci cărțile. Fratele meu a reușit să sustragă niște cărți, cu oarecare risc, și le citea noaptea, după ce ceilalți colegi adormeau”, își amintește profesorul Aristide Zub.

”Închisoarea obligă aşa cum o face nobleţea”

Închisoarea nu l-a înăsprit, dimpotrivă. I-a sculptat pe chip și în inimă imaginea unui destin greu încercat, dar neînvins. Un nobil care a știut să arate lumii că sufletul nu poate fi nimicit dacă în el sălășluiește iubirea. Pentru că ”închisoarea a fost o sursă de noblețe”…

”Există un text frumos al lui Bălcescu din anii exilului, unde scrie: prison oblige comme noblesse, închisoarea obligă aşa cum o face nobleţea. Pentru Bălcescu închisoarea a fost o sursă de nobleţe, cred că şi pentru mine, într-o anumită măsură, fiindcă am profitat, da, o să vă mirați, am profitat de acel impas al biografiei mele pentru a rămâne mai ferm în opţiunile mele şi a spune NU acolo unde se putea spune mai greu”.



A refuzat privilegii, funcții politice, avantaje de care alții s-au folosit din plin pentru a urca în ierarhiile profesionale. Nu și-a vândut libertatea pe nimic!

”E adevărat că mi s-a făcut ofertă ca să accept o anumită atitudine politică pentru a intra în corpul profesoral. Desigur, nu aveam aceeaşi aspiraţie... Credeam că trebuie să mă manifest pe un teren unde pot să le asigur urmaşilor libertatea. Mi-am păstrat această atitudine, am profitat de faptul că trecusem prin ani şi ani de închisoare", a mărturisit academicianul Alexandru Zub.

Aniversare la 89 de ani!

De câțiva ani, academicianul s-a retras la Mănăstirea Văratec, unde are parte de liniște și de supraveghere medicală și ”se relaxează după o viață de luptă și de efort permanent”, după cum a mărturisit Aristide Zub, fratele istoricului.



Joi, 12 octombrie, în ziua în care Alexandru Zub împlinește 89 de ani, comunitatea academică îl va sărbători la Mănăstirea Văratec.

Vor fi prezenți membrii familiei, printre ei și fratele academicianului, prof. Aristide Zub din Vârfu Câmpului. De asemenea, alături de ilustrul academician, la ceas aniversar, se vor afla ieromonahul Iustin Marchiş şi stareţa Mănăstirii Stavropoleos, monahia Mihaela Luchian, dar și reprezentanţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, printre care preot dr. profesor Bogdan Racu. Vor fi la Văratec, pe 12 octombrie, și vicepreşedintele Academiei Române - Victor Spinei şi directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iaşi - botoșăneanul Gheorghe Cliveti. De asemenea, îi vor fi alături poetul Lucian Vasiliu, fost director al Muzeului Literaturii din Iași și al Editurii Junimea, fondator și coordonator al revistelor ”Dacia literară” și ”Scriptor”, istoricul Mihai Dorin, Florin Cîntic - istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor, dar și istoricul Dumitru Vitcu și prof. dr Aurica Ichim, manager la Muzeul Municipal Iaşi.

Invitată de onoare este poeta Ana Blandiana.

”Omagierea sărbătoritului are loc la mănăstirea Văratec, aflată din punct de vedere jurisdicţional-administrativ în cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei - Arhiepiscopia Iaşilor, prin bunăvoinţa maicii stareţe Iosefina Giosanu, înzestrată cu o foarte bogată şi asimilată cultură teologică, istorică şi literară, şi nu în ultimul rând al maicii Filomena”, este mesajul transmis de Maria Moroșanu.

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Florentina Tonita

Anamaria Chelaru: ”Noi, păpușarii, suntem făcuți să lucrăm între călugărie și armată!” (Foto, Video)

Marţi, 16 Aprilie 2024
681

Când am căutat-o și i-am propus acest interviu, am întrebat-o direct: Cum este Anamaria Chelaru în afara scenei? A răspuns dintr-o suflare, cu vocea clară și îndelung form...

S-a stins un mare actor născut în Botoșani. ”Ce frumoasă a fost călătoria sa pe aici!”

Sâmbătă, 13 Aprilie 2024
4803

Născut pe 6 mai, în prima zi de Paşti a anului 1945, în familia preotului Mihai Cojocaru din Hăneşti, judeţul Botoşani, actorul a plecat astăzi în veșnicie.Constantin Coj...

Vlad Ivanov și filmul pentru care a învățat limba maghiară, dar în care nu i se aude vocea!

Joi, 11 Aprilie 2024
446

Vlad Ivanov este actorul botoşănean pe care publicul românesc îl identifică încă şi, poate dintr-o stranie complicitate cu vremurile dinainte de 1989, îi atribuie şi ast...