Pentru a reuși să transmită privitorului un mesaj artistic, pictorul are nevoie de o înțelegere profundă a legilor specifice și a particularităților fiecărui gen de artă, dar și de o capacitate de concentrare a gândirii, de sintetizare a ideilor, astfel încât să rezulte o lucrare coerentă, chiar dacă se situează în zona abstractă, care, deși depășește zona experimentului, nu își epuizează posibilitățile. Însă și privitorul, la rândul său, prin văzul spiritual, prin perceperea creatoare, trebuie să devină coautor alături de artist.   

În cazul lui Cristian Bîrzoieș, privitorul are parte de o expriență inedită. Pornind de la un segment de viață cu care este mai mult sau puțin familiarizat, este invitat într-o călătorie pe care nu are cum să o anticipeze și nici să o uite prea curând. Și asta pentru că ”Flori de rol” este în fapt o transpunere cu efecte magice, o transfigurare a formelor și a culorilor, un demers artistic excepțional menit să topească granițele dintre nou și vechi.

Atracția către desen și culoare s-a manifestat la Cristian Bîrzoieș încă din copilărie, însă abia în urmă cu șase ani s-a înscris la Școala Populară de Artă, absolvind cursurile în 2020, sub îndrumarea profesorilor Angela și Victor Hreniuc. A continuat să studieze, astfel că ulterior s-a înscris la Master – grafică, la Universitatea Națională de Arte ”George Enescu” din Iași. Aici a realizat colecția ”Flori de rol”, pe care în aceste zile o expune pe simezele Colecției de Artă din Botoșani.   

De altfel, ”Flori de rol” este tema lucrării de disertație la Master, ”o temă inspirată de moștenirea spirituală rămasă de la predecesori, de care noi, artiștii plastici, beneficiem într-un mod aparte”, recunoaște Cristian Bîrzoieș.

 

”Este un exemplu de modul în care se pot așeza cu religiozitate lucrările artei, ca expresie a spiritualității, lângă lucrările necesare vieții biologice. Omul este sugerat de însăși lucrarea sa. El provine din satul copilăriei și lucrarea sa este un crâmpei al muncii sale în contextul vieții sociale și spirituale ale mediului natural specific. Lucrarea a fost gândită ca o modalitate de a transparentiza hotarul dintre amintire și realitate. Ea readuce în actualitate o tehnică populară, uitată în ultimul timp, cu o valoare estetică specifică unei concepții de artă decorativă abandonată, datorită schimbărilor atât de rapide, uneori și din cauza unui snobism determniat de dorința de a fi ”modern” cu orice preț”, a explicat artistul Cristian Bîrzoieș.

Prezentarea expoziției i-a revenit Angelei Hreniuc, ”omul care a format de-a lungul anilor artiști, care a reușit să transforme coconul în fluture”, după rostirea gazdei, muzegraful Ana Coșereanu.

De data aceasta, artistul-fluture este și un exemplu de perseverență, Cristian Bîrzoieș demonstrând că talentul se manifestă la orice vârstă, cu condiția ca acesta să fie dublat de o muncă susținută și de capacitatea artistului de a se autodepăși.

”A reușit să valorifice cele mai sensibile aspecte ale muncii și creației omului din sat”

Prof. Angela Hreniuc a apreciat nu doar calitatea lucrărilor expuse, ci și modalitatea de prezentare, spațiul expozițional al Colecției de Artă făcând astfel trimitere la interioarele țărănești, dar și la arhitectura caselor de odinioară. Cristian Bîrzoieș a creat o intimitate artistică menită să își poarte vizitatorii prin substratul procesului de reconstrucție a ambientului tradițional românesc.

”Este o expoziție deosebită, autorul ei m-a uimit de-a dreptul, deși cunoșteam o parte din lucrări, le-am mai văzut, le-am mai consultat. Cristian Bârzoieș a reușit să valorifice cele mai sensibile aspecte ale muncii și creației omului din sat, a omului fără o specialitate deosebită, ci doar cu simț artistic”, a rostit Angela Hreniuc, în debutul vernisajului expoziției ”Flori de rol”.

Meritul incontestabil al artistului este tocmai acela de a readuce în actualitate o formă de artă țărănească prea puțin folosită în zilele noastre. Rolul, un dispozitiv realizat industrial, dar destul de rudimentar, este constituit dintr-un sul pe a cărui suprafață, în basorelief, sunt redate motive decorative, de cele mai multe ori florale, dar și geometrice. Prin culoare, aceste motive decorative se transferă pe suprafața dreaptă a peretelui.
 

 

”Expoziția este intitulată așa datorită motivului care se perpetuează în timp, dar și pe lucrările autorului. De acolo a pornit ideea aceasta ieșită din comun, de o originalitate extraordinară. Nu știu câți oameni s-ar fi gândit că din această preocupare a omului simplu din mediul rural se poate extrage atâta sensibilitate și frumusețe. Modul în care a interpretat, în care s-a folosit de aceste elemente ce apar în decorația pereților caselor țărănești s-a creat un complex de idei formidabile”, spune Angela Hreniuc.

”O casă țărănească pe care Cristi probabil o are în suflet”

Piesa centrală a expoziției a fost creată de artist tocmai pentru a reda tematica și semnificația acesteia, rolul fiind astfel readus la utilitatea sa firească. Mai exact, Cristian Bârzoieș a prezentat în spațiul Colecției de Artă un fragment de perete din fațada unei case țărănești.

”Lucrarea a fost studiată și din punct de vedere tehnic, al materialelor, ustensilelor, cu o minuțiozitate extraordinară. Este acest fragment de perete al unei fațade de la o casă țărănească pe care Cristi probabil o are în suflet”, a explicat Angela Hreniuc, cu observația că realizarea fragmentului de perete a fost făcută întocmai după tehnica de lucru a casei țărănești. Și anume,  suprafața peretelui a fost realizată cu o structură de cartoane, cu șipci de lemn și un strat de lut cu balegă de cal, ”așa cum se făcea la țară, tocmai pentru a avea rezistență, apoi dat cu varurile necesare, plus acest albastru specific, chindrusul”.
 

Nu lipsește din acest ansamblu fereastra, construită din forme curbe, arce de cerc, specifice arhitecturii țărănești.

”Expunerea acestei lucrări pe fundalul unei scoarțe țărănești, cu elemente de artă populară, de meșteșuguri, creează un colț de suflet deosebit. Lucrarea a fost punctul de plecare pentru un demers artistic de durată, fiecare lucrare în parte are o frumusețe deosebită”, a observat Angela Hreniuc.

Provocator și deopotrivă inovator, Cristian Bîrzoieș face pasul și către arta modernă contemporană. Angela Hreniuc identifică în acest sens ”tendințele de stilizare, de geometrizare a elementelor ce alcătuiesc compozițiile plastice”, fapt care îl apropie de Picasso și de al său cubism, mai ales dacă extragem din contextul expozițional colajul cu hârtie care apelează la litere sau cuvinte.

Peste toate, spune Angela Hreniuc, ”suprapune aceste flori de rol, formele parcă dansând, parcă plutind, dinamice și mereu evolutive ale florilor de pe rol, revin pe această zonă a bucății de ziar lipită și se transformă ca niște vietăți mici în literele cu care este scris articolul. A reușit într-un mod deosebit să potențeze, să valorifice aceste expresivități ale tehnicii colajului”.

Se remarcă, mai cu seamă în compozițiile abstracte ce poartă semnătura lui Cristian Bîrzoieș, fluiditatea, frumusețea fondului, artistul stăpânind foarte bine mișcarea suprafeței pentru a răspândi culoarea în tehnica culorilor de apă, a acuarelei.

”Marea calitate a operei de artă abstractă este aceea că te lasă să visezi și să trăiești tu anumite sentimente, idei legate de imaginea respectivă. Lucrările sunt foarte frumoase, expoziția are o unitate de expresie deosebită”, a încheiat Angela Hreniuc.

 

”Am structurat o idee pornind de la un obiect banal care este rolul de la țară”

 Artistul Cristian Bîrzoieș a mulțumit, în final, tuturor celor prezenți, cu deosebire celor care l-au sprijinit în acest demers.

”Este un moment deosebit, care îți oferă ocazia să afișezi pe un perete munca ta de un an, poate și mai mult. Discutăm despre o muncă cursivă, pe care trebuie să o faci la intensitate maximă, pe care trebuie să o gândești, trebuie să te apleci cu multă dragoste asupra ei, să îți pui sufletul pe fiecare suport de hârtie sau de pânză, să îți expui sentimentele în așa fel încât să fie înțelese de publicul căruia i te adresezi. Eu în această lucrare am structurat o idee pornind de la un obiect banal care este rolul de la țară, pe care nu l-am mai văzut utilizat de foarte mult timp. Am încercat să introduc acest rol în procesul artistic de creație. Am făcut în principiu niște încercări. De la aceste încercări, care au fost mulțumitoare pentru mine, am continuat să dezvolt această temă. Este o temă inepuizabilă, o temă care îți permite să expandezi, să explorezi tot ceea ce îți dorești”, a spus Cristian Bîrzoieș la vernisajul care a avut loc sâmbătă, 8 iulie 2023, la Colecția de Artă din Botoșani.