O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.

Am citit încă un volum ce-l are ca autor pe Mihai Sălcuţan: „Zbor cu (para)poanta 2” (Editura „editgraph”, Buzău, 2022; prefaţă: acad. Mihai Cimpoi). Mihai Sălcuţan este scriitor, cetăţean de onoare al municipiului Buzău şi al Raionului Soroca, activist social, animator şi manager cultural, membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membru al Ligii Scriitorilor din România şi vicepreşedinte al Filialei din Buzău. Autorul acestui volum este şi un valoros epigramist, vicepreşedinte al Uniunii Epigramiştilot din România, organizatorul unuia dintre cele mai mari festivaluri de epigramă din ţară , „Cât e Buzăul de mare”, şi preşedinte al Cenaclului „Nicolae Grigore Mihăescu – Nigrim”.  Aceste preocupări ale lui Mihai Sălcuţan, ca şi  multe altele pe care nu le-am amintit şi pe care cititorul le poate găsi în datele biografice de la sfârşitul volumului, se pliază perfect pe cele patru componente ale unui model pe care Mihai Idu îl asocia acelor  personalităţi  româneşti stăpânite de sentimentul  de efervescenţă culturală:  a) nevoia de a deveni unealta propriului rost; b )nevoia de a lucra cu exigenţă şi ritm; c) nevoia de a avea ţeluri; d) nevoia de orientare şi amplasament. Îmi  petrec privirea  peste cuprinsul acestui volum  şi-mi vine în minte o vorbă a lui Mallarme: „lumea există pentru a ajunge într-o carte”. Nu toată lumea  este supusă atenţiei lui Mihai Sălcuţan, fiindcă atunci de ce ar mai exista poezia, romanul, nuvela etc.?  Sunt abordate 18 secvenţe pretabile umorului fin al acestui autor. Şi pentru a  arăta că toate sunt importante, au fost aşezate în ordine alfabetică: bărbatul, căsătoria, cultura (învăţământul), ecleziasticele, femeia,  iubirea, juridicul, medicina, Nigrim (se putea altfel?), politica, sărbătorile de iarnă, sportul de agrement, şefii (şi subalternii), unirea, vacanţa, vârsta a treia, vinul (via, băutura) şi viaţa.  Fiecare cuvânt din  înşiruirea  dată reprezintă o lume mai mică, semn că autorul nu este adeptul gândirii în bloc asta însemnând  că Mihai  Sălcuţan  nu are o percepţie singulară şi simplistă asupra epigramei.  Volumul este ca un album cu 18 fotografii, autorul obligându-ne să apelăm la sensibilitatea vederii dincolo de cele 4 versuri ale epigramei, dincolo de perfecţiunea construcţiei, şi să încercăm o analiză sociologică, psihologică şi filozofică  a acelui  segment de lume. Spre exemplu, în epigramele dedicate femeii trebuie să vedem câteva copii imperfecte ale feminităţii sau chiar caracterul polifaţetic al acesteia: Conştientizare – „După ce i-a pus cununa / Adevărul a pătruns, / Că femeia e ca luna… / Are şi un chip ascuns.”;  Femeia, eterna poveste – „E ca fulgul de uşoară, / Parfumată ca o floare, / N-are aripi şi nu zboară… / Totuşi este migratoare!”;  Gura lumii – „De-o tânără cu  trup nurliu / Se tot vorbeşte-n frizerie, / Cam câţi bărbaţi din sat o ştiu / Şi ce neveste vor… s-o ştie!”;  Femeie primitoare – „Ruga nu i-a fost deşartă, / Fericiţi sunt amândoi, / Are cheia de la poartă  / Şi ca dânsul alţi vreo doi!”;  La dona e mobile – „Dama cu mişcări feline / Când la ceartă dă asaltul, / Doar cu gura e pe tine, / Iar cu ochii e pe altul.”   Secvenţa rezervată bărbaţilor o putem privi   pusă undeva sub semnul reflexivităţii.  Prin infuzarea cu artă a  unor conotaţii filozofice,  Mihai Sălcuţan este unul  dintre puţinii epigramişti  care nu iartă bărbatul: Bărbaţii – „Că au păr, că au chelie - / Amănuntul chiar îl scap - / Seamănă la pălărie / Niciodată şi la cap.”; La a doua tinereţe – „Sorţii,  de ar fi pe vrute, / Eu i-aş cere, ca bărbat, / Să îmi dea femei trecute… / Nu prea mult de majorat!”;  Probe de vinovăţie – „Pe cămaşa de poplin, / Cumpărată de la Cluj, / Poartă urma lui de vin / Şi amprenta ei de ruj.”;  Persoană cu handicap -  „Pe-un bărbat în pasă proastă / Sunt dispus să-l înţeleg, / Că fiind lipsit de-o coastă / Nu mai este om întreg.”  Secvenţa rezervată politicii / politicienilor este una  care pune în evidenţă  cinismul  şi ipocrizia acestora.  Cei ce populează această lume generează o alcătuire păstoasă cu indivizi supuşi unui proces osmotic prin transfer de cinism şi ipocrizie de la unul la altul. Ele se concretizează prin minciună , trăncăneală balcanică, politica vorbei inconsistente, tehnica manipulatorie şi a ideii diluate: Codul Manierelor în politică – „În politică te-nvaţă / Cum să fii politicos: / Mâna să o dai prin faţă / Iar piciorul pe din dos!”; Coaliţie politică – „Alianţa e viesparul / Ce dezleagă ploile, / După cum vrea păpuşarul / Care trage sforile.”;  Guvernanţii – „Sunt oameni simpli, muritori, / Şi unii au echivalent / Cu consacraţii creatori… / Că pradă ţara cu talent.”; Diplomaţia – „Este arta ce te-nvaţă / Că în lume poţi răzbate, / Dacă una spui în faţă / Şi faci altceva în spate.”; Chip de politician – „De gândit gândeşte bine, / E şcolit şi perspicace, / Da-i român şi nu se-abţine… / Una zice, alta face!”;  Geopolitică – „Port căciulă şi mănuşi, / Împrejur sunt toate sloi / Şi-i vânt rece dinspre ruşi… / Semn căse gândesc la noi!!

Mihai Sălcuţan observă că în starea lor vremelnică de şefi, foarte mulţi urmăresc pofta şi vanitatea, deturnând morala în folosul propriilor lor scopuri.  Deşi secvenţa e mult mai pretabilă fabulei, autorul o supune cu succes furcilor caudine ale epigramei: Selecţia cadrelor – „Şefii-s bine pregătiţi, / Motivaţi şi plini de zel, / La figură-s diferiţi / Da-n năravuri îs  la fel.”;  Unui şef – „Chiar de uită des măsura / Cariera nu şi-o strică; / Este clar că băutura / Nu-l doboară, ci-l ridică!”;

Citindu-l pe Mihai Sălcuţan nu poţi să nu remarci simţul umorului pe care, după cum spunea Vintilă Mihăilescu, „nimeni nu-l are de unul singur, acesta este social prin definiţie, este orientat spre ceilalţi, cu ceilalţi şi, obligatoriu, PENTRU CEILALŢI”. Nu întâmplător fiecare secvenţă dintre cele 18 se termină cu un epitaf semn că înainte de a fi reflexii epigramatice, creaţiile lui Mihai Sălcuţan sunt şi nişte meditaţii care relevă o strategie existenţială.  Merită citit  acest volum de o coerenţă arhitecturală impecabilă,  un veritabil zbor cu drona minţii   peste teritoriile mlăştinoase ale  celor 18 domenii alese spre cercetare, folosind mecanismele epigram

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

EVALUARE ORALĂ

De Eminescu l-a-ntrebat

Profesorul – pe notă,

Şi i-a răspuns dezinhibat:

- Îl ştiu de pe bancnotă! (GRIGORE COTUL)

UN METEOROLOG, DESPE EMINESCU

Omul a recunoscut

Că din GLOSSĂ-a reţinut

Numai ceea ce-i convine:

- „Vreme trece, vreme vine.”(GRIGORE COTUL)

PETRECERE CU GRASĂ DE COTNARI

Când fierbe vinul în butoaie

Şi spuma-ndată se înfoaie,

Iar „Grasele” se decantează,

Cotnariul, toamna… te botează. (ELENA MÂNDRU)

BEZMETICILOR DIN STRADĂ

Analfabeții și golanii -

Oricât s-ar strădui „sărmanii” -

N-or reuși, cu-a lor infern,

Să-nlăture nici un guvern.(MIHAI HAIVAS)

MEREU (dactil)

Când se dezbracă femeia,

Dar și atunci când se-mbracă,

Are în cap doar ideea

Multor bărbați să le placă.(MIHAI HAIVAS)

PRIETENIDEFAMILIE

Ne-au invitat la ei acasă,

El serviabil, fire-aleasă,

Şi nici un an de-atuncea nu-i,

Că soaţa mea-i  nevasta lui! (VASILE LARCO)

INSTANTANEU CONJUGAL

Ea tace şi doar el vorbeşte

Dorind-o-n pat, căci o iubeşte,

Apoi, când pofta o să treacă,

El n-o vorbi, ea n-o să tacă (VASILE LARCO)

METODĂ SIGURĂ

Necazul vrând a nu-l mai paşte

Cu…sete scrie; aşadar,

Cum harul totuşi şi-l cunoaşte,

Îşi moaie tocul în… pahar! (EUGEN DEUTSCH)

INTER POCULA (APUD PĂSTOREL)

Unde bea oare Păstorel

Până își pierdea căciula?

Mă-ntreb, nu-s dumirit de fel,

La Inter sau la Pocula? (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

BRAŞOVEANCA

Este dansu’-acesta, ritmic, strămoşesc,

Având rezonanţe adânci pentru noi,

Când strigă spre ceruri toţi cei ce-l iubesc:

- Un pas înainte, doi paşi înapoi! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

LUI MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ,

PILOT DE VÂNĂTOARE

De ce de “vânătoare”, oare,

Şi nu din cele mai robuste?

Nu e nevoie, căci, se pare,

Mihai vânează numai fuste. (SORIN FINCHELSTEIN)

UMORISTULUI MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ

L-am citit pe Bujeniţă,

Un maestru în peniţă;

Stilul e alert, ironic…

Ba, pot zice, supersonic. (SORIN FINCHELSTEIN)

LOGICĂ LA NIVELUL TĂU (lui Ion Diviza)

Eu nu înţeleg ai tăi tropi,

Cu toate că ştiu că te-aştepţi:

Ce, faptul că dai tu în gropi

Îi face pe ei mai deştepţi? (PETRU- IOAN GÂRDA)

NICI N-ARE CUM SĂ-I FACĂ! (lui Petru-Ioan Gârda)

Sunt liniştit, ferit de stres,

Căci eu prefer să cuget solo;

Şi chiar de dau prin gropi – mai ies,

Iar mintea lor mereu i-acolo! (ION DIVIZA)

AICI DEPUN MĂRTURIE (lui Ion Diviza)

Ieşisem ieri la o plimbare

Cu doi amici, prin Chişinău

Şi într-o „groapă” oarecare

Am dat de neuronul tău! (PETRU-IOAN GÂRDA)

ŞI EU DEPUN MĂRTURIE (lui Petru-Ioan Gârda)

La noi aicea mulţi Ioni

Mai calcă-n gropi pe neuroni,

Iar unul de la Cluj, cuminte,

Călcând prin gropi a prins la minte! (ION DIVIZA)

DRAGOSTEA

Oarbă e, cum se vorbeşte,

Dar să vezi cum te-nconjoară,

Când nu ai şi îţi lipseşte,

Şi paraua cea mai chioară!...  (GHEORGHE BÂLICI)

MATRIMONIALĂ

Deşi n-a fost mireasa fată,

Cum a ieşit basma curate,

ZIci despre mirele prostit…

Că e curat îmbrobodit. (GHEORGHE BÂLICI)

SCHIMBARE LA VREME DE CRIZĂ

Toţi aşteaptă o schimbare,

Stând cu sufletul la gură,

Fi-ndcă hoţi de drumul mare,

Ies acum la... cotitură!  (MAX OPAIŢ)

UNUI SCRIITOR LA LANSAREEA UNEI CĂRŢI

Scrie de un timp mai bine,

Însă, făr-a-i ţine partea,

Văd cum critica susţine

C-ar fi prea ,,subţire"... cartea. (MAX OPAIŢ)

UNUI MAESTRU AL EPIGRAMEI

Fiind expert în epigramă,

A creionat cu dibăcie

,,Portrete multe, mai cu seamă,

La cei ce nu-s de meserie. (MAX OPAIŢ)

CU GÂNDUL LA VIITOR

Dorind să iasă din rutină,

E clar că-n orice alianţă,

Va fi distanţă... ,,ani lumină"

De la nevoie la... speranţă. ( MAX OPAIŢ)

CONTROL 5G  ÎN SPITAL

De COVID când mă tratează,

Din motive emergente,

Cu 5G mă controlează

Cinci superbe asistente! (MIHAI ENACHI)

NICI COVIDUL NU MAI ESTE CEEA CE A FOST

(răspuns lui MihaiEnachi)

Cinci blondine vă tratează,

Nici nu e aşa de rău:

Cu talent v-administrează

Fiecare G-ul său! (VALENTIN DAVID)

PROFESIONALISM

(răspuns lui Valentin David)

Aceste asistente altruiste,

Când tratamentele le-au împărţit,

Au demonstrate că-s profesioniste,

Chiar dacă G-ul lor e diferit!! (MIHAI ENACHI)

PUNCT ŞI DE LA CAPĂT

(răspuns lui Mihai Enachi)

Cu măştile pe obrăjor,

Luptat-au cu-n COVID defunct,

Dar din păcate G-ul lor

Selimitează la un punct! (VALENTIN DAVID)

RĂZBUNAREA ROMÂNULUI

Românul nostru, de vreo câţiva ani,

E tare necăjit că n-are bani

De-aceea te şi miri cum de mai poate

Ca să-şi plătească “poliţele” toate! (ION MORARU)

NEDUMERIRE

O văd cum trece, mai mereu,

Frumoasă, pe la geamul meu…

De-aceea se tot spune oare

Că frumuseţea-i …  “trecătoare”?! (ION MORARU)

ZIUA EXPLORĂRII SPAȚIULUI

Ooo, îl explorez de mult

Hotărât și cu tărie

Pe traseul cunoscut

Dormitor - bucătărie! (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA CAVIARULUI

Am mâncat (și-o spun fălos!)

Trei bobițe pe-o felie

După ce-am făcut din gros

Vreo trei luni economie... (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA ARĂTĂRII LIMBII

Atins de pudibonderie

Eu limba sigur n-o s-o scot

Celor cuprinși de isterie

Am altceva să le arăt... (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA JUNK FOOD

Ceva cu multe calorii

Dar care nu e nutritiv

Deci am avea un bun motiv

Să rumegăm doar bălării... (ŞTEFAN BAŞNO)

ZIUA CONSTANTEI  Π  ȘI A MÂNCATULUI DE PLĂCINTE

Ce legătură poate fi

Între bătrânul nostru π

Și-ngurgitatul de plăcinte?

Întreb pe domnul președinte... (ŞTEFAN BAŞNO)

EDUCAŢIE ÎN FAMILIE

Are-nvăţător de vază

Să îi are-ogorul minţii,

Dar să facă din el loază…

Mult s-au chinuit părinţii! (GEORGE EFTIMIE)

REPLICĂ

Că a muncit ca bou-n jug

A căpătat un beteşug,

De-ar fi muncit ca un măgar

Acum era…parlamentar! (GEORGE EFTIMIE)

CURSĂ DE ANDURANŢĂ

Simt enorm, văd monstruos,

Viaţa noastră e de vină:

Mulţi aleargă după os,

Toată lumea vrea maşină. (CONSTANTIN PROFIR)

DIGITALIZAREA

Multă lume şi-o doreşte

Şi pe-ntinsul României,

Însă poţi vedea cum creşte

Cota mare a prostiei. (CONSTANTIN PROFIR)

BĂUTURA LA ROMÂNI

Privind efectul pe-ndelete

Atât se bea în jurul meu,

C-ar fi păcat de Dumnezeu

De-ar fi şi-un muritor de sete. (VASILE MANOLE)

MECANIZARE PARŢIALĂ

Unealta manuală cam dispare,

Cu drujba la pădure-acuma pleci,

TOPORUL nu mai are căutare,

…Dar COADA nu-i va dispărea în veci. (DAN NOREA)

PRECIZARE

Explicând cum stă treaba

Dânsul azi susţine:

Ţara arde şi baba…

Nu aude bine. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

A TE DUCE LA TULA CU PROPRIUL SAMOVAR

Rușii-și iau, plecând la Tula,

Propriul samovar de-acasă.

La Tehran* schimbă căciula?

Vin cu propria lor masă? (NICOLAE MĂTCAȘ)

_________________________________________

*Tehran ( mai frecvent Teheran) – capitala Iranului.

CINE ȘI CUM RESIMTE EFECTELE ÎMPOVĂRĂTOARELOR FACTURI

Cocârjați creveți românii

De-a facturilor povară,

Statu’,-n schimb (Nu-l simt nici câinii!),

Banii strânși cu caru-i cară. (NICOLAE MĂTCAȘ)

ÎN LOC SĂ SE IMPLICE, AȘTEAPTĂ MANĂ CEREASCĂ

În lume scade prețul la petrol.

De ce nu și la pompă – la benzină?

Iar șeful energiei, natantol,

Speranța-și pune-n  Pronia divină. (NICOLAE MĂTCAȘ)

DIN SEPTEMBRIE ÎN EDUCAȚIE VA CURGE LAPTE ȘI MIERE

Ministru-mparte pe moșia lui

Salarii ca din cornul abundenței.

O singură-ntrebare excelenței:

Dar banii curg, promiși, din sacul cui? (LERU CICOARE)

PEȘTELE DE LA CAP SE ALTEREAZĂ

Ne lamentăm că liceenii

Au cunoștințe cam precare,

Dar profii lor, olimpienii,

Cum stau la titularizare? (LERU CICOARE)

MINISTRUL, PROFII ȘI REFORMA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

Când vreo douăzeci la sută

Nu trec titularizarea,

Cu ei mintea ta stătută

Vrea să facă reformarea? (LERU CICOARE)

MINISTRUL PUNE CRUCE PE PLAGIAT

Ce să răscolim tot natul,

Curcile să râdă, Doamne?

Cine-a comis plagiatul,

Tot acela să-l condamne! (LERU CICOARE)

OPINII DIFERITE FUNCȚIE DE POSTUL OCUPAT?

Într-un fel semna ca prim-ministru,

În alt fel vota ca deputat.

Să te mire că un plat ministru

Se socoate-un analist ratat? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

UNDE PLOUĂ CU EUROI – NICI UN CONTROL?

De piei de vulpe, iepuri, miei și viezuri

ANAF te-ntreabă (Ține-ți nervii tari).

Dar când de nunți, logodne și botezuri,

De maneliști, DJ-i și lăutari? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

LEGEA HOȚILOR ÎN LEGE

Un principiu alb ca helgea,

De hoți cel mai prețuit:

Să-ncalci cât mai șmecher legea,

Să nu fii nici bănuit. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

TOT ROMÂNUL CU MAȘINA SA

Chiar de crește prețul, spânul,

La benzină, motorină,

Cât de amărât, românul,

Tot își cumpără mașină. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

FRF NU VREA 40% JUCĂTORI ROMÂNI

Chiar așa, suntem haini

Și de ordine sătui?!

De ce să plătim străini,

Când avem noi, proști destui? (DUMITRU BUJDOIU)

GEORGE BECALI, DUPĂ CAFTEALA DIN GEORGIA:

“Suntem proști, n-avem valoare”

A evitat tonul mitic,

Devenind autocritic;

Ce s-aștepți de la ciobani?

(Nicio)brânză, bani, doar bani. (DUMITRU BUJDOIU)

HOȚUL ȘI PENSIONARUL

În casă-l legă de pat,

 Căuta bani disperat;

- Bă, cretine, derbedeu,

Asta caut eu mereu. (DUMITRU BUJDOIU)

INJURII LA JUVEȚI

De le zici de muică, mumă,

Fac crize, parcă au ciumă;

Sunt ciumați, ciufuți, bag-sama,

Când jură: “să moară mama!” (DUMITRU BUJDOIU)

ANAF LA ZOO

Au venit, au vizitat,

Rapid au acționat:

Îngrijitor amendat,

Că doi lei n-a declarat. (DUMITRU BUJDOIU)

EPIGRAMA

Epigrama-i prăjitură

Ce ascunde mult mister,

Ȋn ea toate-s cu masură:

Frişca însă-i cu piper. (ADRIAN TIMOFTE)

UNUI TÂNĂR  

Dacă vrei bine să-ţi fie,

Ia-ţi o frumoasă soţie.

Dacă vrei una urâtă,

Nimeni nu te mai ajută. (ADRIAN TIMOFTE)

VINE IAR COVIDUL

Cu Covidul nu-i de joacă...

Ba mai vine, ba mai pleacă...

Şi când crezi că-ţi este bine

Iar dă molima în tine ! (IOAN TIMOFTE)

SE VÂND TICHETELE SOCIALE

Este  mâncare cam  multă

Pe tichetul cu cod PIN

Mai bine il vând c-o sută

Şi beau bere, şi beau vin ! (IOAN TIMOFTE)

SE DILATĂ ŞI PREŢURILE

La mare-i temperatură,

Banii s-au cam dilatat...

Şi de atâta căldură

Şi preţurile s-au umflat...(IOAN TIMOFTE)

EVOLUŢIA  OMULUI

P drumul lui cel milenar,

El n-a avut trăiri banale…

Ieri cu-n păcat originar,

Azi cu păcate-originale. (MIHAI SĂLCUŢAN)

MEDITAŢIE

Viaţa, bun de căpătâi,

Cum începe-aşa se curmă:

Cu pupicul cel dintâi

Şi sărutul de pe urmă. (MIHAI SĂLCUŢAN)