LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (181)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.

Am în faÅ£a mea un volum elegant prin supleÅ£e ÅŸi calitatea hârtiei. DeÅŸi de nicăieri din paginile lui nu reiese anul apariÅ£iei, ne-o spune Elis Râpeanu la pagina 126 a lucrării sale „Epigrama în literatura română”, de unde aflăm că este 1940, ceea ce înseamnă că la superlative putem adăuga ÅŸi venerabila vârstă de 80 de ani.  Rezultă că acest volum s-a ivit în perioada dintre cele două războaie mondiale, când epigrama, dar ÅŸi poezia sau romanul, cunosc o mare revigorare („înflorire”, apud Elis Râpeanu).  Este perioada în care apare o importantă  antologie a epigramei româneÅŸti, cea semnată de Crevedia ÅŸi Calotescu-Neicu, ÅŸi pe care o domină Cincinat, Ionescu-Quintus ÅŸi Păstorel. Tot acum, Virgiliu Slăvescu scoate revista „Epigrama”, ca să nu mai vorbim ÅŸi de numărul impresionant de volume de epigrame tipărite.

 

În această perioadă, după cum spuneam,  a apărut  ÅŸi  placheta semnată  de N. Grassu ÅŸi intitulată „Epigrame” (Editura „Epigrama”, BucureÅŸti, 1940, Tipografia „A-B-C”, strada Lipscani nr. 5). Cartea, după cum se specifică pe primele pagini, a fost tipărită în „200 de exemplare pe hârtie de lux”  având ÅŸi un „autoportret” al autorului, fiind ÅŸi un remarcabil portretist.  În loc de  cuvânt înainte, autorul vine cu o Introducere din care extragem  punctul său de vedere despre epigramă, idee care străbate toate cele 50 de pagini ale plachetei: „Epigrama, după mine / E-o problemă foarte grea / Când răspunsul iese bine / Zici: altfel nu se putea!”. Fiindcă „altfel nu se putea!”, N. Grassu se prezintă ca un  autor ce apelează la ironie, dar nu ÅŸi la forma ei de bază, aceea de a discredita, ceea ce nu e chiar rău. Ironia lui N. Grassu este una liniÅŸtită, consecinţă a conÅŸtiinÅ£ei de sine în raport cu ceilalÅ£i: Epigramistului care semnează „Lobodă” - „DeÅŸi am minte slobodă / Diferenţă nu fac / Când văd pe-alocuri „Lobodă” / O confund cu „spanac”; Romanului „Jar” de Liviu Rebreanu -  „Gândesc ÅŸi-n minte nu-mi încap / Cum de-a avut el „Jar” în cap? / Mi-am amintit abia la uşă, / Unde e „Jar” e ÅŸi cenuşă!”;  Lui N. D. Cocea – „Pentru un petic de negreaţă / Nea Nae a-ngheÅ£at în piaţă, / Cu vinul de viaţă lungă / Azi Nae n-are-un ban în pungă!”; Romanului „Patul lui Procust” – „Se vede-i vorba de un pat / Nu ÅŸtiu ce-a vrut Camil în sine!... / Dar Procust foarte supărat / Nu doarme decât prin vitrine.”; Domnului D. D. – „Când Å£i-am făcut caricatura / CeilalÅ£i făceau de tine haz, / Tot a fost bine, nasul, gura, / Dar a ieÅŸit fără obraz…”;  Artistului Tănase – „Se spune că-n revistă-i as…/ Ce-nseamnă ca să ai un nas! / Unii au noroc cu sacul / El cu nasul bate capul.”;

Nu am date biobibliografice despre N. Grassu, dar am aflat că a scris ÅŸi proză. Pe acest aspect a scris ÅŸi o epigramă: Fratelui meu Ionel care a contribuit cu mine la o nuvelă. El i-a pus titlul – „Când inspiraÅ£ia frăţiei  / Atotputernicul ne-a dat-o, / Sânt Nicolae fu cu darul, / Iar sfântul Ion a botezat-o”.  Mai am câteva repere găsite în revista „Epigrama” nr. 96 din 2021, de unde aflu de la Nicolae DragoÅŸ că este  un „consătean hâtru” de-al său despre care spune: „Ajung astfel prin „ocolul cu amintiri” ÅŸi la numele autorului, N. Grasu din buletin, devenit N. Grassu pe coperta unicei sale cărÅ£i de epigrame, acesta nemaitipărind o a doua carte, deÅŸi, cunoscându-l, mai bine peste ani, în BucureÅŸti aveam să aflu că nu se vindecase de patima epigramei, când am ÅŸi încercat, la un moment dat, să-l sprijin pentru a colabora la revista „Albine, neizbutind prea mare lucru. MulÅ£i dintre bucureÅŸteni sau dintre oaspeÅ£ii litoralului aveau să-l cunoască, pe când ajunsese la senectute ÅŸi se ilustra ca un pitoresc portretist, întâlnit în CiÅŸmigiu ÅŸi vara în vreo staÅ£iune de pe litoral”.

Numărul mare de epigramiÅŸti care au populat interbelicul  i-au obligat să fie adevăraÅ£i  banderillas, cum i-ar numi aceeaÅŸi Elis Râpeanu, în sensul că nu s-au cruÅ£at  între ei. Nici N. Grassu nu face excepÅ£ie: Unui epigramist care spune că sunt mic faţă de el – „Dacă facem comparare / DiferenÅ£a este mare / Åži-acum care e erou? / Eu sunt muscă, tu eÅŸti bou!”; Unui epigramist cu chelie – „PriveÅŸte domnul profesor / Epigramist de meserie… / Desigur, l-ai citit Marie, / Ce cap!...vai cât de sclipitor!...”; Cineva întreabă dacă epigramele lui au greutate – „Se-nÅ£elege, întreg volumul / Are vreo trei sute de grame / Sută în sută e hârtie!... / Iar restul plumb ÅŸi epigrame…”;  Cineva mă bombardează cu epigrame ÅŸi semnează X – „Tot plumbul tău de pe hârtie / Nu m-a rănit deloc amice: / Decât stricat în epigrame    / Mai bine-l pregăteai alice…”.

Revin la Nicolae DragoÅŸ: „AÅŸ încheia evocarea consăteanului meu portretist, dar ÅŸi epigramist, surâzând, amintindu-mi umorul cu care, de câte ori ne-am întâlnit, evoca răspunsul primit de el, N. Grassu, care-ÅŸi semna  apăsat numele cu „s“ dublat, de la o revistă de umor, de dinainte de apariÅ£ia volumaÅŸului său de catrene vesele, revistă pe care o bombarda cu scrierile sale în versuri. „Grassu N. a ne slăbi!“ fusese răspunsul pe care, îmi spunea, nu m-am grăbit să le dau de înÅ£eles că l-aÅŸ fi înÅ£eles”. (GEORGICÄ‚ MANOLE)

 

 

Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

EPIGRAMIÅžTII „BÄ‚TÄ‚IOÅžI”

Se luptă pentru-ntâietate

Când simt al premiilor iz,

Lipindu-ÅŸi diplomele toate

Åži pe-al maÅŸinilor parbriz. (ELENA MÂNDRU)

 

 

LUMEA ÅžI VIRUSUL

CreÅŸte-n oameni isteria,

„Micul” ne-a băgat în oală;

Prin aceasta, puşcăria

Devenit-a mondială. (CONSTANTIN PROFIR)

 

PSEUDOJUSTIÅ¢IE

În judecată unii-s daÅ£i,

Iar pentru ce, nu au habar,

Dar alţii nu-s nici arestaţi

Când intră plicu-n buzunar. (CONSTANTIN PROFIR)

 

POSTULAT

Deşi-i o vorbă de prisos

Åži încâlcită cum e părul,

O spun, că omu-i mincinos,

Când nu pronunţă adevărul! (VASILE LARCO)

 

FAMILIALÄ‚

Soacrei, ştie lumea toată,

Că-i stă bine coafată,

Nora ei, când n-a iertat-o,

Doamne, ce-a mai pieptănat-o! (VASILE LARCO)

 

PRIMITIVISM MIORITIC ÎN PANDEMIE

Românul cel needucat,

Manipulat prin inepții,

A așteptat să moară mii

Și-apoi, cu greu s-a vaccinat. (MIHAI HAIVAS)

 

SOLUÈšIE DE CRIZÄ‚

Când, între patru ochi atenÈ›i,

Căsătoria cam trenează,

Doar partenerii cei prudenți

„Un ochi să-nchidă”... agreează! (MIHAI HAIVAS)

 

 

ASPIRAÅ¢IA UMORIÅžTILOR

Cînd mulÅ£i visează la averi, onor,

Să fie veseli şi feriţi de greu,

Ei viaţa-ntreagă şi-au dorit mereu

S-ajungă doar... de rîsul tuturor! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)

 

UNORA CE SE CRED POEÅ¢I MODERNI

Apar poeţi cu muza adormită,

Cum calpele monede prinse-n salbe,

Crezînd că poezia-n versuri albe

E un fragment de... proză hăcuită. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

SUPERSTARURI

Se urcă tot mai multe stele

Pe scena muzicii uÅŸoare,

Rămân acolo dintre ele,

Dar foarte multe-s căzătoare. (GRIGORE COTUL)

 

CADOUL

Când ÅŸeful s-a pensionat,

Sau adunat vreo douăzeci

Åži-aÅŸa frumos i-au aranjat

                  …un loc de veci! (GRIGORE COTUL)

 

 

SOACRA LA TRATAMENT BALNEAR  

La odihnă când pleca,

Eu, cu milă creștinească,

I-am urat în sinea mea:

Dumnezeu s-o odihnească! (ION DIVIZA)

 

PERSPECTIVE   

Avem, în fine, guvernanÈ›i cinstiÈ›i 

Ce ne promit progres și bunăstare,

Jurând că ne vor face fericiÈ›i…

Dar sper că mai există vreo scăpare! (ION DIVIZA)

 

LAUREAT AL UNUI CONCURS DE EPIGRAME

Epigramist, acum proscris,

La un concurs fu premiat;

De-ar fi ÅŸtiut ce a urmat

În viaÅ£a lui nu ar fi scris! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

AMOR ÎNFLÄ‚CÄ‚RAT LA VÂRSTA A III-a

Foc de paie! Vâlvătaie!

Doar când trupurile-s nude

Ş-atmosfera-i de bătaie,

Vezi că paiele-ţi sunt ude! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

AI NOÅžTRI ÎN ITALIA

Ai ţării noastre patrioţi,

Noi de la Râm ne tragem toÅ£i

Până-ntr-o zi, când hotărâm

Se ne mai tragem ÅŸi-nspre Râm… (GHEORGHE BÂLICI)

 

ZGÂRCITUL

Zelos, averea, banul să-şi socoată,

Zgârcitul are-o viaţă-ndelungată,

Că-i serios tot timpul şi, fireşte,

Nu bea, nu prea mănâncă…nu trăieÅŸte. (GHEORGHE BÂLICI)

 

DISCRIMINARE

Alte naţii, mai mereu,

Duc un trai ca-n Honolulu

Doar românii trag din greu

De o viaţă-ntreagă…chiulu`! (ION MORARU)

 

CANDIDATUL ŞI ALEGĂTORII

Într-un speach pe care o să-l Å£ină,

Vrea să le vorbească de doctrină

Dar el crede, ca succes să ai,

Tot mai bună-i…punga cu mălai! (ION MORARU)

 

CA-N FOTBAL

Prost se guvernează,

Crunt e handicapul:

Alţii ne centrează

Şi noi dăm cu capul! (VALENTIN DAVID)

 

ANTIDOT

E starea naţiunii gravă

Şi consecinţele concrete:

Politica fiind bolnavă,

Le-au dat la demnitari tablete! (VALENTIN DAVID)

 

CHELIA ÎMI E DE MARE AJUTOR

E un adevăr necontestat,

În epigramă sunt model:

Îl iau la vin pe Cincinat

Åži sunt mai chel ca Păstorel” (DAN NOREA)

 

POLITICÄ‚

Două partide-avem, ce nu se

Prea înÅ£eleg, îÅŸi vând gogoÅŸi.

Motivul e că sunt opuse

La vârf, adică-au ÅŸefi căpoÅŸi. (DAN NOREA)

 

 

 

PĂSĂRILE MIGRATOARE

Cum multe dintre păsărele

Migrează – timpurile-s grele –

CâÅŸtigă-n mod cinstit pâinica,

Punând la lucru păsărica. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

 

REGISTRU LIRIC

Mezzosoprana trilulea

Cu vocea ei duioasă;

Iar basul ferm o susţinea

Cu cea a lui…mai groasă. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

BUGETARI DE LUX

Sunt mulţi aleşi la noi, pe care

Sistemul astăzi i-a salvat,

Fiindc-a dat la fiecare

De muncă, funcÅ£ii doar de...stat !  (MAX OPAIÅ¢ )

 

PANDEMIE ÎN ... ENERGIE

Nu-i tulpină de COVID,

Dar, simptome-s pe măsură;

Simte orice individ

Majorare la...factură ! ( MAX OPAIŢ )

 

CA LA TANASE

Se fac eforturi mari oriunde.

Observ ÅŸi eu, ÅŸi ÅŸtiu DE CE:

Când este UNDE, nu-i DE UNDE,

Când e LA CE , nu e pen' CE! ( MAX OPAIÅ¢ )

 

 

PĂCATUL ORIGINAR

Cum femeia-i o ispită,

Greu să fii stăpân vreodată;

Dacă ,,cheia"-i potrivită

Vezi că  ,,broasca " e ...,,uzată "! ( MAX OPAIÅ¢)

 

LIBIDOU

Bărbaţii pot să fie Zmei

Susţine-o ardeleancă,

Viagra însă la femei

E…contul de la bancă! (GEORGE EFTIMIE)

 

ASISTENTA DE LA UPU

E frumoasă, pricepută,

Şi de şefi recunoscută,

Chiar pe medical din tură

L-a salvat …gură la gură! (GEORGE EFTIMIE)

 

RUGĂMINTE

Ca să nu mă mai frământ

Fă-mă, Doamne,-o zi pământ

Şi lasă-mi deschisă o pleoapă

Sî văd ÅŸi eu cine mă sapă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

VITEZOMANULUI

MaÅŸina lui – un giuvaer –

O conducea doar prin comenzi.

Gonea cu ea pe străzi lejer,

Prindea pe oră…trei amenzi. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

BILANÈš

Pe confraÈ›i când îi provoc

Cu o poantă mai hazlie,

Unii nu mai râd deloc,

AlÈ›ii râd pe datorie. (VASILE MANOLE)

 

ÎMBÄ‚TAT DE POEZIE

Pentru mersul ÅŸerpuit

Vina nu-I a băuturii,

Cum mereu s-a bănuit,

E din cauza lecturii. (VASILE MANOLE)

 

 

 

NOI TERMENI MILITARI:

 „INCURSIUNE MINORÄ‚”, „INCURSIUNE MAJORÄ‚”

Orice - ieri - incursiune

Era - cert - agresiune.

Ne-or glosa din care proră

Ce-i „minoră”, ce-i „majoră”?  (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

CONSECINȚE NEFASTE ALE INTERPRETĂRII SUBIECTIVE

A NOILOR TERMENI MILITARI

Nu-i exemplu-n chestea ceea

Mai probant decât Crimeea:

Pentru-o lume e majoră,

Pentru Rúsia - minoră. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

MARELUI TENISIST AL LUMII NOVAK DJOKOVIČ

PoÈ›i să-i învingi pe Federér,

Medvédev, Zvérev ori Nadal,

Pe fabulosul - poÈ›i - cerbér,

Numai nu   ... statul federal. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)

 

NICI USTUROI N-AU MÂNCAT, NICI GURA NU LE MIROASE

Constată-un șef că-i prea mult putregai,

Un altul, grav, că statu-a eșuat,

Dar nu ne spun de-au ridicat vreun pai

Și-i ține-n funcții cum ratatul stat. (NICOLAE MĂTCAȘ

 

LIBERALIZARE ÎN TIMP DE CRIZÄ‚?!

Ne pun nervii la-ncercare,

Lăsând preÈ›urÄ­le să zboare,

Și tot ei, prin plafonare,

Se prefac a ne salvare. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

MAI-MARILOR, LA VREMURI DE SCUMPIRI ABUZIVE

V-a-ntunecat atât de mult orbia,

Să nu vedeți concernele cum, roi,

Nu numai gazu-l scot și energia,

Ci, -n șapte vieți, și pielea de pe noi?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CE RÄ‚MÂNE?

Telegami ca o tetrodă:

Ștefan cel Mare È™i Sfânt,

Ciubăr și Lăcustă-vodă,

Déspot È™i   ... Factură-vodă... (LERU CICOARE)

 

RELAȚIILE DINTRE STAT, PRODUCĂTORII

 È˜I FURNIZORII DE GAZE ȘI ENERGIE

PreÈ›u-l, mai întâi, dublează,

TVA-u'-l cvadruplează...

Nici unul nu e uitat.

Și nu-i jaf premeditat?! (LERU CICOARE)

 

MINISTRULUI ENERGIEI

Cu făgăzi vrei, vorbe dulci

Optimismul să-l inculci,

Dar cu „sper” È™i cu „doresc”

Zilele nu se-ndulcesc. (LERU CICOARE)

 

DUPÄ‚ CE CÄ‚-I IPOCRIT,

AR MAI CERE ȘI CLEMENȚĂ

ÎÈ›i creează-ntâi problema

Și tot el vrei s-o rezolve?

S-a născut în lume lema

De păcate să-l absolve? (LERU CICOARE)

 

MAJORĂRILE EXORBITANTE DE PREȚURI LA ENERGIE ȘI GAZE AR FI

NIȘTE „SIMPLE (!)   ... ERORI DE CALCUL”

Sunt greșeli??! Minciună! Șlus!

Au în tidvă-un mare sinus.

De ce toate sunt pe plus

Și nici una nu-i pe minus??! (LERU CICOARE)

 

MAI-MARELUI POLIÈšIEI ROMÂNE

Pești la Caracal, Craiova,

Timiș, Cluj, Iași, București...

Tu,  din vârf sfidând mangróva,

În ce ape pescuieÈ™ti? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

AVORTON?

Buletin antiCOVID,

Născut mort, să-l faci valid?

CâÈ›âială, strofoleală,

Pân' scăpăm de-omikroneală? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

ANALFABETISM FUNCÈšIONAL DEVASTATOR

Cu elevi ce nu iau BAC-ul,

Profesóri picând la grad,

Cresc sparánghelul, spanacul,

Înflor'  fufe-n Èšarigrad. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

PE CE MIZEAZÄ‚ PLAGIATORUL?

Nu găsești cu detectorul

Într-un car cu fân un ac,

Darmite plagiatoru-n

Plină zi cu mâÈ›a-n sac?! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)

 

DINOZAURII VECHI ȘI NOI

La alÈ›ii-apar în fosile,

ÎngheÈ›aÈ›i de trei milenii;

La noi se lăfăie-n vile,

“DezgheÈ›aÈ›i” de trei decenii. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

ȚARA EȘUATĂ

Trăim urât, murim stupid,

ÎÈ›i mulÈ›umim partid!

Și păcănelele se-nchid,

ÎÈ›i mulÈ›umim COVID! (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

ȘI JUDECÄ‚TORII JOACÄ‚…TENIS

Cazul Nole-ar fi stupid,

Fost bolnav, ne vaccinat;

Și Melbourne sentință-a dat:

Djokovic e… Djokovid. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

ANTRENORII BUNI I-AU ÎNTORS CURUL

Fotbalul e pe…miriÈ™te,

Burleanu bea la Grădiște;

Acceptă selecționer

Și un piccolo șomer. (DUMITRU BUJDOIU)

 

RECLAME NEÎNGHIÈšITE  DE BEÈšIVI

Vedem reclame stupide,

Gen: să bem multe lichide,

Apă, ceai, anti COVID;

Dar ce, vinul e…solid? (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

SFÂRÅžITUL OMENIRII

Delta ÅŸi cu omicronu`

Vor ca să omoare omu`

Să rămănă pe pământ

Cei ce-au fost ÅŸi  nu mai sunt... (IOAN TIMOFTE)

 

VACCIN LA VECINU`

Când o-ntreb pe-a mea soÅ£ie

Ce-a căutat la vecinu`

Îmi răspunde-n băşcălie :

,,Păi...mi-a injectat vaccinu`,,! (IOAN TIMOFTE)

 

DESPRE RESTRICÅ¢II

(N-AVEM VOIE LA PROTESTE)

Chiar dacă nu ne convin

N-avem voie să vorbim...

După masca pe figură

Ne pun ÅŸi căluÅŸ în gură...! (IOAN TIMOFTE)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

A fost publicată ierarhia de admitere la liceu, vezi ce poziție ocupi în Botoșani!

astăzi, 12:35

Ministerul EducaÈ›iei a publicat ierarhia la nivel judeÈ›ean/al municipiului BucureÈ™ti a absolvenÈ›ilor claselor a VIII-a. Ierarhia pentru admiterea la liceu conÈ›ine lista absolvenÈ›ilor de ...

Un botoșănean anunță evenimentul sportiv al toamnei: România vs Italia – Naționalele Șoferilor de Camion! (Video)

astăzi, 12:15

Un meci, două echipe, sute de inimi, un singur scop: speranță pentru viață. ”Sunt Eduard È™i am răspuns PREZENT!”, este anunÈ›ul făcut de Eduard IonuÈ› chiar de pe Stadionul Muni...

Din trafic direct în arestul Poliției, după o urmărire ca în filme. Pățania unui botoșănean!

astăzi, 11:58

În noaptea de 10 înspre 11 iulie 2025, poliÈ›iÈ™tii din cadrul SecÈ›iei de PoliÈ›ie Rurală nr. 1 BotoÈ™ani au emis ordonanță de reÈ›inere, pentru 24 de ore, pe numele unui bărbat de 44...