LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (181)

LOC DE DAT CU…EPIGRAMA (181)

O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.

Am în faţa mea un volum elegant prin supleţe şi calitatea hârtiei. Deşi de nicăieri din paginile lui nu reiese anul apariţiei, ne-o spune Elis Râpeanu la pagina 126 a lucrării sale „Epigrama în literatura română”, de unde aflăm că este 1940, ceea ce înseamnă că la superlative putem adăuga şi venerabila vârstă de 80 de ani.  Rezultă că acest volum s-a ivit în perioada dintre cele două războaie mondiale, când epigrama, dar şi poezia sau romanul, cunosc o mare revigorare („înflorire”, apud Elis Râpeanu).  Este perioada în care apare o importantă  antologie a epigramei româneşti, cea semnată de Crevedia şi Calotescu-Neicu, şi pe care o domină Cincinat, Ionescu-Quintus şi Păstorel. Tot acum, Virgiliu Slăvescu scoate revista „Epigrama”, ca să nu mai vorbim şi de numărul impresionant de volume de epigrame tipărite.

În această perioadă, după cum spuneam,  a apărut  şi  placheta semnată  de N. Grassu şi intitulată „Epigrame” (Editura „Epigrama”, Bucureşti, 1940, Tipografia „A-B-C”, strada Lipscani nr. 5). Cartea, după cum se specifică pe primele pagini, a fost tipărită în „200 de exemplare pe hârtie de lux”  având şi un „autoportret” al autorului, fiind şi un remarcabil portretist.  În loc de  cuvânt înainte, autorul vine cu o Introducere din care extragem  punctul său de vedere despre epigramă, idee care străbate toate cele 50 de pagini ale plachetei: „Epigrama, după mine / E-o problemă foarte grea / Când răspunsul iese bine / Zici: altfel nu se putea!”. Fiindcă „altfel nu se putea!”, N. Grassu se prezintă ca un  autor ce apelează la ironie, dar nu şi la forma ei de bază, aceea de a discredita, ceea ce nu e chiar rău. Ironia lui N. Grassu este una liniştită, consecinţă a conştiinţei de sine în raport cu ceilalţi: Epigramistului care semnează „Lobodă” - „Deşi am minte slobodă / Diferenţă nu fac / Când văd pe-alocuri „Lobodă” / O confund cu „spanac”; Romanului „Jar” de Liviu Rebreanu -  „Gândesc şi-n minte nu-mi încap / Cum de-a avut el „Jar” în cap? / Mi-am amintit abia la uşă, / Unde e „Jar” e şi cenuşă!”;  Lui N. D. Cocea – „Pentru un petic de negreaţă / Nea Nae a-ngheţat în piaţă, / Cu vinul de viaţă lungă / Azi Nae n-are-un ban în pungă!”; Romanului „Patul lui Procust” – „Se vede-i vorba de un pat / Nu ştiu ce-a vrut Camil în sine!... / Dar Procust foarte supărat / Nu doarme decât prin vitrine.”; Domnului D. D. – „Când ţi-am făcut caricatura / Ceilalţi făceau de tine haz, / Tot a fost bine, nasul, gura, / Dar a ieşit fără obraz…”;  Artistului Tănase – „Se spune că-n revistă-i as…/ Ce-nseamnă ca să ai un nas! / Unii au noroc cu sacul / El cu nasul bate capul.”;

Nu am date biobibliografice despre N. Grassu, dar am aflat că a scris şi proză. Pe acest aspect a scris şi o epigramă: Fratelui meu Ionel care a contribuit cu mine la o nuvelă. El i-a pus titlul – „Când inspiraţia frăţiei  / Atotputernicul ne-a dat-o, / Sânt Nicolae fu cu darul, / Iar sfântul Ion a botezat-o”.  Mai am câteva repere găsite în revista „Epigrama” nr. 96 din 2021, de unde aflu de la Nicolae Dragoş că este  un „consătean hâtru” de-al său despre care spune: „Ajung astfel prin „ocolul cu amintiri” şi la numele autorului, N. Grasu din buletin, devenit N. Grassu pe coperta unicei sale cărţi de epigrame, acesta nemaitipărind o a doua carte, deşi, cunoscându-l, mai bine peste ani, în Bucureşti aveam să aflu că nu se vindecase de patima epigramei, când am şi încercat, la un moment dat, să-l sprijin pentru a colabora la revista „Albine, neizbutind prea mare lucru. Mulţi dintre bucureşteni sau dintre oaspeţii litoralului aveau să-l cunoască, pe când ajunsese la senectute şi se ilustra ca un pitoresc portretist, întâlnit în Cişmigiu şi vara în vreo staţiune de pe litoral”.

Numărul mare de epigramişti care au populat interbelicul  i-au obligat să fie adevăraţi  banderillas, cum i-ar numi aceeaşi Elis Râpeanu, în sensul că nu s-au cruţat  între ei. Nici N. Grassu nu face excepţie: Unui epigramist care spune că sunt mic faţă de el – „Dacă facem comparare / Diferenţa este mare / Şi-acum care e erou? / Eu sunt muscă, tu eşti bou!”; Unui epigramist cu chelie – „Priveşte domnul profesor / Epigramist de meserie… / Desigur, l-ai citit Marie, / Ce cap!...vai cât de sclipitor!...”; Cineva întreabă dacă epigramele lui au greutate – „Se-nţelege, întreg volumul / Are vreo trei sute de grame / Sută în sută e hârtie!... / Iar restul plumb şi epigrame…”;  Cineva mă bombardează cu epigrame şi semnează X – „Tot plumbul tău de pe hârtie / Nu m-a rănit deloc amice: / Decât stricat în epigrame    / Mai bine-l pregăteai alice…”.

Revin la Nicolae Dragoş: „Aş încheia evocarea consăteanului meu portretist, dar şi epigramist, surâzând, amintindu-mi umorul cu care, de câte ori ne-am întâlnit, evoca răspunsul primit de el, N. Grassu, care-şi semna  apăsat numele cu „s“ dublat, de la o revistă de umor, de dinainte de apariţia volumaşului său de catrene vesele, revistă pe care o bombarda cu scrierile sale în versuri. „Grassu N. a ne slăbi!“ fusese răspunsul pe care, îmi spunea, nu m-am grăbit să le dau de înţeles că l-aş fi înţeles”. (GEORGICĂ MANOLE)

 

 

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

EPIGRAMIŞTII „BĂTĂIOŞI”

Se luptă pentru-ntâietate

Când simt al premiilor iz,

Lipindu-şi diplomele toate

Şi pe-al maşinilor parbriz. (ELENA MÂNDRU)

 

 

LUMEA ŞI VIRUSUL

Creşte-n oameni isteria,

„Micul” ne-a băgat în oală;

Prin aceasta, puşcăria

Devenit-a mondială. (CONSTANTIN PROFIR)

 

PSEUDOJUSTIŢIE

În judecată unii-s daţi,

Iar pentru ce, nu au habar,

Dar alţii nu-s nici arestaţi

Când intră plicu-n buzunar. (CONSTANTIN PROFIR)

 

POSTULAT

Deşi-i o vorbă de prisos

Şi încâlcită cum e părul,

O spun, că omu-i mincinos,

Când nu pronunţă adevărul! (VASILE LARCO)

 

FAMILIALĂ

Soacrei, ştie lumea toată,

Că-i stă bine coafată,

Nora ei, când n-a iertat-o,

Doamne, ce-a mai pieptănat-o! (VASILE LARCO)

 

PRIMITIVISM MIORITIC ÎN PANDEMIE

Românul cel needucat,

Manipulat prin inepții,

A așteptat să moară mii

Și-apoi, cu greu s-a vaccinat. (MIHAI HAIVAS)

 

SOLUȚIE DE CRIZĂ

Când, între patru ochi atenți,

Căsătoria cam trenează,

Doar partenerii cei prudenți

„Un ochi să-nchidă”... agreează! (MIHAI HAIVAS)

 

 

ASPIRAŢIA UMORIŞTILOR

Cînd mulţi visează la averi, onor,

Să fie veseli şi feriţi de greu,

Ei viaţa-ntreagă şi-au dorit mereu

S-ajungă doar... de rîsul tuturor! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

UNORA CE SE CRED POEŢI MODERNI

Apar poeţi cu muza adormită,

Cum calpele monede prinse-n salbe,

Crezînd că poezia-n versuri albe

E un fragment de... proză hăcuită. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

SUPERSTARURI

Se urcă tot mai multe stele

Pe scena muzicii uşoare,

Rămân acolo dintre ele,

Dar foarte multe-s căzătoare. (GRIGORE COTUL)

 

CADOUL

Când şeful s-a pensionat,

Sau adunat vreo douăzeci

Şi-aşa frumos i-au aranjat

                  …un loc de veci! (GRIGORE COTUL)

 

 

SOACRA LA TRATAMENT BALNEAR  

La odihnă când pleca,

Eu, cu milă creștinească,

I-am urat în sinea mea:

Dumnezeu s-o odihnească! (ION DIVIZA)

 

PERSPECTIVE   

Avem, în fine, guvernanți cinstiți 

Ce ne promit progres și bunăstare,

Jurând că ne vor face fericiți…

Dar sper că mai există vreo scăpare! (ION DIVIZA)

 

LAUREAT AL UNUI CONCURS DE EPIGRAME

Epigramist, acum proscris,

La un concurs fu premiat;

De-ar fi ştiut ce a urmat

În viaţa lui nu ar fi scris! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

AMOR ÎNFLĂCĂRAT LA VÂRSTA A III-a

Foc de paie! Vâlvătaie!

Doar când trupurile-s nude

Ş-atmosfera-i de bătaie,

Vezi că paiele-ţi sunt ude! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

AI NOŞTRI ÎN ITALIA

Ai ţării noastre patrioţi,

Noi de la Râm ne tragem toţi

Până-ntr-o zi, când hotărâm

Se ne mai tragem şi-nspre Râm… (GHEORGHE BÂLICI)

 

ZGÂRCITUL

Zelos, averea, banul să-şi socoată,

Zgârcitul are-o viaţă-ndelungată,

Că-i serios tot timpul şi, fireşte,

Nu bea, nu prea mănâncă…nu trăieşte. (GHEORGHE BÂLICI)

 

DISCRIMINARE

Alte naţii, mai mereu,

Duc un trai ca-n Honolulu

Doar românii trag din greu

De o viaţă-ntreagă…chiulu`! (ION MORARU)

 

CANDIDATUL ŞI ALEGĂTORII

Într-un speach pe care o să-l ţină,

Vrea să le vorbească de doctrină

Dar el crede, ca succes să ai,

Tot mai bună-i…punga cu mălai! (ION MORARU)

 

CA-N FOTBAL

Prost se guvernează,

Crunt e handicapul:

Alţii ne centrează

Şi noi dăm cu capul! (VALENTIN DAVID)

 

ANTIDOT

E starea naţiunii gravă

Şi consecinţele concrete:

Politica fiind bolnavă,

Le-au dat la demnitari tablete! (VALENTIN DAVID)

 

CHELIA ÎMI E DE MARE AJUTOR

E un adevăr necontestat,

În epigramă sunt model:

Îl iau la vin pe Cincinat

Şi sunt mai chel ca Păstorel” (DAN NOREA)

 

POLITICĂ

Două partide-avem, ce nu se

Prea înţeleg, îşi vând gogoşi.

Motivul e că sunt opuse

La vârf, adică-au şefi căpoşi. (DAN NOREA)

 

 

 

PĂSĂRILE MIGRATOARE

Cum multe dintre păsărele

Migrează – timpurile-s grele –

Câştigă-n mod cinstit pâinica,

Punând la lucru păsărica. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

 

REGISTRU LIRIC

Mezzosoprana trilulea

Cu vocea ei duioasă;

Iar basul ferm o susţinea

Cu cea a lui…mai groasă. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

BUGETARI DE LUX

Sunt mulţi aleşi la noi, pe care

Sistemul astăzi i-a salvat,

Fiindc-a dat la fiecare

De muncă, funcţii doar de...stat !  (MAX OPAIŢ )

 

PANDEMIE ÎN ... ENERGIE

Nu-i tulpină de COVID,

Dar, simptome-s pe măsură;

Simte orice individ

Majorare la...factură ! ( MAX OPAIŢ )

 

CA LA TANASE

Se fac eforturi mari oriunde.

Observ şi eu, şi ştiu DE CE:

Când este UNDE, nu-i DE UNDE,

Când e LA CE , nu e pen' CE! ( MAX OPAIŢ )

 

 

PĂCATUL ORIGINAR

Cum femeia-i o ispită,

Greu să fii stăpân vreodată;

Dacă ,,cheia"-i potrivită

Vezi că  ,,broasca " e ...,,uzată "! ( MAX OPAIŢ)

 

LIBIDOU

Bărbaţii pot să fie Zmei

Susţine-o ardeleancă,

Viagra însă la femei

E…contul de la bancă! (GEORGE EFTIMIE)

 

ASISTENTA DE LA UPU

E frumoasă, pricepută,

Şi de şefi recunoscută,

Chiar pe medical din tură

L-a salvat …gură la gură! (GEORGE EFTIMIE)

 

RUGĂMINTE

Ca să nu mă mai frământ

Fă-mă, Doamne,-o zi pământ

Şi lasă-mi deschisă o pleoapă

Sî văd şi eu cine mă sapă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

VITEZOMANULUI

Maşina lui – un giuvaer –

O conducea doar prin comenzi.

Gonea cu ea pe străzi lejer,

Prindea pe oră…trei amenzi. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

BILANȚ

Pe confrați când îi provoc

Cu o poantă mai hazlie,

Unii nu mai râd deloc,

Alții râd pe datorie. (VASILE MANOLE)

 

ÎMBĂTAT DE POEZIE

Pentru mersul şerpuit

Vina nu-I a băuturii,

Cum mereu s-a bănuit,

E din cauza lecturii. (VASILE MANOLE)

 

 

 

NOI TERMENI MILITARI:

 „INCURSIUNE MINORĂ”, „INCURSIUNE MAJORĂ”

Orice - ieri - incursiune

Era - cert - agresiune.

Ne-or glosa din care proră

Ce-i „minoră”, ce-i „majoră”?  (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CONSECINȚE NEFASTE ALE INTERPRETĂRII SUBIECTIVE

A NOILOR TERMENI MILITARI

Nu-i exemplu-n chestea ceea

Mai probant decât Crimeea:

Pentru-o lume e majoră,

Pentru Rúsia - minoră. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

MARELUI TENISIST AL LUMII NOVAK DJOKOVIČ

Poți să-i învingi pe Federér,

Medvédev, Zvérev ori Nadal,

Pe fabulosul - poți - cerbér,

Numai nu   ... statul federal. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

NICI USTUROI N-AU MÂNCAT, NICI GURA NU LE MIROASE

Constată-un șef că-i prea mult putregai,

Un altul, grav, că statu-a eșuat,

Dar nu ne spun de-au ridicat vreun pai

Și-i ține-n funcții cum ratatul stat. (NICOLAE MĂTCAȘ

 

LIBERALIZARE ÎN TIMP DE CRIZĂ?!

Ne pun nervii la-ncercare,

Lăsând prețurĭle să zboare,

Și tot ei, prin plafonare,

Se prefac a ne salvare. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

MAI-MARILOR, LA VREMURI DE SCUMPIRI ABUZIVE

V-a-ntunecat atât de mult orbia,

Să nu vedeți concernele cum, roi,

Nu numai gazu-l scot și energia,

Ci, -n șapte vieți, și pielea de pe noi?! (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CE RĂMÂNE?

Telegami ca o tetrodă:

Ștefan cel Mare și Sfânt,

Ciubăr și Lăcustă-vodă,

Déspot și   ... Factură-vodă... (LERU CICOARE)

 

RELAȚIILE DINTRE STAT, PRODUCĂTORII

 ȘI FURNIZORII DE GAZE ȘI ENERGIE

Prețu-l, mai întâi, dublează,

TVA-u'-l cvadruplează...

Nici unul nu e uitat.

Și nu-i jaf premeditat?! (LERU CICOARE)

 

MINISTRULUI ENERGIEI

Cu făgăzi vrei, vorbe dulci

Optimismul să-l inculci,

Dar cu „sper” și cu „doresc”

Zilele nu se-ndulcesc. (LERU CICOARE)

 

DUPĂ CE CĂ-I IPOCRIT,

AR MAI CERE ȘI CLEMENȚĂ

Îți creează-ntâi problema

Și tot el vrei s-o rezolve?

S-a născut în lume lema

De păcate să-l absolve? (LERU CICOARE)

 

MAJORĂRILE EXORBITANTE DE PREȚURI LA ENERGIE ȘI GAZE AR FI

NIȘTE „SIMPLE (!)   ... ERORI DE CALCUL”

Sunt greșeli??! Minciună! Șlus!

Au în tidvă-un mare sinus.

De ce toate sunt pe plus

Și nici una nu-i pe minus??! (LERU CICOARE)

 

MAI-MARELUI POLIȚIEI ROMÂNE

Pești la Caracal, Craiova,

Timiș, Cluj, Iași, București...

Tu,  din vârf sfidând mangróva,

În ce ape pescuiești? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

AVORTON?

Buletin antiCOVID,

Născut mort, să-l faci valid?

Câțâială, strofoleală,

Pân' scăpăm de-omikroneală? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

ANALFABETISM FUNCȚIONAL DEVASTATOR

Cu elevi ce nu iau BAC-ul,

Profesóri picând la grad,

Cresc sparánghelul, spanacul,

Înflor'  fufe-n Țarigrad. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

PE CE MIZEAZĂ PLAGIATORUL?

Nu găsești cu detectorul

Într-un car cu fân un ac,

Darmite plagiatoru-n

Plină zi cu mâța-n sac?! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

DINOZAURII VECHI ȘI NOI

La alții-apar în fosile,

Înghețați de trei milenii;

La noi se lăfăie-n vile,

“Dezghețați” de trei decenii. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

ȚARA EȘUATĂ

Trăim urât, murim stupid,

Îți mulțumim partid!

Și păcănelele se-nchid,

Îți mulțumim COVID! (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

ȘI JUDECĂTORII JOACĂ…TENIS

Cazul Nole-ar fi stupid,

Fost bolnav, ne vaccinat;

Și Melbourne sentință-a dat:

Djokovic e… Djokovid. (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

ANTRENORII BUNI I-AU ÎNTORS CURUL

Fotbalul e pe…miriște,

Burleanu bea la Grădiște;

Acceptă selecționer

Și un piccolo șomer. (DUMITRU BUJDOIU)

 

RECLAME NEÎNGHIȚITE  DE BEȚIVI

Vedem reclame stupide,

Gen: să bem multe lichide,

Apă, ceai, anti COVID;

Dar ce, vinul e…solid? (DUMITRU BUJDOIU)

 

 

SFÂRŞITUL OMENIRII

Delta şi cu omicronu`

Vor ca să omoare omu`

Să rămănă pe pământ

Cei ce-au fost şi  nu mai sunt... (IOAN TIMOFTE)

 

VACCIN LA VECINU`

Când o-ntreb pe-a mea soţie

Ce-a căutat la vecinu`

Îmi răspunde-n băşcălie :

,,Păi...mi-a injectat vaccinu`,,! (IOAN TIMOFTE)

 

DESPRE RESTRICŢII

(N-AVEM VOIE LA PROTESTE)

Chiar dacă nu ne convin

N-avem voie să vorbim...

După masca pe figură

Ne pun şi căluş în gură...! (IOAN TIMOFTE)

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Bătrână trimisă în judecată pentru că i-a pus diazepam în cafea unei alte vârstnice și a prădat-o

Vineri, 20 Mai 2022
503

Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava au anunțat că au finalizat ancheta și au trimis în judecată o inculpată în vârstă de 74 de ani, recidivistă, car...

Colegiul Economic a dat startul balurilor bobocilor de liceu (fotogalerie)

Vineri, 20 Mai 2022
240

Seria balurilor organizate cu și pentru liceenii din Botoșani a debutat cu gala Colegiului Economic „Octav Onicescu”, desfășurată, miercuri seară, la Casa de Cultură a Sindicatelor....

Alocația zilnică de hrană pentru cei din centrele rezidențiale de asistență socială va fi de 22 lei. Legea, semnată de șeful statului

Vineri, 20 Mai 2022
81

Alocația de hrană a celor aflați în centrele rezidențiale de asistență socială va fi aliniată la cuantumul ce va fi oferit pacienților internați în spital (măsură aplicabilă d...