O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist.
Am în faÅ£a mea un volum elegant prin supleÅ£e ÅŸi calitatea hârtiei. DeÅŸi de nicăieri din paginile lui nu reiese anul apariÅ£iei, ne-o spune Elis Râpeanu la pagina 126 a lucrării sale „Epigrama în literatura română”, de unde aflăm că este 1940, ceea ce înseamnă că la superlative putem adăuga ÅŸi venerabila vârstă de 80 de ani. Rezultă că acest volum s-a ivit în perioada dintre cele două războaie mondiale, când epigrama, dar ÅŸi poezia sau romanul, cunosc o mare revigorare („înflorire”, apud Elis Râpeanu). Este perioada în care apare o importantă antologie a epigramei româneÅŸti, cea semnată de Crevedia ÅŸi Calotescu-Neicu, ÅŸi pe care o domină Cincinat, Ionescu-Quintus ÅŸi Păstorel. Tot acum, Virgiliu Slăvescu scoate revista „Epigrama”, ca să nu mai vorbim ÅŸi de numărul impresionant de volume de epigrame tipărite.
În această perioadă, după cum spuneam, a apărut ÅŸi placheta semnată de N. Grassu ÅŸi intitulată „Epigrame” (Editura „Epigrama”, BucureÅŸti, 1940, Tipografia „A-B-C”, strada Lipscani nr. 5). Cartea, după cum se specifică pe primele pagini, a fost tipărită în „200 de exemplare pe hârtie de lux” având ÅŸi un „autoportret” al autorului, fiind ÅŸi un remarcabil portretist. În loc de cuvânt înainte, autorul vine cu o Introducere din care extragem punctul său de vedere despre epigramă, idee care străbate toate cele 50 de pagini ale plachetei: „Epigrama, după mine / E-o problemă foarte grea / Când răspunsul iese bine / Zici: altfel nu se putea!”. Fiindcă „altfel nu se putea!”, N. Grassu se prezintă ca un autor ce apelează la ironie, dar nu ÅŸi la forma ei de bază, aceea de a discredita, ceea ce nu e chiar rău. Ironia lui N. Grassu este una liniÅŸtită, consecinţă a conÅŸtiinÅ£ei de sine în raport cu ceilalÅ£i: Epigramistului care semnează „Lobodă” - „DeÅŸi am minte slobodă / Diferenţă nu fac / Când văd pe-alocuri „Lobodă” / O confund cu „spanac”; Romanului „Jar” de Liviu Rebreanu - „Gândesc ÅŸi-n minte nu-mi încap / Cum de-a avut el „Jar” în cap? / Mi-am amintit abia la uşă, / Unde e „Jar” e ÅŸi cenuşă!”; Lui N. D. Cocea – „Pentru un petic de negreaţă / Nea Nae a-ngheÅ£at în piaţă, / Cu vinul de viaţă lungă / Azi Nae n-are-un ban în pungă!”; Romanului „Patul lui Procust” – „Se vede-i vorba de un pat / Nu ÅŸtiu ce-a vrut Camil în sine!... / Dar Procust foarte supărat / Nu doarme decât prin vitrine.”; Domnului D. D. – „Când Å£i-am făcut caricatura / CeilalÅ£i făceau de tine haz, / Tot a fost bine, nasul, gura, / Dar a ieÅŸit fără obraz…”; Artistului Tănase – „Se spune că-n revistă-i as…/ Ce-nseamnă ca să ai un nas! / Unii au noroc cu sacul / El cu nasul bate capul.”;
Nu am date biobibliografice despre N. Grassu, dar am aflat că a scris ÅŸi proză. Pe acest aspect a scris ÅŸi o epigramă: Fratelui meu Ionel care a contribuit cu mine la o nuvelă. El i-a pus titlul – „Când inspiraÅ£ia frăţiei / Atotputernicul ne-a dat-o, / Sânt Nicolae fu cu darul, / Iar sfântul Ion a botezat-o”. Mai am câteva repere găsite în revista „Epigrama” nr. 96 din 2021, de unde aflu de la Nicolae DragoÅŸ că este un „consătean hâtru” de-al său despre care spune: „Ajung astfel prin „ocolul cu amintiri” ÅŸi la numele autorului, N. Grasu din buletin, devenit N. Grassu pe coperta unicei sale cărÅ£i de epigrame, acesta nemaitipărind o a doua carte, deÅŸi, cunoscându-l, mai bine peste ani, în BucureÅŸti aveam să aflu că nu se vindecase de patima epigramei, când am ÅŸi încercat, la un moment dat, să-l sprijin pentru a colabora la revista „Albine, neizbutind prea mare lucru. MulÅ£i dintre bucureÅŸteni sau dintre oaspeÅ£ii litoralului aveau să-l cunoască, pe când ajunsese la senectute ÅŸi se ilustra ca un pitoresc portretist, întâlnit în CiÅŸmigiu ÅŸi vara în vreo staÅ£iune de pe litoral”.
Numărul mare de epigramiÅŸti care au populat interbelicul i-au obligat să fie adevăraÅ£i banderillas, cum i-ar numi aceeaÅŸi Elis Râpeanu, în sensul că nu s-au cruÅ£at între ei. Nici N. Grassu nu face excepÅ£ie: Unui epigramist care spune că sunt mic faţă de el – „Dacă facem comparare / DiferenÅ£a este mare / Åži-acum care e erou? / Eu sunt muscă, tu eÅŸti bou!”; Unui epigramist cu chelie – „PriveÅŸte domnul profesor / Epigramist de meserie… / Desigur, l-ai citit Marie, / Ce cap!...vai cât de sclipitor!...”; Cineva întreabă dacă epigramele lui au greutate – „Se-nÅ£elege, întreg volumul / Are vreo trei sute de grame / Sută în sută e hârtie!... / Iar restul plumb ÅŸi epigrame…”; Cineva mă bombardează cu epigrame ÅŸi semnează X – „Tot plumbul tău de pe hârtie / Nu m-a rănit deloc amice: / Decât stricat în epigrame / Mai bine-l pregăteai alice…”.
Revin la Nicolae DragoÅŸ: „AÅŸ încheia evocarea consăteanului meu portretist, dar ÅŸi epigramist, surâzând, amintindu-mi umorul cu care, de câte ori ne-am întâlnit, evoca răspunsul primit de el, N. Grassu, care-ÅŸi semna apăsat numele cu „s“ dublat, de la o revistă de umor, de dinainte de apariÅ£ia volumaÅŸului său de catrene vesele, revistă pe care o bombarda cu scrierile sale în versuri. „Grassu N. a ne slăbi!“ fusese răspunsul pe care, îmi spunea, nu m-am grăbit să le dau de înÅ£eles că l-aÅŸ fi înÅ£eles”. (GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
EPIGRAMIÅžTII „BÄ‚TÄ‚IOÅžI”
Se luptă pentru-ntâietate
Când simt al premiilor iz,
Lipindu-ÅŸi diplomele toate
Åži pe-al maÅŸinilor parbriz. (ELENA MÂNDRU)
LUMEA ÅžI VIRUSUL
CreÅŸte-n oameni isteria,
„Micul” ne-a băgat în oală;
Prin aceasta, puşcăria
Devenit-a mondială. (CONSTANTIN PROFIR)
PSEUDOJUSTIÅ¢IE
În judecată unii-s daÅ£i,
Iar pentru ce, nu au habar,
Dar alţii nu-s nici arestaţi
Când intră plicu-n buzunar. (CONSTANTIN PROFIR)
POSTULAT
Deşi-i o vorbă de prisos
Åži încâlcită cum e părul,
O spun, că omu-i mincinos,
Când nu pronunţă adevărul! (VASILE LARCO)
FAMILIALÄ‚
Soacrei, ştie lumea toată,
Că-i stă bine coafată,
Nora ei, când n-a iertat-o,
Doamne, ce-a mai pieptănat-o! (VASILE LARCO)
PRIMITIVISM MIORITIC ÎN PANDEMIE
Românul cel needucat,
Manipulat prin inepții,
A așteptat să moară mii
Și-apoi, cu greu s-a vaccinat. (MIHAI HAIVAS)
SOLUÈšIE DE CRIZÄ‚
Când, între patru ochi atenÈ›i,
Căsătoria cam trenează,
Doar partenerii cei prudenți
„Un ochi să-nchidă”... agreează! (MIHAI HAIVAS)
ASPIRAÅ¢IA UMORIÅžTILOR
Cînd mulÅ£i visează la averi, onor,
Să fie veseli şi feriţi de greu,
Ei viaţa-ntreagă şi-au dorit mereu
S-ajungă doar... de rîsul tuturor! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
UNORA CE SE CRED POEÅ¢I MODERNI
Apar poeţi cu muza adormită,
Cum calpele monede prinse-n salbe,
Crezînd că poezia-n versuri albe
E un fragment de... proză hăcuită. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
SUPERSTARURI
Se urcă tot mai multe stele
Pe scena muzicii uÅŸoare,
Rămân acolo dintre ele,
Dar foarte multe-s căzătoare. (GRIGORE COTUL)
CADOUL
Când ÅŸeful s-a pensionat,
Sau adunat vreo douăzeci
Åži-aÅŸa frumos i-au aranjat
…un loc de veci! (GRIGORE COTUL)
SOACRA LA TRATAMENT BALNEAR
La odihnă când pleca,
Eu, cu milă creștinească,
I-am urat în sinea mea:
Dumnezeu s-o odihnească! (ION DIVIZA)
PERSPECTIVE
Avem, în fine, guvernanÈ›i cinstiÈ›i
Ce ne promit progres și bunăstare,
Jurând că ne vor face fericiÈ›i…
Dar sper că mai există vreo scăpare! (ION DIVIZA)
LAUREAT AL UNUI CONCURS DE EPIGRAME
Epigramist, acum proscris,
La un concurs fu premiat;
De-ar fi ÅŸtiut ce a urmat
În viaÅ£a lui nu ar fi scris! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AMOR ÎNFLÄ‚CÄ‚RAT LA VÂRSTA A III-a
Foc de paie! Vâlvătaie!
Doar când trupurile-s nude
Ş-atmosfera-i de bătaie,
Vezi că paiele-ţi sunt ude! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AI NOÅžTRI ÎN ITALIA
Ai ţării noastre patrioţi,
Noi de la Râm ne tragem toÅ£i
Până-ntr-o zi, când hotărâm
Se ne mai tragem ÅŸi-nspre Râm… (GHEORGHE BÂLICI)
ZGÂRCITUL
Zelos, averea, banul să-şi socoată,
Zgârcitul are-o viaţă-ndelungată,
Că-i serios tot timpul şi, fireşte,
Nu bea, nu prea mănâncă…nu trăieÅŸte. (GHEORGHE BÂLICI)
DISCRIMINARE
Alte naţii, mai mereu,
Duc un trai ca-n Honolulu
Doar românii trag din greu
De o viaţă-ntreagă…chiulu`! (ION MORARU)
CANDIDATUL ÅžI ALEGÄ‚TORII
Într-un speach pe care o să-l Å£ină,
Vrea să le vorbească de doctrină
Dar el crede, ca succes să ai,
Tot mai bună-i…punga cu mălai! (ION MORARU)
CA-N FOTBAL
Prost se guvernează,
Crunt e handicapul:
Alţii ne centrează
Şi noi dăm cu capul! (VALENTIN DAVID)
ANTIDOT
E starea naţiunii gravă
Şi consecinţele concrete:
Politica fiind bolnavă,
Le-au dat la demnitari tablete! (VALENTIN DAVID)
CHELIA ÎMI E DE MARE AJUTOR
E un adevăr necontestat,
În epigramă sunt model:
Îl iau la vin pe Cincinat
Åži sunt mai chel ca Păstorel” (DAN NOREA)
POLITICÄ‚
Două partide-avem, ce nu se
Prea înÅ£eleg, îÅŸi vând gogoÅŸi.
Motivul e că sunt opuse
La vârf, adică-au ÅŸefi căpoÅŸi. (DAN NOREA)
PÄ‚SÄ‚RILE MIGRATOARE
Cum multe dintre păsărele
Migrează – timpurile-s grele –
CâÅŸtigă-n mod cinstit pâinica,
Punând la lucru păsărica. (SORIN FINCHELSTEIN)
REGISTRU LIRIC
Mezzosoprana trilulea
Cu vocea ei duioasă;
Iar basul ferm o susţinea
Cu cea a lui…mai groasă. (SORIN FINCHELSTEIN)
BUGETARI DE LUX
Sunt mulţi aleşi la noi, pe care
Sistemul astăzi i-a salvat,
Fiindc-a dat la fiecare
De muncă, funcţii doar de...stat ! (MAX OPAIŢ )
PANDEMIE ÎN ... ENERGIE
Nu-i tulpină de COVID,
Dar, simptome-s pe măsură;
Simte orice individ
Majorare la...factură ! ( MAX OPAIŢ )
CA LA TANASE
Se fac eforturi mari oriunde.
Observ ÅŸi eu, ÅŸi ÅŸtiu DE CE:
Când este UNDE, nu-i DE UNDE,
Când e LA CE , nu e pen' CE! ( MAX OPAIÅ¢ )
PÄ‚CATUL ORIGINAR
Cum femeia-i o ispită,
Greu să fii stăpân vreodată;
Dacă ,,cheia"-i potrivită
Vezi că ,,broasca " e ...,,uzată "! ( MAX OPAIŢ)
LIBIDOU
Bărbaţii pot să fie Zmei
Susţine-o ardeleancă,
Viagra însă la femei
E…contul de la bancă! (GEORGE EFTIMIE)
ASISTENTA DE LA UPU
E frumoasă, pricepută,
Şi de şefi recunoscută,
Chiar pe medical din tură
L-a salvat …gură la gură! (GEORGE EFTIMIE)
RUGÄ‚MINTE
Ca să nu mă mai frământ
Fă-mă, Doamne,-o zi pământ
Şi lasă-mi deschisă o pleoapă
Sî văd ÅŸi eu cine mă sapă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
VITEZOMANULUI
MaÅŸina lui – un giuvaer –
O conducea doar prin comenzi.
Gonea cu ea pe străzi lejer,
Prindea pe oră…trei amenzi. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
BILANÈš
Pe confraÈ›i când îi provoc
Cu o poantă mai hazlie,
Unii nu mai râd deloc,
AlÈ›ii râd pe datorie. (VASILE MANOLE)
ÎMBÄ‚TAT DE POEZIE
Pentru mersul ÅŸerpuit
Vina nu-I a băuturii,
Cum mereu s-a bănuit,
E din cauza lecturii. (VASILE MANOLE)
NOI TERMENI MILITARI:
„INCURSIUNE MINORÄ‚”, „INCURSIUNE MAJORÄ‚”
Orice - ieri - incursiune
Era - cert - agresiune.
Ne-or glosa din care proră
Ce-i „minoră”, ce-i „majoră”? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CONSECINÈšE NEFASTE ALE INTERPRETÄ‚RII SUBIECTIVE
A NOILOR TERMENI MILITARI
Nu-i exemplu-n chestea ceea
Mai probant decât Crimeea:
Pentru-o lume e majoră,
Pentru Rúsia - minoră. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
MARELUI TENISIST AL LUMII NOVAK DJOKOVIČ
PoÈ›i să-i învingi pe Federér,
Medvédev, Zvérev ori Nadal,
Pe fabulosul - poÈ›i - cerbér,
Numai nu ... statul federal. (NICOLAE MĂTCAȘ)
NICI USTUROI N-AU MÂNCAT, NICI GURA NU LE MIROASE
Constată-un șef că-i prea mult putregai,
Un altul, grav, că statu-a eșuat,
Dar nu ne spun de-au ridicat vreun pai
Și-i ține-n funcții cum ratatul stat. (NICOLAE MĂTCAȘ
LIBERALIZARE ÎN TIMP DE CRIZÄ‚?!
Ne pun nervii la-ncercare,
Lăsând preÈ›urÄle să zboare,
Și tot ei, prin plafonare,
Se prefac a ne salvare. (NICOLAE MĂTCAȘ)
MAI-MARILOR, LA VREMURI DE SCUMPIRI ABUZIVE
V-a-ntunecat atât de mult orbia,
Să nu vedeți concernele cum, roi,
Nu numai gazu-l scot și energia,
Ci, -n șapte vieți, și pielea de pe noi?! (NICOLAE MĂTCAȘ)
CE RÄ‚MÂNE?
Telegami ca o tetrodă:
Ștefan cel Mare È™i Sfânt,
Ciubăr și Lăcustă-vodă,
Déspot È™i ... Factură-vodă... (LERU CICOARE)
RELAÈšIILE DINTRE STAT, PRODUCÄ‚TORII
ȘI FURNIZORII DE GAZE ȘI ENERGIE
PreÈ›u-l, mai întâi, dublează,
TVA-u'-l cvadruplează...
Nici unul nu e uitat.
Și nu-i jaf premeditat?! (LERU CICOARE)
MINISTRULUI ENERGIEI
Cu făgăzi vrei, vorbe dulci
Optimismul să-l inculci,
Dar cu „sper” È™i cu „doresc”
Zilele nu se-ndulcesc. (LERU CICOARE)
DUPÄ‚ CE CÄ‚-I IPOCRIT,
AR MAI CERE ȘI CLEMENȚĂ
ÎÈ›i creează-ntâi problema
Și tot el vrei s-o rezolve?
S-a născut în lume lema
De păcate să-l absolve? (LERU CICOARE)
MAJORĂRILE EXORBITANTE DE PREȚURI LA ENERGIE ȘI GAZE AR FI
NIȘTE „SIMPLE (!) ... ERORI DE CALCUL”
Sunt greșeli??! Minciună! Șlus!
Au în tidvă-un mare sinus.
De ce toate sunt pe plus
Și nici una nu-i pe minus??! (LERU CICOARE)
MAI-MARELUI POLIÈšIEI ROMÂNE
Pești la Caracal, Craiova,
Timiș, Cluj, Iași, București...
Tu, din vârf sfidând mangróva,
În ce ape pescuieÈ™ti? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
AVORTON?
Buletin antiCOVID,
Născut mort, să-l faci valid?
CâÈ›âială, strofoleală,
Pân' scăpăm de-omikroneală? (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
ANALFABETISM FUNCÈšIONAL DEVASTATOR
Cu elevi ce nu iau BAC-ul,
Profesóri picând la grad,
Cresc sparánghelul, spanacul,
Înflor' fufe-n Èšarigrad. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
PE CE MIZEAZÄ‚ PLAGIATORUL?
Nu găsești cu detectorul
Într-un car cu fân un ac,
Darmite plagiatoru-n
Plină zi cu mâÈ›a-n sac?! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
DINOZAURII VECHI ȘI NOI
La alÈ›ii-apar în fosile,
ÎngheÈ›aÈ›i de trei milenii;
La noi se lăfăie-n vile,
“DezgheÈ›aÈ›i” de trei decenii. (DUMITRU BUJDOIU)
ȚARA EȘUATĂ
Trăim urât, murim stupid,
ÎÈ›i mulÈ›umim partid!
Și păcănelele se-nchid,
ÎÈ›i mulÈ›umim COVID! (DUMITRU BUJDOIU)
ȘI JUDECÄ‚TORII JOACÄ‚…TENIS
Cazul Nole-ar fi stupid,
Fost bolnav, ne vaccinat;
Și Melbourne sentință-a dat:
Djokovic e… Djokovid. (DUMITRU BUJDOIU)
ANTRENORII BUNI I-AU ÎNTORS CURUL
Fotbalul e pe…miriÈ™te,
Burleanu bea la Grădiște;
Acceptă selecționer
Și un piccolo șomer. (DUMITRU BUJDOIU)
RECLAME NEÎNGHIÈšITE DE BEÈšIVI
Vedem reclame stupide,
Gen: să bem multe lichide,
Apă, ceai, anti COVID;
Dar ce, vinul e…solid? (DUMITRU BUJDOIU)
SFÂRÅžITUL OMENIRII
Delta ÅŸi cu omicronu`
Vor ca să omoare omu`
Să rămănă pe pământ
Cei ce-au fost ÅŸi nu mai sunt... (IOAN TIMOFTE)
VACCIN LA VECINU`
Când o-ntreb pe-a mea soÅ£ie
Ce-a căutat la vecinu`
Îmi răspunde-n băşcălie :
,,Păi...mi-a injectat vaccinu`,,! (IOAN TIMOFTE)
DESPRE RESTRICÅ¢II
(N-AVEM VOIE LA PROTESTE)
Chiar dacă nu ne convin
N-avem voie să vorbim...
După masca pe figură
Ne pun ÅŸi căluÅŸ în gură...! (IOAN TIMOFTE)