O rubrică de prof. GEORGICĂ MANOLE, scriitor, epigramist
Şi a fost, la Botoşani, prima ediţie a Festivalului de Caricaturi şi Epigrame „CIK DAMADIAN”, organizat în perioada 1 martie – 15 mai 2021. Deşi născut la Constanţa, botoşănenii, prin organizarea acestui festival-concurs, au găsit de cuviinţă să-i omagieze spiritul acestui caricaturist despre care Bedros Horasangian spune în prefaţă: „Cik n-a folosit culoarea. Doar mintea. A mers la esenţe, pe simplu, pe minimal, pe direct, precum o pasă în adâncime, cum folosesc britanicii atacul direct, şi nu stilul na-ţi-o ţie, dă-mi-o mie, precum cei de la Barcelona”.
Şi totuşi, pentru care fapte armenii botoşăneni au vrut să-l omagieze? Aflând ei, pe la începutul anilor `70, că distinsul artist a trecut la realizarea unor desene pentru completarea colecţiei cu vechi case şi străzi din Bucureşti, ce urmau să alcătuiască albumul „Bucurescii” (Editura „Sport-Turism, Bucureşti, 1978), a fost invitat în 1975 să realizeze în grafică o serie de case vechi şi monumente istorice din oraşul lui Eminescu. N-a refuzat, a venit şi timp de patru luni a făcut ce i s-a cerut.
Despre Cik Damadian s-a scris elogios scoţându-i-se în evidenţă patru mari atuuri: talentul, puterea de muncă, legătura profundă faţă de sistemul de valori al neamului său ca şi ataşamentul faţă de valorile româneşti. Eduard Antonian, în „Araratonline.com”, scrie: „Volumul său de muncă şi numărul creaţiilor sale a fost uriaş. A realizat sute de lucrări, tempera, tuş, portrete şarjă, litografii, compoziţii tematice. Este preocupat în permanenţă de perfecţiune şi pentru a încerca să o atingă a călătorit foarte mult în străinătate. Erau călătorii de studii. Foarte apropiat de stilul expresionist în creaţiile sale, Cik Damadian s-a remarcat printr-o manieră proprie a lucrărilor, prin trăsături viguroase şi simple ale liniilor, vădit exagerate uneori pentru a sublinia detaliile. Prodigios şi exigent realizează lucrări de la caricatură şi desen, la ilustraţii de carte şi grafică aplicată. A fost şi un deosebit portretist de o fină observaţie. A creeat chiar şi scurte filme de desene animate pentru televiziunea din Berlin. A fost şi membru al Asociaţiei Orientaliştilor din Bucureşti, al Uniunii Artiştilor Plastici şi laureat a numeroase premii din ţară şi străinătate. Lucrările sale sunt expuse în multe muzee ale lumii, precum şi în colecţii particulare”.
Cristian Lazarovici, organizatorul acestui festival-concurs, a avut inspiraţia de a pune într-o carte toate creaţiile participanţilor, premiaţi sau nepremiaţi. Astfel a apărut “Festivalul de caricaturi şi epigrame “CIK DAMADIAN” (Editura “Ararat”, Bucureşti, 2021, prefaţa: Bedros Horasangian), un volum de 210 pagini într-o prezentare artistică excepţională. Hotărât să o abordez pe tematici separate, pentru început mi-am reglat zâmbetul în faţa paginilor ca o veritabilă expoziţie realizată de graficienii Marian Avramescu, Doru Axinte, Mihai Boboc, Ruxanda Ciupercă, Viorel Corodescu, Leonte Năstase, Dumitru Ştefănescu, Carmen Tanu, Gabriel Todică şi Costel Pătrăşcan. Aceşti 10 caricaturişti au ca numitor comun preocuparea de a crea un umoristic şi ironic dialog cu această comunitate umană a armenilor. Sunt folosite motive din cultura armeană (personalităţi, Radio Erevan, Ararat, armeni integraţi spaţiului românesc, terminaţia „ian” etc.). Dintre cele patru mari semnificaţii pe care le induce caricatura, două sunt reprezentative pentru cei prezenţi în volum. Prima şi cea mai pregnantă este semnificaţia etimologică (caricatură vine din latinescul „caricare” = “a încărca”), mai ales în portretele realizate de Marian Avramescu, Leonte Năstase, Carmen Tanu sau Gabriel Todică unde adăugirile (încărcările) sunt evidente, cu menţiunea că Gabriel Todică, pentru a da cezarului ce este al cezarului, şi-a realizat portretele în manieră CIK-adiană. A doua semnificaţie este cea particulară şi vine dinspre intelectul autorului, amprenta fiind vizibilă la toţi, detaşându-se Costel Pătrăşcan, Doru Axinte sau Dumitru Ştefănescu, cel care abuzând de text, transformă trei posibile aforisme în caricaturi, îndepărtându-şi creaţiile de ceea ce ar putea fi şi un spirit analitic. Călător prin această expoziţie poţi afirma că ai ieşit încărcat de emoţii pozitive şi asta fiindcă ai în faţă o mică lume armeană, fapt care te face să crezi că proiectul lui Cristian Lazarovici şi-a atins scopul. (VA URMA) (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
VREME DE CRIZĂ
Traversăm ani grei cu crize
Leul iar a decăzut,
Cresc întruna taxe-accize?
Şi cu asta ce-am făcut? (CONSTANTIN TĂNASE)
PARAFRAZĂ I
Că ruşii au împărţit dreptatea
O „compensaţie” rămâne:
Luatu-ne-au ei libertatea,
Iar noi le-am dat petrol şi grâne. (VASILE LARCO)
PARAFRAZĂ II
În prima jumătate-a vieţii
Vezi flori frumoase-n toţi scaieţii,
Iar în a doua jumătate
Vezi doar scaieţi şi flori uscate. (VASILE LARCO)
ÎN TON CU VREMURILE
A apărut un nou concept -
Ce pare chiar epigramatic -
Anume: prostu-i un deștept...
Asimptomatic! (EUGEN DEUTSCH)
POLITICA ȘI MĂȘTILE
Demnitari de anvergură
Câte-o mască-au tot purtat:
Azi apare pe figură,
Ieri era la figurat.(EUGEN DEUTSCH)
POLITICIENII NOȘTRI
Ochii, după ce și-i scot
Prin acuze-n public date,
Convorbiri, s-accepte pot
Între patru ochi purtate.(MIHAI HAIVAS)
COMPORTĂRI DIFERITE
Cu-al ei șef, înflăcărată,
Secretara-i un deliciu,
Iar cu alții, din capriciu,
E de-adreptu-înfumurată! (MIHAI HAIVAS)
DESPRE PROZODIE
O tipă, tare-n prozodie,
M-a lăudat în gura mare
Când foarte-atent, cu acribie,
Am pus accentu-ntre picioare. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
GREVA FOAMEI LA PUNGEŞTI
Stă guvernul ca o stâncă
Greva-i doar apă de ploaie
Sătenii, de fapt, mănâncă
De trei ori pe zi. Bătaie. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
FEMEIA ȘI NOI
Forță mare-n dânsa zace,
Făr'un os dur de bărbat;
Iar când face și desface,
Repejor ne bagă-n pat.(CONSTANTIN PROFIR)
FAPTELE ANTISOCIALE SPORESC!
Azi, primind sărutul gheții,
Plini de-angoase și venin,
Tot mai mulți din barca vieții
Par urmașii lui... Cain! (CONSTANTIN PROFIR)
UNII PARLAMENTARI
De-i acuzaţi că prea iubesc paharul,
Să ştiţi că nu îi tulbură uşor
Nici Grasa, nici Frîncuşa, nici Cotnarul...
Ci-s zăpăciţi aşa, de felul lor. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
PERFIDA MUZĂ
Cînd scrie, are mai mereu pe masă
Paharul pentru apă cu lămîie,
Din care cred că soarbe Tămîioasă...
De vreme ce la scris e cam tămîie. (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
NATURA NU ACCEPTĂ ÎNTÂRZIERI
De norii negri s-au unit,
Furtuna vine, nu te teme,
Exact la timpul stabilit,
Dar mai devreme. (GRIGORE COTUL)
ANGAJAŢII DE LA ELECTRICA
Spun că nu au nicio vină
Şi susţin în mod frecvent
Că-i mai scoate la lumină
Câte-o pană de curent. (GRIGORE COTUL)
GHINION FOTBALISTIC
A dat portarul negreşit
Acestui ghinion obolul
Că prima data i-a ieşit
În cale cineva cu…golul! (ION MORARU)
SFATUL UNUI ECOLOGIST
“Nu tăiaţi copaci aiurea
Ci luaţi măsuri alert
Să putem salva pădurea!”
El vorbeşte…”în deşert”! (ION MORARU)
DIVORŢ
De soaţa sa cam dificilă
Acuma-i despărţit legal,
Că nu-ncăpea în noua vilă
Nicicum…căminul conjugal! (GEORGE EFTIMIE)
ŞANSE INEGALE
A-ncasat-o rău bărbatul
Pentru o înjurătură,
Că avea el doctoratul,
Ăsta-n schimb…avea centură! (GEORGE EFTIMIE)
DUPĂ PARADĂ
Armata noastră şi-a luat
Rachete, tunuri, avioane
Şi gume noi de mestecat…
Dar toate sunt americane! (VALENTIN DAVID)
FESTINA LENTE
Românii ce-au mutat hotarul,
Venind la Alba-Carolina,
Mai iute ajungeau cu carul…
Decât acuma cu maşina! (VALENTIN DAVID)
UNUI NEFERICIT
Stăpânit de nerabdare,
Chit că-i ditamai bărbat,
După ce stă ziua-n soare
Pare că-i mai mult...plouat! (MAX OPAIŢ)
CONSTATARE
Am să spun de la-nceput
Că nimic nu e lafel:
Varză e ce s-a făcut,
Dar, măcar, e de ...Bruxelles! (MAX OPAIŢ)
ILICIT
Sunt aleşi în Parlament
Ce fac bani din filodormă,
Ca dovadă, evident,
Că-n teren, muncesc de formă! (MAX OPAIŢ)
LIBERTATE DE EXPRIMARE
Astăzi, în democraţie,
S-a schimbat în bine treaba:
Înc-avem birocraţie,
Dar măcar vorbim!...degeaba(!?...)(MAX OPAIŢ)
PSEUDODEMOCRATUL
Luptând cu hoţi şi mafioţi,
El măştile le-a smuls la toţi
Şi-având atâtea măşti întruna,
Mai foloseşte câte una! (GHEORGHE BÂLICI)
NOII PATRIOŢI
Ei cuvântează că-şi iubesc
Din suflet ţara lor flămândă
Şi-atât de mult o preţuiesc
Încât îi vezi că vor s-o vândă!... (GHEORGHE BÂLICI)
AZI ÎN SĂNĂTATE
Totul pare mai firesc
Să justifice coplata:
Bolile se înmulţesc
Iar bolnavii-s de bani…gata. (VASILE MANOLE)
REFORMA ÎN SĂNĂTATE
Un halat alb în spital
Va elimina disputa,
Dacă are-n mod legal
Buzunarele cu…sute. (VASILE MANOLE)
TOAMNA LA GEAM
“Vezi rândunelele se duc,
Se scutur frunzele de nuc”;
Da` geaba, mă agit în van…,
De unde bani de termopan? (SORIN FINCHELSTEIN)
PASTORALĂ
„Sus la munte, la izvor” –
Locul magic din folclor –
Am urcat şi eu odată
Pe şoseaua asfaltată. (SORIN FINCHELSTEIN)
PROGRES
Elevii vor să schimbe rostul
On line și fără catalog!
Eu stau și mă întreb, ca prostul
Vom face și copiii tot pe blog? (ŞTEFAN BAŞNO)
DEMOCRATIZAREA EDUCAȚIEI
Să dai examen la psihologie
Presupunea vreo 30 pe loc
Acum, o facultate, măi bădie,
Găsești pe scara fiecărui bloc... (ŞTEFAN BAŞNO)
JENĂ
Ar trebui cumva să mă mândresc
Că președintele e ca și mine
Profesor. Dar mărturisesc
Că mai degrabă parcă mi-e rușine... (ŞTEFAN BAŞNO)
NOUL AN UNIVERSTAR
Avem atâtea facultăți
Și absolvenți cu masterate...
Nu vor mai fi adversități
Caci toți vom fi cu doctorate! (ŞTEFAN BAŞNO)
BOBOCUL
De când visez să fiu student,
Pe bune, ard de nerăbdare!
Ce facultate? Evident,
Unde-i distractia mai mare! (ŞTEFAN BAŞNO)
ARMONIE ÎN FAMILIE
Sunt mulţumit în mariaj,
Am evitat mereu năpasta
Ş-in casa mea nu e tapaj...
Cât nu îmi contrazic nevasta. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
EXPLICAŢIA UNUI ADULTER
-Nu îţi voi înghite hapul,
Ai fost la alta, pariez.
-Cum mereu te doare capul
N-am vrut să te deranjez. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
A CĂZUT CÎȚU…ÎN CAP, MOȚIUNEA NU
Pentru el a fost un chin;
Când văzu că mulți îl sapă
Se aruncă în bazin,
Dar Klaus nu-i puse apă. (DUMITRU BUJDOIU)
2 OCTOMBRIE- ZIUA NONVIOLENȚEI ÎN FAMILIE
Ai scăpat, azi nu te bat,
Zise soțul îmbufnat;
Dar nu te mai bucura,
Că, mâine-oi recupera. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎMI PLACE DE ȘOȘOACĂ
- Nu fac vaccin, că-s prudent
Să nu rămân impotent;
- Da’ câți ani ai domn’ Bujdoi?
- Păi, împlinii nouăjdoi. (DUMITRU BUJDOIU)
MINESSOTA : UN CURCAN SĂLBATIC INTRĂ PE GEAM (Presa)
Gazda, polițai sadea:
- Ce cauți în casa mea?
- Nu vreau, șefu, niciun ban,
Caut tiz…american. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎMPUNSĂTURI RECIPROCE ÎNTRE VECINI
- Ai poze nud cu nevasta?
- Am bă, chiar porno, vreo mie;
- Ești gelos, să-mi dai și mie?
- Îți dau, că-i nevasta ta. (DUMITRU BUJDOIU)
DE AJUNS ȘI DE RĂMAS
Doze programate-ocean
De vaccin, la lăcomie,
De nu-acoperă un an:
Zece ani de pandemie! (NICOLAE MĂTCAȘ)
LUPTA CEA MARE
Pui virusu-n oală
În lupta finală.
Să nu-nvingă el,
Haidem la rapel! (NICOLAE MĂTCAȘ)
ÎNCERCARE DE MITUIRE
A UNOR PARLAMENTARI DIN OPOZIȚIE
Frate-al meu din opoziție,
Hai și-om face-o achiziție:
Tu nu vii la moțiune,
Noi îți dăm o funcțiune. (NICOLAE MĂTCAȘ)
BĂTĂLIA DE LA SÂNCIOLANU MARE
Săptămâni la rând tot fac guvernul.
Să ajute oamenii sărmani?
D'aia-și dau zdupaci - să-și frângă sternul?
Aș! Se bat pe posturi și pe bani. (NICOLAE MĂTCAȘ)
HALUCINOGEN
Parc-ar trage din havană
Boarea ólmului din prérii,
Când îl poartă ca pe-o pană
Drogul beției puterii. (LERU CICOARE)
ȘI-A ARS TOATE PUNȚILE
Nici n-a prins bine maiá,
Că încrederea-i e zero.
Geaba Superman se vrea,
Când, de fapt, nu-i decât Nero. (LERU CICOARE)
SINDROMUL HYBRIS
Cum să ții moralul
Sacrelor criterii
Când ești dus de valul
Beției puterii! (LERU CICOARE)
ÎN CĂDERE LIBERĂ
Cât umbla cu capu-n nori,
Imponderabilizat,
A uitat de opritori
Și-a - în cap - aterizat. (LERU CICOARE)
SPIONII DETESTAȚI AI LUI PUTIN
DIN STRUCTURILE EXTERNE
La miile nevăzute,
Expulzate zeci sau sute?
Singurul regret, rebel:
Că nu-s pregătiți de el. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DEMIS PRIN MOȚIUNE
N-a venit să se desfete
La oracolul din Delphi.
- Unde am greșit, profete?
- Ai uitat să-ți faci un selfi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CU SPATELE TEMEINIC ASIGURAT
Cine i-o fi dând călcâie
Calului gonind spre-abis,
De se ține ca o râie
De ciolan chiar și demis? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
COSTUL PLAFONĂRII PREȚULUI LA ENERGIE
Cât era pe cal bălan
Nu ți-a plafonat un ban.
Dacă-l mai votăm o dată,
Plafonează țara toată. (NICOLAE CRIHĂNEANU)