În 2004, la Editura “Semne”, FănuÅŸ Neagu publică romanul “AsfinÅ£it de Europă, răsărit de Asie”. Ideea mare a romanului este aceea că o oarecare stare de oboseală a Europei nu poate duce decât la o revigorare a Asiei, care “răsare din neant, satisfăcând gustul pentru mistere” (Ana Dobre). Cei care au citit romanul ÅŸi au oarece cunoÅŸtinÅ£e de matematică, au putut observa că arhitectura acestuia se bazează pe două mari intersecÅ£ii: 1. Balcanii ca rezultat al intersecÅ£iei dintre Europa ÅŸi Asia; 2. Brăila ca rezultat al intersecÅ£iei dintre Balcani ÅŸi România. Spunea FănuÅŸ Neagu într-un interviu din 2005: 1. "Împrejurimile Brăilei sunt naucitor de frumoase. Sunt fabuloasele păduri de salcâm cu floarea roÅŸie de la ViiÅŸoara, iar legendarele BălÅ£i ale Brăilei erau neasemuit de frumoase. Atunci era acea bogăţie de peÅŸte de care vorbeam, erau cântecele ÅŸi legendele care s-au croit despre Chira Chiralina"; 2. "Brăila este oraÅŸul cu cele mai frumoase fete din România. Înainte le răpeau turcii, ca pe Chira Chiralina, acum se duc singure la turci. Dar se întorc" 3. "În clipa actuală, Brăila cred că se redresează. Cu greu, dar se redresează. Eu o iubesc la fel de mult ca ÅŸi pe cea veche. Bănuiesc că întreprinzătorii, după ce se vor satura de furat, vor lăsa să le curgă aur printre degete ÅŸi pentru redresarea acestui oraÅŸ frumos".
FănuÅŸ Neagu n-a rămas la Brăila. A plecat la BucureÅŸti, argumentând într-un interviu printr-o veche ÅŸi ardelenească zicere: “fiindcă soarele de la BucureÅŸti răsare”. A plecat la BucureÅŸti cu Brăila în suflet aÅŸa cum o bucată din Brăila a luat-o ÅŸi Panait Istrati cu el în FranÅ£a. Dar nu despre FănuÅŸ Neagu vreau eu să scriu aici, ci despre un alt brăilean, unul care a plecat din Brăila la BotoÅŸani, fiindcă “Luceafărul de la BotoÅŸani răsare”. Semnează creaÅ£iile sale umoristice cu numele de Åžtefan BaÅŸno. A penetrat târziu această zonă a literaturii române, dar o face din ce în ce mai bine. Se simte la acest autor spiritul brăilean ca esenţă a balcanismului românesc: atacuri cu lama ascuÅ£ită a cuvântului la beregata celui care îl supără. Åžtefan BaÅŸno poate fi citit pe facebook-ul său, unde este ÅŸi cel mai activ. Scopul său principal este să comenteze actualitatea, pe primul loc aflându-se tot ce Å£ine de politică.
NOUA ORDINE MONDIALÄ‚
La copii predau la școală
Despre viața sexuală
Pederaștii,
Din amvon ne țin morală
Despre noua rânduială
Iconoclaștii.
Muzica are modele
CântăreÈ›ii de manele
Și afonii,
Bișnițarii de prin ganguri
Astăzi au înalte ranguri
Sunt patronii!
Un țăran ară și ară
De cu zori È™i până-n sară
Pentru-un pol
Iar Ronaldo -un milion
Îl primeÈ™te ca plocon
Pentru-un gol!
Fetele de pe centură
Sunt de mică anvergură
Și sunt triste.
Le întrec vedete care
Tot clamează-n gura mare
Că-s artiste...
La tribune, prin balcoane,
Behăie în megafoane
Mincinoșii ,
Prin redacții, librărie
Strică tone de hârtie
Găunoșii.
Iar prin cele ministere
Fac frumoase cariere
Repetenții
Dacă vrei să fii șef mare
Să te lauzi prin, dosare,
Cu detenții!
De vrei dreaptă judecată
Nu la tribunal o cată
Ci în ceruri
Și de cauți sănătate,
Nu în soare È™i bucate
Ci în seruri!
Lumea asta o conduc
Și la vale o tot duc
Scelerații
Cam de când acolo, sus
De la sine s-au impus
„DemocraÈ›ii”
Ba de-o vreme s-au gândit
Și pe toți ne-au pricopsit
Cu covidul
Că la suprapopulare
E soluția mai tare
Genocidul.
Dacă vrem să mai trăim
Nu e vreme să grăim
Vorba - gata!
Toată gașca de nebuni
Într-o groapă să-i aduni
Cu lopata!
Adept al ironiei de situaÅ£ie, Ștefan BaÈ™no pune accent pe ironia sub formă de strategie narativă. Grăbit să nu piardă ideea, Ștefan BaÈ™no mai neglijează, uneori, unele aspecte de tehnică prozodică, dar nimic nu impietează talentul său incontestabil, supus adesea spiritului brăilean, unde “răul e un bine întors” , după cum axiomatizează Ana Dobre. Ascuns după o barbă impozantă care trimite, la o primă vedere, spre posibile zone ale boemei, realitatea e alta: Åžtefan BaÅŸno e un mare blând supus esenÅ£ei balcanismului românesc în forma data de Brăila ÅŸi transplantat la BotoÅŸani unde lucrurile stau altfel: sunt mult mai serioase.(GEORGICÄ‚ MANOLE)
Pentru voi, epigramiÅŸtii, Åžtiri.BotoÈ™ani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. AÅŸteptăm creaÅ£iile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
CORUPÅ¢IA
Ia corupţia amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Scoatem totul la vânzare?
Şi cu asta ce-am făcut? (CONSTANTIN TĂNASE)
POLITICIANUL MODERN
Oricât l-aÅ£i crede de infam
Åži cât s-ar face de ocară,
El nu-i un trădător de neam…
E doar de ţară. (GRIGORE COTUL)
PREVIZIUNE
Cum frica celor mari la stat
E doar ciuntirea din mandate,
Eu cred că-i greu de-anticipat…
Anticipate. (GRIGORE COTUL)
UNUI NEVOIAÅž
O duce greu de câÅ£iva ani,
DeÅŸi el n-are nici un viciu,
Åži ce n-ar face pentru bani…
S-ar duce, chiar, ÅŸi la serviciu. (VASILE LARCO)
DECLINUL CORUPÅ¢ILOR
Nu e de luat în ÅŸagă
Soarta lor nici o clipită;
Până ieri primit-au ÅŸpagă,
Iar de-acum, sărmanii…mită. (VASILE LARCO)
CRITICUL
Fost luptător spartan,
Dorind pe toți să-i ardă
C-un epitet spontan,
Sau cu o halebardă. (EUGEN DEUTSCH)
MUZA
O jună cam golașă
C-o perlă în buric,
Ce-ar oferi, poznașă,
Umor sec în aspic! (EUGEN DEUTSCH)
EMINESCU ȘI POEZIA ACTUALĂ
„A scrie versuri e uÈ™or”
A spus-o Geniul... mustrător;
Dar astăzi cred, ar spune: Crimă
E versul prost, lipsit de rimă! (MIHAI HAIVAS)
UNUI AUTOR DE EPIGRAME
Citindu-ți cartea, chiar insist,
Spunând, È™i nu mă-ntrec cu graba:
Să nu tragi în epigramist,
Că riÈ™ti a-l omorî degeaba! (MIHAI HAIVAS)
FEMEILE DIN POLITICÄ‚
DeÅŸi par mimoze distinse,
Vă spun că destul de uşor
Acceptă să fie atinse...
Dar nu-n interesele lor! (GHEORGHE BÄ‚LÄ‚CEANU)
ACUZATÄ‚ PE NEDREPT
Ştiind că fusta nu-i scurtată
Dar toÅ£i îi văd „odoarele”,
Ce vină are biata fată
Că i-au crescut picioarele?! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
PREVIZIUNE „OPTIMISTÄ‚”
Românul speră-n tot mai bine...
DeÈ™i e dezgolit în ram;
Se va-mbrăca doar din vitrine
Cu hainele lui... moÈ™ Adam.(CONSTANTIN PROFIR)
SOLUÈšIE PARADOXALÄ‚ DE VINDECARE
Vârful când e-n putrezire,
Țara toată o să vadă
Că începe-o răzuire:
Nu din cap, ci de la coadă! (CONSTANTIN PROFIR)
AUTOSTRADA SIBIU-NÄ‚DLAC
Pus fiind pe măsurat
Mi-am spus că sunt într-o dungă
Când uimit am constatat
Că-i mai lată decât lungă! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
EXPLOATÄ‚RI PRIN FRACTURARE
La exploatări cu fracturare,
DeÅŸi o facem noi pe calmii,
Am constatat cu-nfrigurare
C-au fracturat întâi jandarmii! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
DE LA VORBE LA FAPTE
Când îl auzi vorbindu-Å£i, juri
Că-i om ce face cât vreo ÅŸapte…
La limbă are bătături
De cât vorbeÅŸte despre…fapte! (ION MORARU)
ELECTORALÄ‚
Ei ne promit mâncare-n Å£ară
Dar n-o luaÅ£i de bună încă
Precum se ÅŸtie, vorba zboară…
Nu tot ce zboară se mănâncă! (ION MORARU)
EROARE DEVENITÄ‚ UNIVERSALÄ‚
O nedumerire-aÅŸtern,
Ce se vrea şi explicată:
Cum poÅ£i „Regreta etern”,
Când Å£i-e viaÅ£a limitată? (ELENA MÂNDRU)
BÄ‚RBAT CU GARDEROBÄ‚ BOGATÄ‚
Nu vreau să-ţi arunc insulte,
Nici s-aduc vreo apostrofă:
Geaba ai costume multe,
Dacă n-ai ÅŸi-un pic de stofă! (ELENA MÂNDRU)
LUCRAREA DOMNULUI
În marea sa înÅ£elepciune
Făcu femeia, o minune,
I-a dat şi raţiune, intelect,
Că pe pământ…nimica nu-i perfect! (GEORGE EFTIMIE)
SLABÄ‚ DE ÎNGER
Abordează pe etape
Problematica finală,
De belele ca să scape
Cade des…la învoială! (GEORGE EFTIMIE)
NATURA
Blândă, uneori chiar rea,
Atractivă şi frumoasă,
Drag îi este omu-n ea,
Când mai pleacă pe acasă… (GHEORGHE BÂLICI)
DUPÄ‚ ORICE LUPTÄ‚ ARMATÄ‚
RăniÅ£i, în liniÅŸte ÅŸi tihnă,
Ostaşii intră la odihnă
Şi ies afară generalii
Cu pieptul plin de noi medalii!... (GHEORGHE BÂLICI)
BALAURI CONTEMPORANI
Având schelete în dulap
Åži pe la DNA dosare
Bizar, au ÅŸi aleÅŸii cap…
Åži capete de acuzare! (VALENTIN DAVID)
ROTIREA CADRELOR
ToÅ£i cei ce plimbă-n van hârtii,
Cu sârg, pe-o leafă mare,
Oricât de mult s-ar învârti,
Tot pică în picioare! (VALENTIN DAVID)
CÄ‚SÄ‚TORIE CONVENÅ¢IONALÄ‚
Căsătoriţi, la o adică,
Credea c-aÅŸa vor trece anii;
El mai bătrân ÅŸi ea mai mică,
Dar,... ,,bună!"...că făcea toţi banii! (MAX OPAIŢ)
UNEI TINERE SECRETARE
De câtva timp, doar secretara,
Stătea la şef...( avea ,,program"!),
Dar ce făcea cu el ,,fecioara",
Nu pot reda ad litteram! (MAX OPAIÅ¢)
SPECTACOL ÎN FAMILIE
Fiind la teatru c-o vecină,
Din lojă, între două acte,
Văzu Å£inându-se de mână
Pe soţ, cu ...doamna de la şapte! (MAX OPAIŢ)
UNUI PIERDE- VARÄ‚
Am spus-o de mai multe ori
Că sunt destui bătuţi de soartă;
Muncesc ÅŸi ei, ca amatori,
Dar, în echipă-s... ,,mână moartă "!(MAX OPAIÅ¢)
EVOCÂND PE ION BARBU
Fără teacă, pe tăpşan,
Se-mpreună furibund…;
Unde eÅŸti tu, Barbilian
Să mai scrii un “Joc fecund”?! (SORIN FINCHELSTEIN)
ASOCIAÅ¢IA NAÅ¢IONALÄ‚ A PENSIONARILOR
Se uniră proletarii
ÎndemnaÅ£i de Marx, hirsutul;
Iar, mai nou, pensionarii,
Să se-ajute cu pututul. (SORIN FINCHELSTEIN)
OBEZUL ÅžI CURA DE SLÄ‚BIRE
Pare a avea poruncă
Åži nimic nu iroseÅŸte,
El reÅ£ine ce mănâncă,
Nu reţine ce citeşte. (VASILE MANOLE)
ÎN PELERINAJ
O bătrână “tare-n gură”
După vorbă se cunoaşte
Şi a doua ei dantură
Ce-o mai pierde pe la moaÅŸte. (VASILE MANOLE)
ŢĂRANUL DE AZI
Această stare e cumplită
În perspectiva zilei-mâine,
Că lui îi datorăm o pită
Åži totuÅŸi el nu are pâine. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
PÄ‚CÄ‚TOSUL
Nevasta iar m-a dojenit
Şi spre capelă m-a-ndemnat,
Iar după ce m-am spovedit
Părintele a leşinat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
LA CONGRESUL PNL, ȘI-AU FÂLFÂIT PENELE
Vine, trece orice Congres,
Se bucură șefu-ales;
S-au certat și s-au pupat;
Gata, de-acum la furat! (DUMITRU BUJDOIU)
IOHANNIS CÄ‚TRE SÄ‚RÄ‚CIME
Joacă golf, bă, cetățene!
Uiți de foame, pas cu pas;
N-ai costum?, joacă-n izmene,
Că atât È›i-a mai rămas. (DUMITRU BUJDOIU)
DUPÄ‚ ÎNCEPEREA ȘCOLILOR
Mamă, zici că-s slab la carte?
Într-un fel tu ai dreptate,
M-a bătut ieri un brunet,
La pocher, pe internet. (DUMITRU BUJDOIU)
LA FESTIVALUL PLÄ‚CINTELOR DIN CAPITALÄ‚
Au venit și guvernanți,
Mincinoși și aroganți,
Ca să scoată bani frumoși
Din…braÈ™oave È™i gogoÈ™i. (DUMITRU BUJDOIU)
PHLEBOTOMUS SIMONAHALEPAE
O insectă parazită,
Cam aiurea denumită;
Cică asta e onoare?!
Mai curând este oroare. (DUMITRU BUJDOIU)
CURS DE INIÈšIERE PENTRU PROFESORII UNIVERSITARI
Un imberb dintre aceia ce mai trag pe nas vreo iarbă
Le predau maternitatea profesórilor cu barbă,
Nu cumva vreunul dintr-înÈ™ii într-o zi să nască-un făt
Și, în loc să jubileze, să o ieie îndărăt. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
SFAT DE INIÈšIAT
Când veÈ›i boteza copiii,
Dați-le nume neutre,
Nu cumva, crescând, È™oldiii
Să nu știe: -s corzi sau cutre. (NICOLAE MĂTCAȘ)
DE CE?
Trei piloni mai are țara, pentru lume abc.
Nu v-aÈ›i întrebat vreodată-n sinea voastră cam de ce
Se lovește crud, feroce și cu ură viscerală
În Biserică, Armată, Académie regală? (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
CAPRA FACE ȘI OAIA TRAGE?
La energie-s fripți consumatorii,
Că nu-și achită kilowații, grei,
Dar ia cătați un pic producătorii
Și, mai cu seamă, furnizorii ei. (NICOLAE MĂTCAȘ)
LIBER LA ...TURNÄ‚TORIE
Intră-un ins într-o tavernă
Fără zapis medical?
Sună, -nfundă-l în cavernă!
Nu e pâră. E normal. (NICOLAE MÄ‚TCAȘ)
DIN EXPERIENȚA UNUI ȘEF DE PARTID LOCAL
Să nu pieri ca leurda,
Umblă-abil cu șotia,
ÎmpânzeÈ™te-È›i feuda
Cu toată cimotia. (NICOLAE MĂTCAȘ)
O POZÄ‚ LA NEW-YORK
O manea pe Brooklyn È™i S. PúÈ™tiu:
„Mr. President, how it's? E roză?”
TeÈ™menit, zâmbind, M.S.: „Chiar nú È™tiu.
Hai mai bine È™i ne-om trage-n poză”. (LERU CICOARE)
TOATĂ VARA GREIERAȘUL...
Toată vara s-a distrat
Și nici seama nu și-a dat
Cum l-împinge în derivă
Terapia intensivă. (LERU CICOARE)
O PRIMÄ‚ REACÈšIE
Când te-ndeamnă-un preÈ™edinte
Să te relaxezi la golf,
Iar tu n-ai de pus pe-un dinte,
Mai să schimbi mingea pe-un bolf. (LERU CICOARE)
AC DE COJOC
Tremuri că va copia
Cui dă votul la votare?
Ce te-nfrână-a-i sechestra
Celularul la intrare? (LERU CICOARE)
TOMA NECREDINCIOSUL CÄ‚TRE UN ALEGÄ‚TOR
La alegeri de partid (locale)
Un control se-aplică, totuși, net?
Cum, atunci, la cele generale
Votu-i sigur, liber și secret? (LERU CICOARE)
TĂCERE AMENINȚĂTOARE
Dă în clocot magma gloatei, mută,
Gata să erupă-n flăcări vii:
La protest în piață - doar o sută,
La Congres - ROMEXPO - și cinci mii. (LERU CICOARE)
CONSTATARE DEZOLANTÄ‚
Ce puțini la-naintare
În acord public-privat,
Dar se calcă pe picioare
CâÈ›i - la inaugurat! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
UNDE NU-I CAP...
Ia decizii-ntâi pe È™est,
Damblagind o lume șocul,
Ca să cate-apoi un lest
Cum să dreagă busuiocul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)
DACÄ‚-I O SIMPLÄ‚ ÎNÈšEPARE...
La operația pe cord
Semnăm căci știm că se mai moare,
Dar ce-i cu cripticul acord
La o banală vaccinare? (NICOLAE CRIHĂNEANU)
CHEIA SUCCESULUI
Nu știam că asta-i cheia
Ușii largi spre vaccinare:
Având două-n derulare,
S-o începem È™i pe-a treia. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CU OIȘTEA-N GARD PRIN LIMBA ROMÂNÄ‚
Ignoranța nu-i gargară,
HáÈ™ma nu-i nap degerat,
Calea nu-i feroviară,
Nici transportul nu-i ... ferat. (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)
CUNUNIA CIVILĂ DINTRE SIMONA HALEP ȘI GABRIEL APOSTOL IURUC
Da, -s de viță armânească,
Au de azi același nume,
Dar suflarea lor în lume
Este una: românească! (NICOLAE CRIHÄ‚NEANU)