Loc de dat cu…EPIGRAMA (164)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (164)

În 2004, la Editura “Semne”, Fănuş Neagu publică romanul “Asfinţit de Europă, răsărit de Asie”. Ideea mare a romanului este aceea că  o oarecare stare de oboseală a Europei nu poate duce decât la o revigorare a Asiei, care “răsare din neant, satisfăcând gustul pentru mistere” (Ana Dobre). Cei care au citit romanul şi au oarece cunoştinţe de matematică, au putut observa că arhitectura  acestuia se bazează pe două mari intersecţii: 1.  Balcanii ca rezultat al intersecţiei dintre Europa şi Asia; 2. Brăila ca rezultat al intersecţiei dintre Balcani şi România.  Spunea Fănuş Neagu într-un interviu din 2005:  1. "Împrejurimile Brăilei sunt naucitor de frumoase. Sunt fabuloasele păduri de salcâm cu floarea roşie de la Viişoara, iar legendarele Bălţi ale Brăilei erau neasemuit de frumoase. Atunci era acea bogăţie de peşte de care vorbeam, erau cântecele şi legendele care s-au croit despre Chira Chiralina"; 2. "Brăila este oraşul cu cele mai frumoase fete din România. Înainte le răpeau turcii, ca pe Chira Chiralina, acum se duc singure la turci. Dar se întorc"  3. "În clipa actuală, Brăila cred că se redresează. Cu greu, dar se redresează. Eu o iubesc la fel de mult ca şi pe cea veche. Bănuiesc că întreprinzătorii, după ce se vor satura de furat, vor lăsa să le curgă aur printre degete şi pentru redresarea acestui oraş frumos".  

Fănuş Neagu n-a rămas la Brăila. A plecat la Bucureşti, argumentând într-un interviu printr-o veche şi ardelenească zicere: “fiindcă soarele de la Bucureşti răsare”. A plecat la Bucureşti cu Brăila în suflet aşa cum o bucată din Brăila a luat-o şi Panait Istrati cu el în Franţa. Dar nu despre Fănuş Neagu vreau eu să scriu aici, ci despre un alt brăilean, unul care a plecat din Brăila la Botoşani, fiindcă “Luceafărul de la Botoşani răsare”. Semnează creaţiile sale umoristice cu numele de  Ştefan Başno. A penetrat târziu această zonă a literaturii române, dar o face din ce în ce mai bine. Se simte la acest autor spiritul brăilean ca esenţă  a balcanismului românesc: atacuri cu lama ascuţită a cuvântului la beregata celui care îl supără. Ştefan Başno poate fi citit pe facebook-ul său, unde este şi cel mai activ. Scopul său principal este să comenteze actualitatea, pe primul loc aflându-se tot ce ţine de politică.

 

NOUA ORDINE MONDIALĂ

La copii predau la școală

Despre viața sexuală

Pederaștii,

Din amvon ne țin morală

Despre noua rânduială

Iconoclaștii.

Muzica are modele

Cântăreții de manele

Și afonii,

Bișnițarii de prin ganguri

Astăzi au înalte ranguri

Sunt patronii!

Un țăran ară și ară

De cu zori și până-n sară

Pentru-un pol

Iar Ronaldo -un milion

Îl primește ca plocon

Pentru-un gol!

Fetele de pe centură

Sunt de mică anvergură

Și sunt triste.

Le întrec vedete care

Tot clamează-n gura mare

Că-s artiste...

La tribune, prin balcoane,

Behăie în megafoane

Mincinoșii ,

Prin redacții, librărie

Strică tone de hârtie

Găunoșii.

Iar prin cele ministere

Fac frumoase cariere

Repetenții

Dacă vrei să fii șef mare

Să te lauzi prin, dosare,

Cu detenții!

De vrei dreaptă judecată

Nu la tribunal o cată

Ci în ceruri

Și de cauți sănătate,

Nu în soare și bucate

Ci în seruri!

Lumea asta o conduc

Și la vale o tot duc

Scelerații

Cam de când acolo, sus

De la sine s-au impus

„Democrații”

Ba de-o vreme s-au gândit

Și pe toți ne-au pricopsit

Cu covidul

Că la suprapopulare

E soluția mai tare

Genocidul.

Dacă vrem să mai trăim

Nu e vreme să grăim

Vorba - gata!

Toată gașca de nebuni

Într-o groapă să-i aduni

Cu lopata!

Adept al ironiei de situaţie, Ștefan Bașno pune accent  pe ironia sub formă de strategie narativă. Grăbit să nu piardă ideea, Ștefan Bașno mai neglijează, uneori, unele aspecte de tehnică prozodică, dar nimic nu impietează talentul său incontestabil, supus adesea  spiritului brăilean, unde “răul e un bine întors” , după cum axiomatizează Ana Dobre. Ascuns după o barbă impozantă care trimite,  la o primă vedere, spre posibile zone ale boemei, realitatea e alta: Ştefan Başno e un mare blând supus esenţei balcanismului românesc în forma data de Brăila şi transplantat la Botoşani unde lucrurile stau altfel: sunt mult mai serioase.(GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

CORUPŢIA

Ia corupţia amploare,

Cum nicicând nu s-a văzut,

Scoatem totul la vânzare?

Şi cu asta ce-am făcut? (CONSTANTIN TĂNASE)

 

POLITICIANUL MODERN

Oricât l-aţi crede de infam

Şi cât s-ar face de ocară,

El nu-i un trădător de neam…

E doar de ţară. (GRIGORE COTUL)

 

PREVIZIUNE

Cum frica celor mari la stat

E doar ciuntirea din mandate,

Eu cred că-i greu de-anticipat…

Anticipate. (GRIGORE COTUL)

 

UNUI NEVOIAŞ

O duce greu de câţiva ani,

Deşi el n-are nici un viciu,

Şi ce n-ar face pentru bani…

S-ar duce, chiar, şi la serviciu. (VASILE LARCO)

 

DECLINUL CORUPŢILOR

Nu e de luat în şagă

Soarta lor nici o clipită;

Până ieri primit-au şpagă,

Iar de-acum, sărmanii…mită. (VASILE LARCO)

 

CRITICUL

Fost luptător spartan,

Dorind pe toți să-i ardă

C-un epitet spontan,

Sau cu o halebardă. (EUGEN DEUTSCH)

 

MUZA

O jună cam golașă

C-o perlă în buric,

Ce-ar oferi, poznașă,

Umor sec în aspic! (EUGEN DEUTSCH)

 

 

EMINESCU ȘI POEZIA ACTUALĂ

„A scrie versuri e ușor”

A spus-o Geniul... mustrător;

Dar astăzi cred, ar spune: Crimă

E versul prost, lipsit de rimă! (MIHAI HAIVAS)

 

UNUI AUTOR DE EPIGRAME

Citindu-ți cartea, chiar insist,

Spunând, și nu mă-ntrec cu graba:

Să nu tragi în epigramist,

Că riști a-l omorî degeaba! (MIHAI HAIVAS)

 

FEMEILE DIN POLITICĂ

Deşi par mimoze distinse,

Vă spun că destul de uşor

Acceptă să fie atinse...

Dar nu-n interesele lor! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

ACUZATĂ PE NEDREPT

Ştiind că fusta nu-i scurtată

Dar toţi îi văd „odoarele”,

Ce vină are biata fată

Că i-au crescut picioarele?! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

PREVIZIUNE „OPTIMISTĂ”

Românul speră-n tot mai bine...

Deși e dezgolit în ram;

Se va-mbrăca doar din vitrine

Cu hainele lui... moș Adam.(CONSTANTIN PROFIR)

 

SOLUȚIE PARADOXALĂ DE VINDECARE 

Vârful când e-n putrezire,

Țara toată o să vadă

Că începe-o răzuire:

Nu din cap, ci de la coadă! (CONSTANTIN PROFIR)

 

AUTOSTRADA SIBIU-NĂDLAC

Pus fiind pe măsurat

Mi-am spus că sunt într-o dungă

Când uimit am constatat

Că-i mai lată decât lungă! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

EXPLOATĂRI PRIN FRACTURARE

La exploatări cu fracturare,

Deşi o facem noi pe calmii,

Am constatat cu-nfrigurare

C-au fracturat întâi jandarmii! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

DE LA VORBE LA FAPTE

Când îl auzi vorbindu-ţi, juri

Că-i om ce face cât vreo şapte…

La limbă are bătături

De cât vorbeşte despre…fapte! (ION MORARU)

 

ELECTORALĂ

Ei ne promit mâncare-n ţară

Dar n-o luaţi de bună încă

Precum se ştie, vorba zboară…

Nu tot ce zboară se mănâncă! (ION MORARU)

 

EROARE DEVENITĂ UNIVERSALĂ

O nedumerire-aştern,

Ce se vrea şi explicată:

Cum poţi „Regreta etern”,

Când ţi-e viaţa limitată? (ELENA MÂNDRU)

 

 

 

BĂRBAT CU GARDEROBĂ BOGATĂ

Nu vreau să-ţi arunc insulte,

Nici s-aduc vreo apostrofă:

Geaba ai costume multe,

Dacă n-ai şi-un pic de stofă! (ELENA MÂNDRU)

 

LUCRAREA DOMNULUI

În marea sa înţelepciune

Făcu femeia, o minune,

I-a dat şi raţiune, intelect,

Că pe pământ…nimica nu-i perfect! (GEORGE EFTIMIE)

 

SLABĂ DE ÎNGER

Abordează pe etape

Problematica finală,

De belele ca să scape

Cade des…la învoială! (GEORGE EFTIMIE)

 

NATURA

Blândă, uneori chiar rea,

Atractivă şi frumoasă,

Drag îi este omu-n ea,

Când mai pleacă pe acasă… (GHEORGHE BÂLICI)

 

DUPĂ ORICE LUPTĂ ARMATĂ

Răniţi, în linişte şi tihnă,

Ostaşii intră la odihnă

Şi ies afară generalii

Cu pieptul plin de noi medalii!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

BALAURI CONTEMPORANI

Având schelete în dulap

Şi pe la DNA dosare

Bizar, au şi aleşii cap…

Şi capete de acuzare! (VALENTIN DAVID)

 

ROTIREA CADRELOR

Toţi cei ce plimbă-n van hârtii,

Cu sârg, pe-o leafă mare,

Oricât de mult s-ar învârti,

Tot pică în picioare! (VALENTIN DAVID)

 

 

 

CĂSĂTORIE CONVENŢIONALĂ

Căsătoriţi, la o adică,

Credea c-aşa vor trece anii;

El mai bătrân şi ea mai mică,

Dar,... ,,bună!"...că făcea toţi banii! (MAX OPAIŢ)

 

UNEI TINERE SECRETARE

De câtva timp, doar secretara,

Stătea la şef...( avea ,,program"!),

Dar ce făcea cu el ,,fecioara",

Nu pot reda ad litteram! (MAX OPAIŢ)

 

 

SPECTACOL ÎN FAMILIE

Fiind la teatru c-o vecină,

Din lojă, între două acte,

Văzu ţinându-se de mână

Pe soţ, cu ...doamna de la şapte! (MAX OPAIŢ)

 

 

UNUI PIERDE- VARĂ

Am spus-o de mai multe ori

Că sunt destui bătuţi de soartă;

Muncesc şi ei, ca amatori,

Dar, în echipă-s... ,,mână moartă "!(MAX OPAIŢ)

 

EVOCÂND PE ION BARBU

Fără teacă, pe tăpşan,

Se-mpreună furibund…;

Unde eşti tu, Barbilian

Să mai scrii un “Joc fecund”?! (SORIN FINCHELSTEIN)

 

ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A PENSIONARILOR

Se uniră proletarii

Îndemnaţi de Marx, hirsutul;

Iar, mai nou, pensionarii,

Să se-ajute cu pututul. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

 

OBEZUL ŞI CURA DE SLĂBIRE

Pare a avea poruncă

Şi nimic nu iroseşte,

El reţine ce mănâncă,

Nu reţine ce citeşte. (VASILE MANOLE)

 

 

ÎN PELERINAJ

O bătrână “tare-n gură”

După vorbă se cunoaşte

Şi a doua ei dantură

Ce-o mai pierde pe la moaşte. (VASILE MANOLE)

 

ŢĂRANUL DE AZI   

Această stare e cumplită

În perspectiva zilei-mâine,

Că lui îi datorăm o pită

Şi totuşi el nu are pâine. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

PĂCĂTOSUL   

Nevasta iar m-a dojenit

Şi spre capelă m-a-ndemnat,

Iar după ce m-am spovedit

Părintele a leşinat. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

LA CONGRESUL PNL, ȘI-AU FÂLFÂIT PENELE
Vine, trece orice Congres,
Se bucură șefu-ales;
S-au certat și s-au pupat;
Gata, de-acum la furat! (DUMITRU BUJDOIU)


 IOHANNIS CĂTRE SĂRĂCIME
Joacă golf, bă, cetățene!
Uiți de foame, pas cu pas;
N-ai costum?,  joacă-n izmene,
Că atât ți-a mai rămas. (DUMITRU BUJDOIU)


DUPĂ ÎNCEPEREA ȘCOLILOR
Mamă, zici că-s slab la carte?
Într-un fel tu ai dreptate,
M-a bătut ieri un brunet,
La pocher, pe internet. (DUMITRU BUJDOIU)

 

LA FESTIVALUL PLĂCINTELOR DIN CAPITALĂ
Au venit și guvernanți,
Mincinoși și aroganți,
Ca să scoată bani frumoși
Din…brașoave și gogoși. (DUMITRU BUJDOIU)


PHLEBOTOMUS SIMONAHALEPAE
O insectă parazită,
Cam aiurea denumită;
Cică asta e onoare?!
Mai curând este oroare. (DUMITRU BUJDOIU)

CURS DE INIȚIERE PENTRU PROFESORII UNIVERSITARI

Un imberb dintre aceia ce mai trag pe nas vreo iarbă

Le predau maternitatea profesórilor cu barbă,

Nu cumva vreunul dintr-înșii într-o zi să nască-un făt

Și, în loc să jubileze, să o ieie îndărăt. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

SFAT DE INIȚIAT

Când veți boteza copiii,

Dați-le nume neutre,

Nu cumva, crescând, șoldiii

Să nu știe: -s corzi sau cutre. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

DE CE?

Trei piloni mai are țara, pentru lume abc.

Nu v-ați întrebat vreodată-n sinea voastră cam de ce

Se lovește crud, feroce și cu ură viscerală

În Biserică, Armată, Académie regală? (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

CAPRA FACE ȘI OAIA TRAGE?

La energie-s fripți consumatorii,

Că nu-și achită kilowații, grei,

Dar ia cătați un pic producătorii

Și, mai cu seamă, furnizorii ei. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

LIBER LA    ...TURNĂTORIE

Intră-un ins într-o tavernă

Fără zapis medical?

Sună, -nfundă-l în cavernă!

Nu e pâră. E normal. (NICOLAE MĂTCAȘ)

DIN EXPERIENȚA UNUI ȘEF DE PARTID LOCAL

Să nu pieri ca leurda,

Umblă-abil cu șotia,

Împânzește-ți feuda

Cu toată cimotia. (NICOLAE MĂTCAȘ)

 

O POZĂ LA NEW-YORK

O manea pe Brooklyn și S. Púștiu:

„Mr. President, how it's? E roză?”

Teșmenit, zâmbind, M.S.: „Chiar nú știu.

Hai mai bine și ne-om trage-n poză”. (LERU CICOARE)

 

TOATĂ VARA GREIERAȘUL...

Toată vara s-a distrat

Și nici seama nu și-a dat

Cum l-împinge în derivă

Terapia intensivă. (LERU CICOARE)

 

O PRIMĂ REACȚIE

Când te-ndeamnă-un președinte

Să te relaxezi la golf,

Iar tu n-ai de pus pe-un dinte,

Mai să schimbi mingea pe-un bolf. (LERU CICOARE)

 

AC DE COJOC

Tremuri că va copia

Cui dă votul la votare?

Ce te-nfrână-a-i sechestra

Celularul la intrare? (LERU CICOARE)

 

TOMA NECREDINCIOSUL CĂTRE UN ALEGĂTOR

La alegeri de partid (locale)

Un control se-aplică, totuși, net?

Cum, atunci, la cele generale

Votu-i sigur, liber și secret? (LERU CICOARE)

 

TĂCERE AMENINȚĂTOARE

Dă în clocot magma gloatei, mută,

Gata să erupă-n flăcări vii:

La protest în piață - doar o sută,

La Congres - ROMEXPO - și cinci mii. (LERU CICOARE)

 

CONSTATARE DEZOLANTĂ

Ce puțini la-naintare

În acord public-privat,

Dar se calcă pe picioare

Câți - la inaugurat! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

UNDE NU-I CAP...

Ia decizii-ntâi pe șest,

Damblagind o lume șocul,

Ca să cate-apoi un lest

Cum să dreagă busuiocul. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

DACĂ-I O SIMPLĂ ÎNȚEPARE...

La operația pe cord

Semnăm căci știm că se mai moare,

Dar ce-i cu cripticul acord

La o banală vaccinare? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CHEIA SUCCESULUI

Nu știam că asta-i cheia

Ușii largi spre vaccinare:

Având două-n derulare,

S-o începem și pe-a treia. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CU OIȘTEA-N GARD PRIN LIMBA ROMÂNĂ

Ignoranța nu-i gargară,

Háșma nu-i nap degerat,

Calea nu-i feroviară,

Nici transportul nu-i   ... ferat. (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CUNUNIA CIVILĂ DINTRE SIMONA HALEP ȘI GABRIEL APOSTOL IURUC

Da, -s de viță armânească,

Au de azi același nume,

Dar suflarea lor în lume

Este una: românească! (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Femeie de 86 de ani băgată în spital de propriul fiu, pentru băutură

Marţi, 26 Octombrie 2021
553

O bătrână de 86 de ani, din Vorona, a ajuns la spital după ce a fost bătută de proriul fiu. Femeia a ajuns, vineri, la spital cu o ambulanță, plină de vânătăi şi le-a spus cadre...

Cum au ajuns câteva comune din Botoşani bătaia de joc a unei firme de stat la care sunt acţionare

Marţi, 26 Octombrie 2021
628

Două comune din judeţul Botoşani au investit milioane de euro în reţele de canalizare, dar nu le pot folosi legal pentru că nu au fost preluate de singurul operator regional autorizat, o fi...

ANM: Vreme mai rece în această săptămână

Marţi, 26 Octombrie 2021
162

Meteorologii estimează o vreme rece în următoarele zile, cu valori termice la nivel naţional sub mediile multianuale, însă vremea se va încălzi între 1 şi 4 noiembrie, &i...