Loc de dat cu…EPIGRAMA (156)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (156)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Mereu  am spus că epigramiştii sunt nişte oameni speciali. Gândul mă duce la o apreciere făcută lui Jorge Luis Borges de romancierul francez Pierre  Drieu La Rochelle, autorul celebrului „Jurnal 1939 – 1945”, căruia i se spusese că argentinianul poate fi încadrat în tipologia făcută  intelectualului: „Ar fi trebuit să spună că e inteligent!”  Justifică  La Rochelle: „Să fii inteligent înseamnă înainte de toate să fii viu. Nu poţi fi inteligent fără să fii plin de viaţă. Când eşti inteligent, eşti totodată multe alte lucruri. Aţi văzut vreodată un om inteligent care să fie lipsit de inimă? Atunci, înseamnă că nu era un om inteligent”.  Mai mult, urmărind evoluţia unui eşantion consistent de epigramişti, constat că se supun  paradigmei biologice a culturii, definită astfel de Gheorghe Grigurcu: „…constituie o injecţie de ontologizare în ţesuturile acesteia, un semnal al eliminării clivajului dintre semne şi lucruri, proclamat în zorii modernităţii”. Chiar dacă   distinsa critică literară încă  neglijează epigrama,  autorii ei îşi duc proiectul  până la capăt, conştienţi sau nu, contribuind la sănătatea biologică a culturii şi, implicit, a literaturii acestei naţiuni.

Un autor inteligent  şi hotărât să se implice în jocul serios al paradigmei amintite este Constantin Profir. În recenta sa carte, „Profirisme epigramatice” (Editura „Pim”, Iaşi, 2021; prefaţă Eugen Deutsch), face o legătură între poezie, care trece dincolo de lumea materială,  şi epigramă, pe care o relaţionează cu faptele omului ca realităţi observabile. Întâmplarea face să nu-i cunosc poezia pe care a scris-o / o scrie, dar această carte de epigrame relevă cititorului un stil care îşi are impulsul de undeva din râvna poetică a acestui epigramist:  Ţăranii actuali – „De-i întrebi de viaţa lor, / Te primesc c-o-njurătură, / Coaptă bine în „cuptor”, / Despre toţi ce azi îi fură.”; Confesiunea unui creier – „Mulţi, acum, mă dau uitării, / Folosit sunt doar un pic; / Creşte aria plăcerii, / Însă eu rămân prea mic!”; Când ninge… - „Fulgii sunt în dans cu vântul / Roiuri-roiuri se rotesc; / Însă-mi iau şi eu avântul /  Şi spre cramă o roiesc!”; Entomologie comparată – „În stupul nostru cel „domnesc” / Albinele fac multă miere, / Iar ştabii ce se îndulcesc / Sunt trântorii de la putere.”; Cinstea şi hoţia în România – „Totul pare delirant: / Zilnic intră în scenetă / Furtul ca un diamant, / Cinstea ca un praf de cretă.”

Dacă poezia este pentru Constantin Profir, ca şi pentru orice poet, o modalitate de a consuma informaţia ce i se dă de către divinitate, epigrama este un mod de a folosi ce-i dă realitatea la nivelul eticii deşi, spune autorul, „Neputând s-alunge norii, / Ea, săraca, geaba latră / Dacă hoţii, profitorii / Stau, nepăsători, pe vatră.”  Creaţia epigramatică a acestui autor este una care te scoate din mlaştină,  şi nu e una scrisă cu scopul de a se face temut, ci de a semnaliza, accentul fiind pus pe prospectiv şi nu pe retrospectiv.  Catrenele lui Constantin Profir  ne obligă să gândim. Nu vom rămâne doar la efectul poantei ci insistăm să găsim sursa şi în proximitatea noastră.  Aşa se întâmplă cu cele adresate politicienilor: Românii vs. guvernanţii – „Cei de jos nu iau „tzalanţi” / Parte-având doar de rogoz, / Dar ai noştri guvernanţi / Îţi fac viaţa tot mai roz.”; Adevărul despre politicieni – „Tot ce promit e aporie, / Doar ura-n suflet le-a rămas; / Ei sunt mereu la datorie… / Să aibă contul cât mai gras.”; Poporul şi politicienii – „Urlete în ţara toată, / Sumbru-i cerul tuturor; / Românimea e vexată / Că ei-şi văd de banul lor.”;  Cârtiţa politică – Fără ochi, găseşte hrană / Omul muncitor şi blând, / Dar şi-alesul, cel cu blană, / Tot prin „muncă”…dar furând.”; Politicienii sunt toţi mincinoşi – „Tot aşa cum au promis / C-o să schimbe soarta ţării, / Împreună au decis / Să dea liber demolării.”

„Profirismele”  domnului Profir alcătuiesc o carte care aduce reverenţe vinului, aşa cum Fănuş Neagu gratula un vin bun cu apelativul „dumneavoastră”. Cei care beau numai vin nu sunt beţivani, ca să folosesc un cuvânt puţin barbar. Ei  sporesc   numărul celor ce alcătuiesc o tagmă specială a boemilor, a acelor „frumoşi nebuni cu libertatea în suflet”, cum spunea cineva. Un proverb latin afirmă că vinul se poate bea din orice motiv. Păstorel, spre exemplu,  l-a băut dintr-o bucurie nebună că e om, considerându-se astfel superior lui Dumnezeu care n-a fost în stare  decât să inventeze apa, pe când omul a inventat vinul, un „soare potabil”.  Şi Dumnezeu nu s-a supărat, semn că are simţul umorului.  Constantin Profir nu are un dinte pentru  boemi, ci faţă de cei care nu ştiu să respecte vinul, adică pentru beţivani: Toamnă românească – Se-nnegreşte câmpul, zarea, / Frunzele se dau cu fard, / Iar beţivii-şi pierd răbdarea / Şi se ţin, mergând, de gard.”; Râvnind la starea bahică – „Sunt mulţi ce astăzi se grăbesc / Spre-a se-ameţi imediat / Şi, drept urmare, ei servesc / În loc de vin…doar distilat.”; Dorinţa unor beţivi – „Chiar de sunt flămânzi şi goi, / Pentru ei, băutu-i sfânt; / Şi-ar aduce un butoi / Ca să bea şi în mormânt.”; Vinul în lumea de azi – „Zeul mare şi tenace / Întreţine focul muncii; / Astăzi, tot la fel o face / La grătar, în vatra luncii.”

Se citeşte cu interes această carte care impune în epigrama românească  un nou concept, „profirismul”. Ce este profirismul? Nimic altceva decât viaţa laolaltă  trăită de omul inteligent, hotărât să fie parte a paradigmei biologice a culturii, şi bazându-se pe un filon creştin al vieţii, în cazul de faţă vinul.  Aspectul  este întărit şi de  catrenul pe care i-l dedică Eugen Deutsch  în prefaţa cărţii: „Aceste suple profirisme, / Turnând un strop de vin în floare, / Departe de-a fi conformisme / Sunt, evident, ameţitoare!”, dar şi de moto-ul ales din Păstorel: „Află, bând paharul / Mic, dar venerabil, / Că nu-i vin Cotnarul, / E soare potabil.”  Profitând şi de  aportul a doi maeştri ai genului, Mihai Haivas şi Gheorghe Bălăceanu,  precum şi de liniile caricaturale ale lui Marian Avramescu, volumul „Profirisme epigramatice” e un fel de raniţă plină cu păcatele noastre şi pe care autorul le-a luat asupra sa, încercând să le găsească un loc  în literatura scrisă pe aceste plaiuri. (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

 

UNEI PSEUDOPOETE

Scăpată din a rimei lesă,

Îți recomand, lipsit de-angoasă,

Să scrii-nainte, poetesă...

Și, mai ales, să stai acasă! (MIHAI HAIVAS)

 

BĂRBAȚILOR DE LUX

Voi, întreținuții damelor ușoare,

Dacă vreți vreodată să scăpați de ele,

Este lesne leacul, ce deloc nu doare:

Dați-vă silința și le faceți „grele”! (MIHAI HAIVAS)

 

SACRIFICIU METAFORIC

Cufundă-te în mări și-oceane

Adânci, cu valuri mari dușmane,

Când „perle” vrei s-aduni în viață...

Ce nu plutesc la suprafață! (MIHAI HAIVAS)

 

MÂNCARE DE REGIM

Nici mult, nici gras, nici sare în exces

Şi nici prăjeli, că-s tare-afurisite,

În schimb, conform regimului, mai des

Putem servi răbdări, dar neprăjite! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

LA MASA ROMÂNILOR

La noi cam totul la străini le place

Sarmale, mici, cârnaţii fripţi pe plită,

Cu drag servim, dar orişice am face,

Le-am sta în gât de vor să ne înghită! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

RĂDĂCINI ADÂNCI

Deși a generat și căi nefaste

Poligamia - vis corupător -

Fu inventată chiar de Creator,

Când l-a dotat pe-Adam cu atâtea coaste.(EUGEN DEUTSCH)

 

ROMÂNIA SCUMPĂ ȚARĂ

Așa ne e, de veacuri, glia

Ce-am moștenit-o de la Daci:

Mereu mai scumpă-i România

Iar noi, de-aceea, mai săraci.(EUGEN DEUTSCH)

 

ÎNTREŢINUT DE FEMEI

Sunt de femei întreţinut!

Spunea mereu clamând hoţia

Şi-aşa era, lucru ştiut,

Munceau doar fiica şi soţia! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

PRESA, CÂINELE DE PAZĂ AL DEMOCRAŢIEI

Dacă nu-l poţi dezbăra

Şi-i mereu pus pe lătrat

Oricând poţi a-l cumpăra

Însă preţu-i piperat! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

INSTANTANEU LA MARE

Studenta stă prea mult la soare

Şi-a-ntins cearşaful pe nisip,

Săracă-i, bani de straie n-are…

Că-i fără sutien şi slip. (VASILE LARCO)

 

IPOCRITUL GHINIONIST

Supărat din cale-afară,

Permanent pe gânduri stă;

Altul când el vrea să pară

Numai peste sine dă. (VASILE LARCO)

 

VESTE BUNĂ

Cresc în număr scriitorii,

Că-n a lor categorie

Au intrat şi infractorii

Care-au scris în puşcărie. (GRIGORE COTUL)

 

AŞTEPTĂRI

E talentat şi erudit –

O-ntreagă enciclopedie –

Şi foarte mulţi l-am fi citit,

Dar…încă aşteptăm să scrie. (GRIGORE COTUL)

 

UNUI GUVERNANT

După ce a avansat,

Toată lumea se întreabă:

- Cum ajuns-a OM DE STAT?

Că părea un … OM DE TREABĂ! (ION MORARU)

 

UNEI INFATUATE

Fără să mă-nşel deloc, 

Dânsa e frumoasă FOC…

De-aia, când o văd pe drumuri,

Are totdeauna…FUMURI! (ION MORARU)

 

UNEI FRUMOASE

Eu m-am lipit de ea un pic

Şi m-am simţit voinic-voinic,

Dovadă sigură, fireşte…

Că unde-s doi puterea creşte. (GHEORGHE BÂLICI)

 

CĂSĂTORIE ÎN SECOLUL XXI

Nu trece, iată, săptămâna,

De când îi cere dânsul mâna

Şi-i pare rău c-această fată

I-a dat-o toată dintr-odată… (GHEORGHE BÂLICI)

 

RETICENŢĂ JUSTIFICATĂ

Mulţi, aflând de bani murdari

Ce pe-ascuns mereu îi numeri,

Când RIDICI pretenţii mari,

Ei vor RIDICA din umeri. (ELENA MÂNDRU)

 

UNUI INCULPAT ABIL

În proces nu eşuează,

Căci driblează procurorii:

Avocaţi nu-şi angajează,

Cumpărând judecătorii. (ELENA MÂNDRU)

 

MITUL CREAŢIEI

Că ştim noi cine s-ar fi odihnit

În ziua şaptea este doar un mit,

Căci drept la weekend bunul Dumnezeu

L-a întrupat din tărnă pe ateu. (SORIN FINCHELSTEIN)

 

EXEMPLUL POLITICULUI

Nu-s înrolat sub un drapel,

Nici credincios din cale-afară,

Dar dacă statu-i paralele,

Mi-e munca perpendiculară! (VALENTIN DAVID)

 

ZILE LIBERE

Tot guvernu-i mulţumit

Că prin legile-i abile,

Furtul a-njumătăţit…

Fură doar la două zile! (VALENTIN DAVID)

 

O… GIOCONDĂ   

O Giocondă-i de departe,

Zâmbet fin, provocator,

Mâinile încrucişate

Şi… picior peste picior! (GHEORGHE GURĂU)

 

„EVA”  LA SOVATA    

Minunată staţiune,

Mă voi duce şi-altădată,

Fără soţ, şi… ce pot spune

Să vin gata-nsărcinată?! (GHEORGHE GURĂU)

 

SERVICIU PLĂTIT    

Singur şi ca tot bărbatul

O plătea să-i facă patul,

Menajera, fată „rea”

I-l făcea din greu, gemea! (GHEORGHE GURĂU)

 

AERE   DE  VEDETĂ   

Ce sâni, picioare, ce alură,

Şi ochii jucăuşi într-una,

În plus mai are şi o gură…

Şi slavă domnului că una! (GHEORGHE GURĂU)

 

CANICULĂ

O doamnă ce-i voinică tare,

Făcându-şi vânt cu evantaiul,

În pantă, într-o curbă mare,

A deraiat din mers tramvaiul. (VASILE MANOLE)

 

PROVERB APLICAT

Când  „cel mai deştept cedează”

Gestul e de lăudat

Şi vecina, minte trează,

Chiar din prima mi-a cedat. (VASILE MANOLE)

 

NUTRIŢIONIŞTII

Cei care se ocupă-s geniali,

De cunoştinţe fac paradă,

De aia sunt acum pe stradă,

Atâţia supraponderali! (GEORGE EFTIMIE)

 

MITURI SPULBERATEW

Vorbind şi astăzi de statornicie,

Nu-i adevărul bun întotdeauna,

Că  nu salvează el o căsnicie

Aşa cum face…foarte des minciuna! (GEORGE EFTIMIE)

 

ÎN GRĂDINA THALIEI

Constat un lucru evident

Din datele recente:

Sunt mulţi actori ce au talent,

Dar sunt şi cu ... ,,talente"! (MAX OPAIŢ)

 

ASCENSIUNE POLITICĂ

Încercând acum de toate,

Că voia un loc ,,călduţ",

A-nghiţit atât cât poate,

Cu stomacul lui de...struţ! (MAX OPAIŢ)

 

VIAŢA DE NOAPTE

Sunt la noi acum condiţii,

Dar bărbatul tot se teme;

Cu şi fără inhibiţii

Că termină...prea devreme! (MAX OPAIŢ)

 

ANIMALE PROTEJATE (?!...)

Vrei nu vrei, mai stăm pe ,,tuşă"

Urmărind în presă pulsul;

,,Moş Martin", când e la uşă,

Ţi se spune: ,,Plimbă ...ursul!" (MAX OPAIŢ)

 

DECLARAŢIE DE PRESĂ  

Spunea, cu multă supărare,

Că vrea demisii de onoare.

L-a întrebat o ziaristă:

-Şi când onoare nu există? (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

ÎNŢELEGERE    

Cu soacra am semnat un pact:

Să evităm orice contact,

Când vrea să ne vedem oleacă,

Prin faţa casei poa’să treacă. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

BECALI, DUPĂ ELIMINARE : PARCĂ-AR FI VRĂJITORIE !?
Nu e bă, vrăjitorie,
Este maxima ta prostie,
Antifobal, lăcomie;
Urmează... dobitocie. (DUMITRU BUJDOIU)

CELOR DE LA FRF, DUPĂ EȘECUL LA OLIMPIADĂ
Vă plimbați, râdeți de noi,
Voi și proștii lui Rădoi;
Nu vedeți care e pulsul?
Demisia, plimbați ursul! (DUMITRU BUJDOIU)


TURCAN ZICE MORȚILOR LA MULȚI ANI
Nu te-ajută bibilica,
Faci gafe ca Veorica;
Poți să dormi cu Brukenthal,
La mulți ani lui Decebal. (DUMITRU BUJDOIU)


URA,  A IEȘIT LIVACHE!
D’-unde frate, din cireadă?
Primul la Olimpiadă?
Nu soro, Irina știe:
Violat, din...pușcărie. (DUMITRU BUJDOIU)

DOI MOROMEȚI LA GARD
- Văzuși bă, veniră urșii,
Scormonesc prin tomberoane,
Stau cu turiști la tromboane...
- Ce-ai vrea, bă, să vină rușii? (DUMITRU BUJDOIU)

GENERALUL ȘI NEVASTA
Te dai mare-ntre ostași,
Comanzi, dictezi, nu te lași,
Doar ai grad de general;
 Însă-acas’ ești...caporal. (DUMITRU BUJDOIU)
 

FRĂMÂNTARE DE…LOGICĂ  

Te culci viu și te scoli mort

Și, -n mutualism vital,

Îi urezi vivant, din cort,

La mulți ani lui   ...Brukenthal. (NICOLAE MĂTCAŞ)   

 

PE DE-A-NDOASELEA  

Celor duși în veșnicie -

La mulți ani cu voioșie.

Celor dând zor a venire -

Franc: eternă pomenire! (NICOLAE MĂTCAŞ)   

 

POPA GABRU – GEST MACABRU   

Popă tuns sau oală cuctă,

S- a pozat lâng-o defunctă.

Ca să pară cât mai viu,

Și-a făcut loc în   ... sicriu. (NICOLAE MĂTCAŞ)   

 

FOTBALIŞTII NOŞTRI LA TOKIO – 2021  

Cât de mare li-i dosada

C-au ratat Olimpiada!

Clenciu-l dibuie-o cinteză:

E   ... mâncarea japoneză! (NICOLAE MĂTCAŞ)   

 

NEMŢOAICELE CONTRA SEXISMULUI LA OLIMPIADĂ 

Etalându-și franc bikinii,

I-ar trezi și morți, rechinii.

Contrar vechilor cutume,

Șvabele-au purtat   ... costume. (NICOLAE MĂTCAŞ)   

 

MINISTRUL ŞI SPADASINA   

Nu știu: e floretă, spadă,

Dar știu că-i Olimpiadă.

S-o felícit n-ar fi rău:

Mai câștig vreun punct și eu! (NICOLAE MĂTCAŞ)   

 

CUM ÎI IEI, AŞA ÎI ŢII  

Lesne-ortacii de partid

Să-i plasezi așa, -ntr-o doară,

Doar că, dacă i-ai numit,

Nu mai poți să-l dai afară. (LERU CICOARE)  

 

ȘEDINŢĂ DE LUCRU LA INTERNE 

Masca-n spațiile închise

Vom purta-o ca firească,

Ne spun ștabii din culise.

Doar că ei sunt   ... fără mască. (LERU CICOARE)  

 

DATUL CU PĂREREA-I LEGE   

Unui șef nu i se pare

Că ar fi discriminare

Dacă un nevaccinat

E săltat că a intrat

Într-un bar să bea o bere.

Să nu-l zbori   ... dintr-o părere? (LERU CICOARE)  

 

UN DAT ŞI-UN DREPT   

Nimeni nu-i mai înțelept

Decât omul. Grazie.

Vaccinarea e un drept,

Nu o obligație. (LERU CICOARE)  

 

ASOCIERE    

Parcă nu era de-ajuns

Că ne trec pragul ursanii:

În iatac azi ne-au pătruns

Din sectoru-ntâi   ... guzganii. (LERU CICOARE)  

 

RELAXĂRI ŞI RESTRICŢIONĂRI   

Care-o fi oare daraua

Ce fixează terezeaua:

La protest - cu țârâita,

La concert - cât saprofita? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CARE PE CARE?   

Surda etalăm ambiția

Că din harț ieșim șoimani.

Mai unită-i coaliția

Dintre urși și șobolani. (NICOLAE CRIHĂNEANU)    

 

REPLICĂ DE PRIMAR    

Îți părem, din jilțul moale,

Doar telegi electorale?

 În campaniile comune

Eram cai de tracțiune. (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

CE PREGĂTIRE O RECOMANDĂ  

Dansatoare din buric,

Ce fior avea electric

De-au plasat-o nu-ntr-un dric,

Ci-n sistemul energetic? (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CE SĂ TOT UMBLĂM CU FOFÂRLICA  

Să legalizăm bacșișul

Cu-avizul guvernului

Nu-i, la drept vorbind, fetișul

Al instituirii lui? (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Concursul de jurnalism „Botoșani, Orașul Meu Drag” (B.O.M.D) și-a desemnat pentru a șaptea oară câștigătorii

Marţi, 28 Septembrie 2021
235

Emoție și mult suspans la festivitatea de premiere a concursului de jurnalism pentru copii și adolescenți „Botoșani, Orașul Meu Drag” (B.O.M.D.), aflat anul acesta la cea de-a VII-a ...

SHARE HERITAGE, finalizarea unui proiect transfrontalier de succes

Marţi, 28 Septembrie 2021
221

Asociația Grupul de Acțiune Locală “Valea Bașeului de Sus”, cu sediul în orașul Săveni, județul Botoșani, anunță finalizarea proiectului “Rediscover our cultural heritage through ...

Dezastru evitat de pompierii dorohoieni

Marţi, 28 Septembrie 2021
169

Un incendiu izbucnit la un depozit de furaje, a fost stins, luni seară, înainte să producă pagube materiale însemnate pentru două familii din satul Corjăuți, comuna Hilișeu – ...