Loc de dat cu…EPIGRAMA (152)

Loc de dat cu…EPIGRAMA (152)

O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:

Între atâtea cronici de  întâmpinare pe care le-am scris şi care au vizat cărţi de umor, cu o aplecare deosebită spre cele de epigrame, volumul Elenei Mândru  este al patrulea scris de o femeie şi supus atenţiei mele. O constatare  care mă obligă să-i dau dreptate acestei poete despre care Ion Holban spune că scrie „o poezie a elanului ascensional, a zborului şi urcării pe scara lui Iacob, spre înalt”  şi în care „erosul izbucneşte, adesea în pasiune”. Să-i dau dreptate, după cum spuneam, atunci când,  mai mult sau mai puţin voalat, m-a acuzat că nu am reuşit ca în rubrica aceasta „să sparg misoginismul”. Mai exact ar fi că nu l-am spart definitiv, fiindcă despre o carte de epigrame a Elenei Mândru, „Epigrame elenistice”, am scris  (vezi „Loc de dat cu …epigrama” nr. 45) şi unde spuneam: “este o carte care trebuie luată în seamă. În primul rând fiindcă este scrisă de o poetă care şi-a propus, şi  volumele de versuri publicate o atestă, să pună în metafore tot ce poate acoperi un spaţiu gol, cum ar fi nisipul ce umple o clepsidră sau vântul ce dă viaţă aripilor. În al doilea rând, fiindcă este scrisă de o femeie care, dacă sunteţi atenţi, a avut curajul, şi sper să-l aibă încă, de a se plimba prin interval, acel loc în care, spunea cineva, o duc bine „jemanfişiştii, obraznicii fermecători sau lichelele care visează la cultul personalităţii” .

Volumul de faţă, „Petale de cactus” (Editura „Pim”, Iaşi, 2021; prefaţa: Eugen Deursch),  se alătură altora cinci ( „Nisipul din clepsidră” – 2014; „Vântul dintre aripi” – 2015; „Epigrame elenistice” – 2017;  „Aproape de cer” – 2020 şi „Zâmbete în Paradis” -2020)  anunţând un edificiu solid pe filieră lirică şi umoristică.  Cartea este una care face o incursiune ironică în domeniul patologiei sociale („Explicaţie” – Românii, traiul şi-l urăsc / Şi-o fac mereu pe amărâţii, / Fiindcă-n ţară hotărăsc / Nehotărâţii!”). Autoarea a ales epigrama pentru a ne atenţiona că ne aflăm într-o Românie a devianţelor de la normalitatea acceptată: „Diferenţe de caracter” – „Cinstea-i sigur o valoare / Ce nu cere şi favoruri: / Una e să ai onoare / Şi-alta-i să primeşti onoruri.” . Ajunsă la „Suprasaturaţie” („Cu naiva mea credinţă, / Clar e, c-am răbdat prea mult, / Îndurând, cu umilinţă, / Un guvern hoţ şi incult.”).  Elena Mândru face un inventar al simptomatologiilor de moment: comportamentul politicianului ajuns la putere, metehnele unor clerici, relaţia politician – cultură („Poeţi vs. politicieni” – „Fără vreo insultă / Faptele-o atestă: / Dânşii nu se-ascultă, / Dar se tot contestă!”), problematica impusă de curentul progresist şi de „politicile corecte” (Lesbianism” – „Soţul, iar coboar-o pantă / Pentru că e-ncornorat: / Soaţa, azi, l-a înşelat / Chiar cu propria-i amantă.”), viciile umane, cauzele marasmului societăţii româneşti, patriotismul de paradă,  lipsa unor idei-vector în strategiile guvernelor („Aceşti „eroi” de prin guvern / Se-agită-n modul cel mai tern, / Căci raţiunea lor e-n stare / (Şi vara) tot de hibernare.”) etc.

Ca procedeu de provocare a râsului, stilul este unul specific acestei autoare, unul pe care Henri Bergson l-ar fi denumit „diavolul cu arc” („asociaţie între două sentimente contradictorii care se acţionează unul pe altul ca nişte arcuri”). El este  mai accentuat vizibil pe partea freudiană a creaţiei, în cadrul pentagonului relaţional soţ – soţie – amant(ă) – soacră – vecin(ă) : „Căi diferite pentru soţi” – „Drumuri către scumpe-amante / Trec doar prin restaurante, / Iar acele cu soţii… / Prin bodegi şi berării.”; „Strategie feminină de succes” – „Profesie bună când are, / Femeii nu-i trebuie soţ; / Plăcerea fiind chiar mai mare / Cu-amanţii aleşi prin „negoţ”;  „Subiect periculos” – „Cu vecinul la cafea - / Nervii să mi-i ţin sub scut - / De neveste nu discut, / Nici de-a lui şi nici de-a mea!”; „Declaraţia unui Craidon” – „Nu mi-ar strica o nouă amantă, / Dar în al vieţii dur tumult, / Nevrând s-alunec iar pe pantă, / Cred că şi una e prea mult!”;  „Noapte de vară într-un parc” – De la poartă-n pâlcuri dese / Câte doi îi vezi cum vin, / Şi auzi apoi cum iese / De prin tufe…un suspin!”. Logica construcţiei epigramei Elenei Mândru, dincolo de regulile impuse de această creaţie,  se supune unor interacţiuni de tip diadă sau mai mult, ceea ce dă catrenelor  o stare de poveste, adesea de minieseu: „Păcăliciul Adam” – „N-a fost în dragoste un as, / Acesta-i clasicu-adevăr, / Căci Eva, c-un parfum de măr, / L-a dus de nas!”.

Volumul propus de Elena Mândru se constituie într-o „voce” care vine dinspre o natură meditativă, bazată pe un ritm grav şi pe un tonus al trăirilor specific feminismului în epigramă, deşi risc să fiu amendat de criticul Eugen Negrici care crede că a impune conceptul de „literatură feminină” înseamnă a semăna confuzie.  Când e cazul, ironia  ia forme uşor agresive, mai ales când e vorba de politicieni şi acţiunile lor: „Deziluzie politică” – „ Creduli şi-analfabeţi politici au votat, / Ieşind aleşii hoţi doar pe sprânceană; / De-atunci, această haită prea vicleană / Din ce-a promis, mai dă câte-un comunicat!”; „Graba” – „Guvernul vrea anticipat / Alegeri fără de cusur; / Spre-a face-n mod accelerat / Din stânga, dreapta împrejur.”

Neînduplecarea ca metodă de a-şi impune sentinţele, dublată de o analiză  exactă a faptelor, fac din Elena Mândru un epigramistă cu nerv, un maestru abil în conducerea verbului spre a se armoniza cu poanta. Să încheiem cu o „Constatare”  de la pagina 40: „Acest volum e cât un bolovan / Şi nu avea nevoie de lansare: / C-un şut puternic de pe topogan / Îi poţi trezi pe unii din visare.” (GEORGICĂ MANOLE)

Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro  a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA.  Aşteptăm creaţiile voastre  pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com  până în fiecare  zi de vineri a săptămânii. (Georgică  Manole).

COŞMARUL AUTOHTON

Noaptea, după ce-aţipesc,

Mă trezesc în gălăgia

Unui zbucium românesc:

Duduie economia! (GRIGORE COTUL)

 

ALEGERI ÎN PARTID

Oricât de luminat ai fi,

E imposibil a-nţelege

De ce-au chemat vreo patru mii,

Ştiind că n-au pe cine-alege. (GRIGORE COTUL)

 

DIN VIAŢA DE LA ŢARĂ

Ţăranu-i priceput, e harnic,

Dă din recolta lui, că-i darnic,

Trudeşte, nu stă după sobă,

Şi are bani…”cât praf pe tobă”. (VASILE LARCO)

 

PRO EPIGRAMA

Pe-a literaturii scară

Luptă-te, de-o să mai poţi,

Epigramei să-i dispară

Toate „beţele din roţi”! (VASILE LARCO)

 

DISCURSURI SFORĂITOARE 

Parlamentari cu gura spartă

Ce turuie cu mult avânt,

Arată că e-o mare artă

Să vinzi poporului doar vânt (MIHAI HAIVAS)

 

DEZASTRU ECOLOGIC (bacoviană)

„Acum stă parcul devastat fatal”

Cu sticle aruncate și cutii,

Că-n el a fost al berii festival

Când au băut netrebnici și cheflii.(MIHAI HAIVAS)

 

PARADOX

Cum se vede,-acest zevzec

Are-un dublu handicap:

Chiar de-i este capul sec,

Pare foarte greu de cap! (MIHAI HAIVAS)

 

APRECIEREA  EPIGRAMEI

Un scoţian de ar vedea

În patru versuri poezie,

Desigur ar aprecia...

Economia de hârtie.  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

TOLERANŢI  DUPĂ  ALEGERI

Când iar pe mâna noastră am pierdut,

Chiar nu e cazul să mai facem fiţe,

Că doară pe sub furci nu ne-au trecut...

Ci ne-au lăsat... şi fără furculiţe...  (GHEORGHE BĂLĂCEANU)

 

LA VÂRSTA A TREIA

Ia mai dă-le-ncolo de rețete,

Inima necazuri dacă-ți face!

Mai curând curtează niște fete,

Că-s stimulatoare cardiace.(EUGEN DEUTSCH)

 

PROFESIUNE DE CREDINȚĂ

Meniul meu e sănătos,

Fiindcă nu trudesc în van,

Chiar dacă n-am ciolan de ros

Sunt lacto... bugetarian! (EUGEN DEUTSCH)

 

REMEDIU

Cumplita sete-l pârjolea

Şi-atunci făcu o constatare

Cu bere setea-şi domolea

Deci făcea des…hidratare. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

BEAT CUI

Cum soţu-i era beat,

Precum un cui, sărmanul,

La un vecin dotat,

Ea căuta ciocanul. (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)

 

PROTOCOALE OCULTE

Moartea azi ne dă târcoale,

Cum adesea constataţi,

Că există protocoale

Între medici  şi…prelaţi! (ION MORARU)

 

TENDINŢA ACTUALĂ

Uneori rămân perplex

Căci un adevăr există:

Aplecarea către sex

E-o tendinţă…futuristă! (ION MORARU)

 

PRIVITOR CA LA SPECTACOL

Eu n-am dorit s-ajung departe

În ierarhii, spre fruntea „oştii”,

Că mi-a plăcut să stau deoparte,

Să văd cum dau din coate proştii. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

NU-I EXCLUS CĂ EL M-A STRICAT!

Când stă deoparte Gârda, unul,

Pe primul loc nedând doi sfanţi,

Şi eu mă bucur ca nebunul

Că nu sunt printre premianţi! (ION DIVIZA)

 

ŞTII TU CE ŞTII

Deci nu eşti tocmai găgăuţă:

La premii, totuşi, să te-aştepţi,

Că ai atâta-n tărtăcuţă

Să stai pe lângă cei deştepţi. (PETRU-IOAN GÂRDA)

 

DE AIA

Eu doar cu dânşii mă adun,

Cu-aceşti ochelarişti miopi,

Fiindcă, Nelule, să-ţi spun,

Ei sunt deştepţi de dau în gropi! (ION DIVIZA)

 

SUPORTERII FRANȚEI

Au un standard ridicat

De-așteptări, s-o spunem verde -

Kily*  este criticat

Chiar și când echipa pierde. (AL. D. FUNDUIANU)

* Kilyan Mbappe

 

UNORA

Cum la iarnă-ar fi povară,

Doamne, vin cu rugămintea:

Dușuri (reci!) le fă, la vară,

Să li se dezghețe mintea. (AL. D. FUNDUIANU)

 

SOACRA  

E o mamă excelentă,

E fiinţa cea mai bună;

O servim cu ceai de mentă,

Îndulcit cu… mătrăgună. (ION DIVIZA)

 

BOLŞEVICUL   

E-un tip cu percepţie dublă,

Din stirpe de „mari patrioţi”;

El n-are la suflet o rublă,

Dar vrea s-o împartă cu toţi. (ION DIVIZA)

 

MOŞTENIREA DE LA PĂRINŢI

E-averea de părinţi lăsată

Ce-abia atunci când îţi revine

Te-ajută să auzi îndată

Ce crede-un frate despre tine!... (GHEORGHE BÂLICI)

 

COPILUL

Fiinţa care sparge-o nucă,

Întrebător spre a cunoaşte

Ce foarte greu se mai educă,

Deoarece tot om se naşte… (GHEORGHE BÂLICI)

 

SCHIMBARE DE DOMICILIU

Tăierea de codri cu greu o înduri

Şi lumea e  tot mai sărmană,

Bandiţii de-acum nu stau prin păduri

Preferă doar jungla urbană! (GEORGE EFTIMIE)

 

SCHIMBARE

Cu moţiunea un guvern s-a frânt

Şi alţii au venit la guvernare

Care-au văzut prăpastia, în care

Se hotărâră…să ne facă vânt! (GEORGE EFTIMIE)

 

GAZETARILOR PROGUVERNAMENTALI

Cititorii-s răzvrătiţi –

Puşi fiind chiarpe dojană –

Către cei prea scump plătiţi

Pentru-a scrie…de pomană. (ELENE MÂNDRU)

 

EFORT INUTIL

Fără acte de bravadă,

Oboseau, tot dând din mâini:

Mâţa ea trăgea de coadă,

Frunze, el tăia la câini. (ELENA MÂNDRU)

 

DEZLEGĂRI LAICE

Pentru domnii ce frecvent

Şpăgi luau în sumă mare,

Azi se dau în Parlament,

Dezlegări la dezlegare! (VALENTIN DAVID)

 

DE LA ALEŞI CITIRE

O spun şi azi, o spun şi mâine,

Tăind hulpav felii de şuncă:

„Munciţi din greu s-aveţi o pâine,

Iar noi, o pâine fără muncă!” (VALENTIN DAVID)

 

DEFINIŢII LA MODĂ – PĂLĂRIA  

Stând pe cap ca o cortină,

Prinsă-n bolduri să n-o scap,

E controlul de rutină

                         Că am cap! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII LA MODĂ – FARDUL    

Minunată-i pasta aia

Să nu fie de deochi,

Că-ţi maschează vânătaia

                           De la ochi! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII LA MODĂ – CRAVATA   

Pe de-o parte-i lucru mare

La costum s-o porţi şi-atât,

Dar de fapt e nodul care

                     -ţi stă în gât! (GHEORGHE GURĂU)

 

DEFINIŢII LA MODĂ – BIKINI   

Fir de aţă şi croială

Dintr-un petic de satin,

Este şicul de momeală

                       Feminin! (GHEORGHE GURĂU)

 

CRITERII DE COMPETENȚĂ

Pân' ieri, femeie de serviciu,

Plonjată-ntr-un partid, ca vector,

E, de-azi, numită, din oficiu,

Pe-același loc, dar, ca director. (GHEORGHE FILIS)

 

COMENTARIU 1:

Ràzi tu ràzi, coane Georgică,

Cu așa o competentă

Te mai miri că la adică

Romània-i repetentă? (ŞTEFAN BAŞNO)

 

FIECARE CU FIȘA POSTULUI

Din ziua-n care s-a-nsurat,

Păstrează rangul de bărbat.

La orice trudă,-i om de bază,

Soția doar îl dirijează. (GHEORGHE FILIS)

 

COMENTARIU 2:

Ba eu am ultimul cuvânt

Ce crede ea la o adică?

Cu pieptul scos, îmi iau avânt

Și-i spun în față: „Da, mămică!” (ŞTEFAN BAŞNO)

 

DESPRE EMIGRARE

Mă lumina cândva ideea,

S-ajung pe unde mulți s-au dus

Și iată că, la vârsta-a treia,

Mă-ndrept, în fine... spre APUS! (NAE BUNDURI)

 

COMENTARIU 3:

Simt cum se-apropie finalul

Dar zău, m-apucă bucuria,

Că, după cum decurge valul ,

Nemuritoare e prostia! (ŞTEFAN BAŞNO)

 

AUTOIRONIE

Eu vă mărturisesc ceva:

Scriu cărţi şi este vina mea

Dar vă anunţ şi partea proastă…

De le citiţi, e vina voastră. (VASILE MANOLE)

 

RISCURILE EPIGRAMEI

Tot la fel ca la sudură,

De îţi place epigrama,

Şi întreci orice măsură

Rişti să te cam prindă flama. (VASILE MANOLE)

 

INTERESUL POARTĂ FESUL  

Sunt mulţi bărbaţi în lume care

Devin pentru femei marote

Şi sunt vânaţi fără-ncetare:

Ei sunt imprimaţi pe bancnote. (GHEORGHE I. GHEORGHE)

 

UNUI PARLAMENTAR

Parlamentar, ales pe-o listă,

Având liceul terminat;

Acum, cu studii, el insistă

Să facă şi un ...DOCTORAT!  (MAX OPAIŢ)

 

UNUI TÂNĂR CĂSĂTORIT

Întrebat , când s-a-nsurat,

Dacă are datorii,

A răspuns: Nu am la stat;

Numai ...pensii la copii! (MAX OPAIŢ)

 

BALCANICĂ

Înc-avem birocraţie;

Dar, cum vremile-s moderne,

Cu aşa democraţie,

Guvernăm cu...baliverne! (MAX OPAIŢ)

 

UNUI POET

Mi se pare că, la cramă

Dacă scrii poemul tău,

Ies la versuri, mai cu seamă,

Rime-mpleticite...rău ! (MAX OPAIŢ)

 

MAREA ADUNARE GENERALĂ  A FRF:

BURLEANU ACLAMAT   
Atâta l-au aclamat,
Ca pe Ceașcă, altădat’;
Se laudă că-s buni și-nving,
Nu la fotbal, la...curling. (DUMITRU BUJDOIU)

 

CU CE SE OCUPĂ PARLAMENTUL?
Știe națiunea :
Căzu Moțiunea;
S-a votat beleaua,
Mai strângeți cureaua! (DUMITRU BUJDOIU)


ȘOȘOACĂ ÎI DĂ LUI CÎȚU UN SAC DE MORT
Demnitari, nu vă mirați,
Mai bin’ pe doamnă-o-ntrebați,
Ca să nu fie confuzii:
La ce mort făcea aluzii? (DUMITRU  BUJDOIU)

 PREZERVATIVE FALSIFICATE, DIN CHINA (Presa)
Și la asta s-au băgat?!
Vameșii când le-au probat,
Văd că-s mici sau găurite;
Multe, pline...folosite. (DUMITRU  BUJDOIU)

UN TIP CU ALZHEIMER DIN SUA A UITAT CĂ E ÎNSURAT (Ziarele)
Cel mai fericit bărbat,
Să uite că e-nsurat!
Câți naivi, de mucava,
 N-ar vrea boală-așa ceva? (DUMITRU BUJDOIU)

FAZA A DOUA: A CERUT-O IAR DE NEVASTĂ
Acum trece-n altă boală,
Mult mai gravă, mai nasoală:
Vedere-sex galopantă,
Confunzi soața c-o amantă. (DUMITRU  BUJDOIU)

 

GĂURILE NEGRE   

De veacuri lumea doctă se căznește

Un  tâlc să dea enigmei, scientist.

Neomarxiștii - cât ai zice pește -

Au rezolvat-o: e concept   ..rasist. (NICOLAE MĂTCAŞ)  

 

ÎNAPOI, LA NATURĂ?   

Banale slove - cât să mai existe?  -:

Caucazian, nigerian, sud-estic -

Iau conotații zi de zi rasiste.

Nu-i mai dihai, atunci, limbajul gestic? (NICOLAE MĂTCAŞ)  

 

DODON SINCER     

Lung e drumul, recunosc,

De la târg pân-la mămână.

Mai ușor mă plimb la Mosc

Dădăóri pe săptămână. (NICOLAE MĂTCAŞ)    

 

ÎNCĂ UNA   

Jder, samur, hermină, nurcă.

Biata de Clotilde Armand!...

Să-i luăm - ne-a dat de furcă -

Înc-o blană: de guzgan!  (NICOLAE MĂTCAŞ)

   

S.O.S.: INSTITUTUL DE UROLOGIE ŞI TRANSPLANT DIN CLUJ  

Unde-au existat nereguli ori s-a sărit peste cal,

Refaci ordinea normală, inclusiv chirurgical.

Vinovat e călărețul fără cumpăt, și nu calul.

Lichidezi o făr'delege, nu închizi întreg spitalul! (NICOLAE MĂTCAŞ)  

 

MAI E NEVOIE DE SPIONI? 

Acte dintre cele mai secrete

Vântul le-ar citi-n Teleorman?

Le găsim, spun surse indiscrete,

Lesne și-ntr-un coș din Grande-Bretagne. (LERU CICOARE)   

 

GREU ÎNVĂŢUL SĂ-L DEZVEŢI  

Sufrágiile parțiale,

Chiar dacă-s niște puișori,

La fel ca cele generale,

Produc aceiași    ... mari trișori. (LERU CICOARE)   

 

JOACĂ, MOŞ MARTINE, BINE  

Ce deștepți suntém cu toții discutăm când despre urs:
„Trebuie”, „alternativă”, „habitát”, „principii noi” !...

Câtă vreme tot dezbatem, rezolvării nedând curs,

Urșii-atacă grajduri, cócini, ne mănâncă și pe noi. (LERU CICOARE)   

 

DE ATÂTA OBOSEALĂ   

La sfârșit de săptămână

Infectarea se înfrână.

Ca să-și facă placu-n tihnă,

Și-a luat și ea   ... odihnă. (LERU CICOARE) 

 

SUFOCAŢI DE PLATITUDINI

ROSTITE DE ŞEFI   

„Pe moment e - starea - bine” -

Asta o vedem și noi.

Pandemia de revine,

Ținem coada tot bârzoi? (LERU CICOARE)   

 

AVANSARE CU CHEF   

Delegat ca șef la vamă,

N-a-ntrebat ce-l recomandă.

Auzind că îl recheamă,

A pornit pe loc o cioandă. (NICOLAE CRIHĂNEANU) 

 

PRIVIND AVOCATUL POPORULUI   

„Așteptăm sentința Curții,

N-o scoatem din grosul burții”.

Păi de ce n-ați așteptat-o,

Când a fost de-ați revocat-o?  (NICOLAE CRIHĂNEANU)

 

CĂ DE CE-S INAMOVIBILI?   

Le-a dat statul - Ce folos! -

Lefi și pensii speciale,

Când s-a-ntors totul pe dos:

Iau și mite   ... colosale! (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

ISPITA MAI PARAZITEAZĂ SPITALELE   

Când s-a majorat salariul,

Am crezut că moare mita,

Ca să constatăm contrariul:

A crescut și parazita! (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

 NU DAI MITĂ, NU TE LECUIEŞTI   

Mila a mâncat-o jaba.

Geaba pe spital contezi:

Dacă te tratezi degeaba,

Degeaba și te tratezi. (NICOLAE CRIHĂNEANU)  

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

A murit Dorin Anastasiu. Cântăreţul de muzică uşoară avea 78 de ani

astăzi, 17:33
605

Cântăreţul de muzică uşoară Dorin Anastasiu a murit sâmbătă la vârsta de 78 de ani. Artistul originar din Craiova a câştigat acum mai bine de 50 de ani trofeul „C...

Patru bărbați reținuți la Suceava după agresarea a doi jurnaliști și a unui activist de mediu

astăzi, 17:30
230

Patru bărbaţi, cu vârste cuprinse între 24 şi 44 de ani, au fost reţinuţi în urma agresării a doi jurnalişti şi a unui activist de mediu care realizau un documentar despre t...

PNL invită USR PLUS la negocieri fără „precondiții inacceptabile” și cere renunțarea la colaborarea cu AUR

astăzi, 12:28
168

Conducerea PNL a adoptat, sâmbătă, o rezoluție prin care asigură „cetățenii și mediul de afaceri, care au exprimat îngrijorări cu privire la stabilitatea politică din Rom&ac...