O rubrică realizată de profesor Georgică Manole, scriitor, epigramist:
Citind cândva în „Calendarul” din 6 septembrie 1933, aflat sub directoratul lui Nichifor Crainic, articolul „Presa şi „Antologia epigramei româneşti”, se aflau acolo mai multe pasaje dintr-un articol apărut într-un ziar din Turnu-Măgurele şi semnat de N. Hagiescu. În finalul său autorul îndemna cititorii: „…cel mai bun sfat pe care-l putem da iubitorilor de artă pură, istoriografilor literari şi în genere celor avizi de o lectură superioară şi agreabilă este să-şi procure această interesantă antologie, elegant şi cu gust imprimată de „Cartea Românească”.
Era vorba despre „Antologia epigramei româneşti” de A. C. Calotescu-Neicu şi N. Crevedia. Am urmat sfatul şi de atunci o am în bibliotecă. Paginile 177-182 îi sunt rezervate epigramistului F. Lobodă. Sub un portret realizat de Neagu Rădulescu, autorii antologiei aşează şi o minimă biobibliografie a acestuia: „Născut în anul 1898, în Craiova. Prim-redactor al revistei „Ilustraţia română”. A colaborat la multe ziare şi la toate revistele umoristice. A tradus mai multe cărţi pentru diferite biblioteci de popularizare. A publicat în 1928 volumul „Gura lumii”, epigrame, editura „Bilete de papagal”.
În revista „Booklok” nr. 56 din 2020, Mihai Haivas face o selecţie din epigramele semnate F. Lobodă. Distinsul epigramist ieşean a ţinut să precizeze: „F. Lobodă, ziarist, născut la Craiova (1898) şi decedat la Paris (1980). Dacă Lobodă este numele său adevărat sau un pseudonim literar, rămâne o necunoscută, importantă fiind opera sa epigramatică”.
Volumul pe care îl am eu („Gura lumii”, epigrame, prefaţa de Radu D. Rosetti), după cum este menţionat pe coperta a IV-a, a apărut la Tipografia „Cartea Medicală” în anul 1929. Pot exista explicaţii de ce în antologia Calotescu-Neicu stă scris că volumul lui F. Lobodă ar fi apărut în 1928 la editura „Bilete de papagal” şi pe volumul din posesia mea este înscris altceva. Ar putea fi o a doua ediţie, dar nu am această certitudine. Important este că volumul lui F. Lobodă a apărut în intervalul dintre cele două războaie mondiale care este considerat, într-o analiză făcută de Elis Râpeanu, ca fiind perioada de înflorire a epigramei (vezi „Epigrama în literatura română”, pagina 120): „…epigrama regenerează şi cunoaşte o mare înflorire. De altfel, toate speciile literare se modernizează, continuând pe o treaptă nouă tradiţia literară românească şi împletind-o cu influenţele europene, mai ales în roman şi poezie. Şi epigrama se înalţă pe o nouă treaptă prin epigramiştii care se afirmaseră deja înainte de război. Alături de Radu Rosetti, Giordano, Teleor etc., Ion Ionescu-Quintus îşi confirmă valoarea, ca şi Cincinat Pavelescu, Sofronie Ivanovici ş. a. O generaţie nouă de mânuitori ai floretei se afirmă, preluând ştafeta poantelor care luminează catrenele.”. Sub aceste auspicii se remarcă şi F. Lobodă, autorul cărţii în discuţie. Merită să reţinem din prefaţa scrisă de Radu D. Rosetti pe 22 iunie 1929: „Dacă românul e născut poet sau nu, e controversă; că vine pe lume epigramist, e sigur. Suge ironia odată cu laptele mamei,- în caz de forţă majoră, chiar de la o lupoaică, (vezi stihurile umoristice ale strămoşilor noştri romani) – şi moare cu surâsul pe buze, uneori şi-n mijlocul şrapnelelor, după cum a constatat odinioară „hâtrul bun de glume” al lui Alecsandri. Aşa se explică răspunsurile pline de duh ale ţăranilor noştri, aşa succesul epigramei în literatura noastră, gen la care au excelat A. C. Cuza, Gh. Ranetti, Toma Florescu, Cincinat Pavelescu, Quintus, I. Gr. Perieţeanu, Giordano, Sofronie Ivanovici şi alţii. (…) Cine ştie să facă spirit aşa de fin, cu o cadenţă atât de perfectă şi cu o rimă atât de bogată, n-are nevoie de recomandaţie. Şezi jos, domnule Lobodă,…şi te aştept să vii cu un premiu al Academiei.” Erau vremurile în care epigrama era considerată „artă pură”, iar epigramiştii puteau aspira la un premiu al Academiei.
Cartea debutează cu o „Scuză către cititor” (De-i crudă-nţepătura glumii, / Nu-i gura mea,…e gura Lumii; / Când însă gluma va plăcea, / Nu-i gura lumii, ci…a mea.), însă după adresabilitate şi paradoxurile puse în evidenţă, epigramele par a fi scrise astăzi: „Generalului Averescu decorat cu ocazia debarcării de la putere”, „Unui guvern pe dric”, „Doctorului Puţureanu hotărât să plece în America”, „Fuziunea marghilomanistă – averescană”, „Poliţaiul din Satu-Mare arestat pentru falsificare de bani”, „Concursul de frumuseţe prezidat de primar”, „Rezultat de alegeri” „Arestarea prefectului de Teleorman”, „Afacerea cu păduri a cooperativei Mureşeana”, „Claca cetăţenească pentru curăţirea capitalei”, „Guvernul a cerut invalidarea alegerilor contestate” şi … tot atâtea obiceiuri, fapte şi întâmplări care le întâlnim şi azi, doar că altele sunt personajele. Volumul lui F. Lobodă e o perfectă analiză a stării sociale, un fel de „Starea Naţiunii” pusă pe canoanele impuse de epigramă: „În căutarea unui preşedinte” – „De săptămâni ţipaţi întruna, / Că nu găsiţi un prezident; / Eu cred că-n noul Parlament / O să prezide…tot Minciuna”; „Şomajul” – „Că n-ai post susţii, copile, /Plângere fără de rost: / N-ai mâncat de patru zile! / Cum? Nici ăsta nu e post?”; „Primăria a decis dispariţia câinilor” – Edilii-şi fac pe pielea lor, / Căci ucigând orice potaie, / În van mă-ntreb cum au să taie / De-acuma…frunze câinilor.”; „S-a oprit apa în preajma alegerilor” - „Candidaţii se agită, / Au păţit-o astă dată: / Azi, când apa e oprită, / Apa-m piuă…cum s-o bată?” ; „Afacerea cu păduri a cooperativei Mureşeana” – „Societatea vină n-are… / Trebuia să ţină tactul: / Codru-a fost în exploatare, / Deci, ca-n codru…şi contractul.”.
Viziunea satirică a lui F. Lobodă este una axată pe acţiunile unor personaje cheie, cele mai multe din lumea politică şi artistică. Marea varietate a tonurilor scoate în relief un epigramist bine ancorat în problematica demnă de a fi supusă tirurilor ironice şi pentru care rolul contextului este foarte important pentru cititorul de atunci şi de azi. (GEORGICĂ MANOLE)
Pentru voi, epigramiştii, Ştiri.Botoșani.Ro a inventat acest LOC DE DAT CU… EPIGRAMA. Aşteptăm creaţiile voastre pe adresa de mail manolegeorgica@yahoo.com până în fiecare zi de vineri a săptămânii. (Georgică Manole).
CARUL ÎNAINTEA BOILOR
Pentru mulţi cu punga plină
Azi sunt variante noi:
Carul este limuzină
Iar în el găseşti şi boi. (EUGEN DEUTSCH)
ALEŞII NOŞTRI
Aici am un amendament:
Nu recunosc să-i fi ales
Căci ei, când intră-n Parlament,
Se-apucă iute de „cules”. (EUGEN DEUTSCH)
CÂŞTIG EXISTENŢIAL
Nu-i de spus aceasta-n fală,
Însă Dumnezeu împarte:
Doctorului, bani din boală,
Iar groparului…din moarte. (VASILE LARCO)
EXPANSIONISM
E România mândră floare
Iubită cu înflăcărare,
Dar temerea azi o strecor:
Prea mulţi o vor în glastra lor! (VASILE LARCO)
24 IUNIE –
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A IEI
Azi, tradiţia e vie
Şi te-ncântă să o vezi
Pe românca noastră-n ie
Din bumbac de la chinezi. (GRIGORE COTUL)
CADOUL DE SÂNZIENE
Azi l-a părăsit soţia,
Căsnicia e-n declin,
C-a adus din piaţă ia,
Dar cu tot cu manechin. (GRIGORE COTUL)
OPINIE
Bărbatul, cred că-i împlinit
De-a fost întâi căsătorit
Şi-având copii, i-a educat,
Iar în final…a divorţat. (ELENA MÂNDRU)
UNUI POLITICIAN
Ţine-ţi în surdină clonţul
Şi nu aduna tot potul;
Mai puternic decât glonţul
Pentru tine fi-va votul! (ELENA MÂNDRU)
RICHARD AL III-LEA VS EDUARD AL VIII-LEA
Dau un regat pentru un cal
Răcnise regele cu frică,
Iar un urmaş, la fel, regal,
L-a dat pentru o păsărică.(MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
AVENTURĂ RURALĂ
Căutând ea campioni
Cu vecini competitivi
S-a-ncurcat cu doi Ioni
Culmea, ambii pozitivi! (MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ)
GRAD DE ASEMĂNARE
Că e la fel în Cer şi pe Pămînt,
Simţim şi fără multă tevatură,
Doar prin democraţie, un cuvînt…
Ce sus, în Cer... înseamnă dictatură! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
BEŢIVUL
Tot privind cum defilau
Ofiţerii, îşi spunea:
Mamă, cîte stele au...
Nu-mi ajung nici pe-o măsea! (GHEORGHE BĂLĂCEANU)
ALEGERE CORECTĂ
Pe-această chipeșă codană,
Spre care inima-i pulsează,
Nu și-a ales-o pe sprânceană,
Căci dumneaei și le pensează! (MIHAI HAIVAS)
NESIMȚIRE PARLAMENTARĂ
Pe holuri, liniștea domnește,
Dezbaterile-s în surdină,
Dar când de sporuri se vorbește,
Să vezi nivel de-adrenalină! (MIHAI HAIVAS)
APRECIERE UMORISTICĂ
Om rău, epigramistul nu-i
Și-n semeni n-o să dea cu biciul:
Dar e-un utopic dumnealui
Crezând că-nepărtează viciul! (MIHAI HAIVAS)
FĂRĂ ALUZII / ILUZII
Arta, să nu fim opaci,
Ne-a dat jos de prin copaci -
Iar absența-i (amar cost!)
Ne va duce... unde-am fost. (AL. D. FUNDUIANU)
DEMNITARUL
Ce iluzii (pertinente!) -
Când un nimeni, ani de-a rândul,
Bate țări și continente,
Iar pe mine numai gândul. (AL. D. FUNDUIANU)
FABRICAT ÎN ROMÂNIA
În România noastră, unii zic
Precum că nu se fabrică nimic…
Dar sunt în regretabilă eroare:
Păi, astăzi nu se fabrică…dosare?! (ION MORARU)
ERMETISM POETIC
Mai sunt poeţi în devenire,
Din tagma scriitoricească,
Având poeme de iubire
Ce-s redactate-n limba…bască! (ION MORARU)
EŞEC
Pe-un post anume-a concurat
Că este doctor în științe,
Și poate l-ar fi ocupat
Dar n-avusese... cunoștințe! (GEORGE EFTIMIE)
JUCĂTORII NAŢIONALEI
Ar câștiga campionate
De nu i-am ține-așa să fiarbă
Și i-am lăsa în libertate,
S-aleagă-ntre gazon... și ”iarbă”! (GEORGE EFTIMIE)
RĂSTURNARE DE SITUAŢIE
De mare eu am fost mereu sedus
Și ca pescar o simt ca pe o vrajă,
Dar la Mamaia văd, că „la produs”
Ies peștii... cu momelile pe plajă! (GEORGE EFTIMIE)
PAZA BUNĂ
Cu paza nu-i deloc de glumă
Și se ferește ca de ciumă
Să-l vadă soața cu vecina
Că-l paște iarăși... carantina! (GEORGE EFTIMIE)
MINIJUPA
O haină mai divină
Cine-ar putea concepe:
Piciorul se termină,
Iar fusta nici nu-ncepe.(ION DIVIZA)
LOLITA
Lolita-i o dulce fecioară
Cu ochi arzători, cu sâni copţi,
Ce zilnic visează, spre seară,
“O mie şi una de nopţi”. .(ION DIVIZA)
UNOR CONFRAȚI CARE UITĂ CĂ MAI AU ȘI UN BULETIN
1. Dezvolți de-o vreme predilect
Subiecte cu buline roze
Și de aceea, circumspect
Aștept, poate ne dai și poze... (ŞTEFAN BAŞNO)
2. Te aștepți că-ți face bine
Să gândești fără rușine
Alimoș ai vrea să fii
Dar ești moș, fără Ali... (ŞTEFAN BAŞNO)
3. Acum, în prag de senectute
Nu mai spera să ai virtute
Decât eventual morală.
Îți spun eu, mortul nu se scoală... (ŞTEFAN BAŞNO)
4. Ochii văd, inima cere,
Geaba dacă nu-i putere
Și te faci de caterincă
La o Leană sau Catincă! (ŞTEFAN BAŞNO)
SUPOZITORUL SOMNIFER
Un leac miraculos, de anvergură,
Pe care toţi şi-l vor dori, vă jur;
Sugaciu-adoarme lin cu deştu-n gură;
Adultul, toropit, cu el în c… (SORIN FINCHELSTEIN)
LEGĂTURI DISCRETE
Parlamentarii au idei ghiduşe
Aduc amendamente an de an,
Chiar dacă-s vinovaţi, nu vor cătuşe,
Ci vor să li se pună…lanţ uman! (VALENTIN DAVID)
ROMÂNIA SE MIŞCĂ REPEDE
Consecinţele-s acute,
Şi-o să iasă rău,
Clar că alergăm mai iute…
Însă câtre hău! (VALENTIN DAVID)
UNITATEA
Deși zice că e unu,
Unitatea militară
Este locu-n care tunu’
Bubuie de-i tras… pe sfoară! (GHEORGHE GURĂU)
VIAŢA DE SOLDAT
E de-a dreptul regretabil
Să afirmi că-n unitate
Traiul e câmp… arabil
(din păcate ai dreptate)! (GHEORGHE GURĂU)
ZILE DE ARMATĂ
Azi mi-am spus că vreau să fiu
Vesel, și să las mânia;
Cum s-o fac, sincer nu știu…
Doar trăiesc în România! (GHEORGHE GURĂU)
DUEL EPIGRAMATIC: PETRU-IOAN GÂRDA – ION DIVIZA
Fiecare cu ce are
Castravete, gogonele,
Morcov am – murat, vezi bine,
Păstârnac şi toate cele…
Varza o găsesc la tine. (PETRU-IOAN GÂRDA)
Ceva îţi mai lipseşte
Umbli după murătură –
Gogonele, varză acră –
Şi cum eşti şi bun de gură,
Ţi-ar mai trebui vreo soacră! (ION DIVIZA)
La soacră am un pic de ghinion
Şi-ntre-ale patriei fruntarii
Şi-n alte ţări mi-am căutat,
Dar, momentan, miliardarii
N-au fete mari de măritat. (PETRU-IOAN GÂRDA)
N-ai căutat unde trebuie…
În Papua-ncearcă, om bun –
Sunt fete, flămânde jivine,
Te bagă o soacră-n ceaun
Şi scapă Ardealul de tine! (ION DIVIZA)
RECIPROCITATE
A înţeles iubita mea,
Apreciind cu mintea-i trează,
Că-mi dau chiar viaţa pentru ea
Şi de atunci mi-o tot scurtează… (GHEORGHE BÂLICI)
SOŢUL FERICIT
Cum astăzi multe dinfemei
Amanţi au câte doi sau trei,
Se bucură, precum nebunul,
Că soaţa-i are numai unul… (GHEORGHE BÂLICI)
OENOLOGICĂ
Geaba-mi spui că nu îţi pasă,
Când invidioasă pari,
Că mă vezi cum stau la masă
Cu o..."GRASĂ de COTNARI"! (MAX OPAIŢ)
UNOR MEŞTERI TRADIŢIONALI
Câti mai sunt tâmplari la noi,
Nu mai fac din lemne fleacuri;
Când se întâlnesc , în doi,
Stau şi beau cât pot pe...bancuri! (MAX OPAIŢ)
UNOR AFACERIŞTI
Sunt asociaţi în firmă,
Însă, unul plimbă mapa
Şi când îl întrebi, afirmă
Că "amicul", i-a tras...clapa! (MAX OPAIŢ)
UNOR ADOLESCENŢI
Tinerii când se-ntâlnesc,
Având totul la-ndemână,
Nu la dragoste râvnesc,
Stau cu telefonu-n mână ! (MAX OPAIŢ)
SPORTUL MINŢII
Pe tablă-s multe "personaje",
Dar numa-n ŞAH s-a întâmplat,
Ca după lungi "pelerinaje"
Să te salvezi, intrând în ...PAT! (MAX OPAIŢ)
UNOR PARLAMENTARI
CERTAŢI CU LEGEA
În statistici, văd recent
Apărată libertatea,
C-a pierdut în Parlament
La pariu...imunitatea ! (MAX OPAIŢ)
TEST DE SINCERITATE
După crunta pandemie,
O idee stă să nască:
Raportate, cum se ştie,
Numai cifrele au mască! (MAX OPAIŢ)
UNUI VEŞNIC ÎNTÂRZIAT
Se întâmplă-n lumea noastră:
O femeie, dacă-i "acră",
Nu aşteaptă la fereastră,
Asta, face ...mama-soacră ! (MAX OPAIŢ)
LA BĂTRÂNEŢE
Chemarea ei e un balsam,
Dar am în faţă un obstacol:
Sexul la vârsta ce o am
Nu poate fi decât miracol. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
SE MAI ÎNTÂMPLĂ
Venind vorba de femei :
Soaţa loială, de bază,
Doarme doar cu soţul ei.
Cu ceilalţi rămâne trează. (GHEORGHE I. GHEORGHE)
HOŢI ACHITAŢI
Nu juraţii sunt de vină
Că dreptatea nu se-mparte,
Dacă e aşa patina
O furăm din altă parte. (VASILE MANOLE)
ZEIŢA NEDREPTĂŢII
Dacă nu-I la ochi legată
Dar dreptatea-I evidentă,
Azi justiţia-I cotată
Repetentă. (VASILE MANOLE)
LA EURO, BURLEANU CU RĂDOI JOACĂ-N TONTOROI
Noi și Azerbaidjan
Dăm terenul, luăm un ban;
Dar suntem satisfăcuți,
Că n-am fost deloc bătuți. (DUMITRU BUJDOIU)
EFECTE SECUNDARE DE LA VACCINARE
Un efect ceva mai drastic;
Au pățit-o mulți amici,
Operați de ulcer gastric;
De la pârliții de mici. (DUMITRU BUJDOIU)
UN INDIAN A AVUT 40 DE SOȚII ȘI 94 DE COPII (Ziarele)
Așadar poligamia
Ajută demografia;
La ei vaca-i venerată,
Dar taurii niciodată. (DUMITRU BUJDOIU)
VIAȚA ȘI SUFERINȚELE INDIANULUI CU 40 DE SOȚII
Zile și nopți ca-n poveste,
Dar și clipe crunte, acre;
Cu puhoiul de neveste,
Și cu tot atâtea soacre. (DUMITRU BUJDOIU)
ÎNTRE VECINE
- Un’ te ‘uci fă, iar cu vaca,
La izlaz sau la ORACA?
- La taur, di ce-ntrebași?
- Păi, vaca di ce o loași? (DUMITRU BUJDOIU)
Părintele A și părintele B în metrică
Le credeam, acum un an,
Că-s trăsnăi de peste-ocean.
Fiți pe pace: hopa-hopa,
Moda intră și-n Europa. (Nicolae Mătcaș)
Numai ca să-l voteze rusofonii
După ce, un timp, Dodon-ul
Cocheta cu adevărul,
Iată, însă, că poltronul
La scrutin își schimbă părul. (Nicolae Mătcaș)
Argumentum ad absurdum
Dacă toți frustrații, tuții
Note dau la profesori,
De ce nu și deținuții
Verdict la judecători?! (Nicolae Mătcaș)
Cele mai ieftine alimente din UE?
Când compară Eurostatul
Prețurile la alimente,
De ce n-ar da, luminatul,
Și salariile curente? (Nicolae Mătcaș)
Parcă n-ar fi fost destul
Acum, că le-a dat fortuna
La conducere - ce poame!,
Le mai cade pe cap una:
Să mai treacă și prin foame! (Nicolae Mătcaș)
După ce-a fost majorat excesiv
Dacă tot nutrim record
La recoltele de grâne,
Ne vom pune de acord
Să scădem prețul la pâine? (Nicolae Crihăneanu)
Șefului Gărzii de Mediu
Decât te-ai gândi cu groază
Cât gunoi va fi în Deltă,
Nu mai bine-ai sta pe fază
Cum să-l strângi, cu mintea-ți zveltă? (Nicolae Crihăneanu)
Probă obligatorie pentru candidații la guvernare
Țara vrând s-o cârmuiască,
N-ar fi oportun să știe,
Ca să nu mai rătăcească,
Și puțină geografie? (Nicolae Crihăneanu)
Ministrul justiției se laudă în van că desființează SIIJ
De când spui că bietul taur
Are zile numărate,
Doborai și-un brontozaur
Și-ți dădeam crezare, poate. (Nicolae Crihăneanu)
Refugiată din iadul nord-coreean
Ținută-n colivie-n țara sa,
Prin rașpel dată mintea-i la conveier,
Surprinsă, evadând, că și-n SUA
E - omul liber - tot spălat ... pe creier. (Nicolae Crihăneanu)
Vrem UE, nu Uniune Sovietică
Constelație sub soare,
Brâu sub cer ocrotitor.
Vrem unire de popoare,
Nu o țară c-un popor! (Leru Cicoare)
Pretextând că grindina ne-ar fi distrus ciorchinii
Europa ni se jură fad, perfida,
Că ne-ar iubi precum pe fiu-și Fedra,
Doar să dăm jos din vie agurida,
Că vin ne-aduce ea din Pontevedra. (Leru Cicoare)
Nu de-aici pornit-a Brexit-ul?
Când ne mai plesnește pneul,
Strigă vocea disperării:
De când oare MCV-ul
Anulează Legea Țării?! (Leru Cicoare)
Avocata poporului din PSD
A crezut c-o ține-n veci pa scală
Curtea (sic!) Constituțională.
Detronarea fostei avocate
I-a cam dat subit pe mulți pe spate. (Leru Cicoare)
În legătură cu fulgerătoarea solicitare a Comisiei de la Veneția
Bine-i, fără „dar” și „poate”,
Iartă-mi indiscreția,
Și la Bruxelles să ai spate,
Dar și la ... Veneția. (Leru Cicoare)